Revizionismul maghiar: Sindromul Dragnea si Bazinul Carpatic

, Ambasadorul roman la Budapesta, Marius Lazurca devenea anul trecut primul oficial al tarii noastre care afirma ca
Bucurestiul nu si-a dat acordul pentru implementarea planului Kos Karoly,
ce poate fi derulat doar cu implicarea directa a partii romane:
„Romania mai crede ca interventia celor doua guverne in acest domeniu ar trebui sa fie prudenta, convenita in
prealabil, nediscriminatorie si deplin aliniata regulilor UE. Pentru a nu lasa loc de dubiu, as dori sa fie clar ca
ma refer la dorinta guvernului de la Budapesta de a subventiona activitati economice in Romania, mai ales in
domeniul agricol. Profit de aceasta ocazie – si de prezenta domnului Vice prim-ministru Semjen – pentru a
reafirma pozitia oficiala a guvernului Romaniei in legatura cu acest subiect: asa-numitul Program de Dezvoltare
a Ardealui al Guvernului ungar.Dar NU a fost discutat in detaliu cu guvernul roman si NU face obiectul unei
intelegeri bilaterale, asa cum ar fi natural. In consecinta, o spunem din nou, Romania NU si-a dat acordul pentru
implementarea acestor masuri si, prin urmare, solicita ca acest program sa fie derulat doar cu implicarea
autoritatilor romane, in mod transparent si nediscriminatoriu. Cerem, de asemenea, respectarea legislatiei
romane si a regulilor aplicabile pietei interne UE, precum si a strategiilor si programelor nationale care vizeaza
dezvoltarea regionala”, a afirmat ambasadorul Lazurca, cu ocazia unui eveniment derulat la
Budapesta la care a participat vicepremierul maghiar Zsolt Semjen.
Cum se pot traduce declaratille oficialului roman? „Convenit in prealabil” inseamna ca trebuie sa fi avut loc o
discutie intre Bucuresti si Budapesta urmata de o intelegere la nivel guvernamental. ,,Nediscriminatorie” se
refera la inexistenta unor criterii de selectie bazate pe elemente etnice, rasa, religie, etc, ci pe criterii
economice (experienta, bonitate financiara, dimensiunea economica a activitatii etc.). Mai mult, prin sintagma
,,deplin aliniata regulilor UE” ambasadorul sustine ca activitatea in sine desi nu incalca nemijlocit regulile tratatului de baza al
UE, incalca regulile ajutorului de minimis, genereaza concurenta neloiala,desi nu incurajeaza discriminarea
etinca si respecta limitele teritoriale in privinta ajutoarelor economice. Toate aceste referiri diplomatice pot fi
sintetizate intr-un singur cuvant: ,,transparenta”! Asta insemana ca orice persoana interesata poate accesa
programul si poate urmari modul de desfasurare, fara a mai exista astfel suspiciuni de frauda.
Replica lui Semjen a venit in decembrie 2019, cand a recunoscut ca intre Budapesta si Bucuresti ar exista un acord
verbal intre sefii celor doua partide aflate la guvernare pentru implementarea programului,
mediat de catre UDMR, motiv pentru care partea maghiara considera valabila intelegerea cu fostul sef al PSD
Sigur, lipsa unei pozitii oficiale a Romaniei in perioada noiembrie 2018- noiembrie 2019 justifica
suspiciunile presei romane precum existenta unei intelegeri informale intre guvernul Viktor Orban si guvernul PSD
aflat sub influenta lui Liviu Dragnea. De altfel, extrem de putinii beneficiari etnici romani ai acestui
program s-au dovedit a fi apropiati de fostul lider PSD, asa cum este cazul sefului PSD Mures, Vasile Gliga,
conform Revistei 22.Cu toate acestea, o intelegere informala cu un lider de partid , aresat mai apoi
nu justifica narativul lipsit de tact diplomatic al Budapestei,
Cu atat mai mult cu cat noul guvern de la Bucuresti nu accepta aceste politici. MAE roman a prezentat in mod clar
vointa guvernului Romaniei prin declaratiile oficiale ale ambasadorului Marius Lazurca.
In schimb, Monik Kozma a criticat pozitia ambasadorului roman, afirmand pentru presa maghiara ca ,,Pro
Economica ar fi o organizatie civila inregistrata in Romania, care cheltuie bani sositi din Ungaria. Conform
reglementarilor UE pentru aceasta nu este nevoie de niciun fel de acord bilateral, deoarece nu este vorba despre
un program comun de langa granita UE, ci de faptul ca o fundatie romana ofera sprijin din banii unui alt partid si
guvern”.
Aceeasi Monika Kozma aduce ca argument faptul ca proiecte asemanatoare au fost finantate in Romania si de
catre Statele Unite, Norvegia, Germania sau Elvetia, „uitand” insa sa mentioneze ca acestea au fost agreate in
prealabil la nivel guvernamental.Dincolo de argumentele de acest fel, niciunul dintre statele mentionate de Kozma, in ciuda unor proiecte culturale sau economice, nu aduc prejudicii Romaniei prin amestecarea in afacerile interne, inclusiv prin politici
de segregare etnica.
In primul rand, documentele programatice ale Budapestei fata de etnicii din tarile amintite la inceputul acestui
articol au fost publicate pe site-ul wekerle.org. Oficializarea lor este facuta fie de opozitia maghiara pentru a
demonstra modul in care guvernul cheltuie in mod abuziv banii contribuabililor, in scopul atingerii unor interese
electorale. Dar in dauna rezolvarii unor chestiuni fudamentale pentru cetatenii Ungariei, chiar de catre guvernul
de la Budapesta, iEste o incercarea de a provoca o reactie dura a statelor vecine, care sa legitimeze agresiv guvernul Fidesz
in randul propriului electorat.Indiferent de context, este clar ca prin intermediul acestor politici
Budapesta isi poate atribui, in mod ilegitim, asa numita co-suveranitate in Transilvania…

Documentele arata in mod clar ca programul Kos Karoly este destinat doar etnicilor maghiari din Romania, in
ciuda pozitiilor Pro Economica .”Acest document este motivarea …oficiala a deciziilor guvernului Ungariei
care, prin acest plan, creeaza un program pentru sustinerea renasterii economice DOAR a cetatenilor unguri care
locuiesc in Romania”, se precizeaza printre altele in document.
Textul, care face referire la formule de organizare administrativ-teritoriala care nu exista in Romania, precum
Tinutul Secuiesc sau Partium, mai precizeaza, printre altele, ca prin intermediul planului Kos Karoly „se are in
vedere intensificarea si dezvoltarea relatiilor dintre comunitatile maghiare si actorii economici din tara-mama, o
interconectare stransa a relatiilor de comert dintre actorii economici locali si cei din Ungaria”.
In al doilea rand, in ultimii ani de zile, narativul politic al guvernului maghiar a fost unul sovinist si revizionist,
motiv pentru care, in scopul consolidarii bilaterale si a mentinerii unei relatii bazate pe principiile si valorile
promovate de NATO si Uniunea Europeana, Pozitia Ungariei de a justifica o intelegere informala este nefondata.
Nu poti impune tuturor diplomatilor proprii aflati in misiuni externe sa nu participe la celebrarea zilei nationale
a Romaniei pe 1 decembrie si apoi sa justifici libera circulatie a banilor in cadrul Uniunii Europene pentru a
dezvolta programe economice in Ardeal, fara un acord oficial cu guvernul de la Bucuresti,

Diplomatia maghiara nu s-a sfiit sa isi arate voalat ostilitatea fata de partea romana in repetate randuri. Un
exemplu recent este cel al vizitei ministrului ungar de externe la Cluj, Peter Szijjarto, in martie 2020, acolo unde
a organizat o intalnire cu liderii UDMR, ca in curtea Vkilei de la Budapesta incalcand ordonantele emise de Bucuresti privind evenimentele publice in contextul pandemiei cauzate de COVID-19.
Mai mult, Szijjarto a efectuat acea vizita desi la acea data era suspectat a fi infectat cu COVID-19 in urma unei
intrevederi avute cu ministrul marocan al transporturilor, Abdelkader Amara.

In al treilea rand, actiunile externe ale Ungariei intra in contradictie cu propriile politici interne. Budapesta isi
justifica actiunile din tarile bazinului carpatic prin finantarea unor organizatii non-guvernamentale, asa cum,
spre exemplu, este Pro Economica in Romania.
In acelasi timp, guvernul maghiar impune restrictii organizatiilor non-guvernamentale care activeaza in Ungaria
si au o finantare straina, asta desi inclusiv Uniunea Europeana a catalogat astfel de legi ca fiind injuste.
Practic, guvernul Viktor Orban foloseste in afara tarii parghii pe care le vede drept o amenintare la adresa
regimului sau, dar doreste ca acestea sa fie acceptate ca legitime de catre vecinii Ungariei. Foloseste valorile si
principiile UE pentru a-si justifica actiunile la nivel extern, dar nu tine cont de pozitiile Bruxellesului atunci
cand actiunile sale sunt criticate.

Revizionismul maghiar: Sindromul Trianon si bazinul carpatic

In ultimul deceniu, scena politica de la Budapesta a cunoscut ascensiunea sentimentelor nationaliste, identificate
in special in rindul unor formatiuni precum Jobbik sau Fidesz, ceea ce a facut ca „Sindromul Trianon” sa
devina un instrument politic, cu atat mai mult cu cat acesti actori folosesc evenimentul istoric in scopul
castigarii suportului electoral, chiar daca acesta presupune portretizarea Ungariei ca un actor neputincios al
istoriei.Pe fondul cresterii sentimentelor si a discursului nationalist, Fidesz a elaborat, Legea cetateniei
maghiare, prin care guvernul ofera cetatenie oricarui vorbitor de limba maghiara din bazinul carpatic, in ciuda
opozitiei unor state vecine ale Ungariei, in special Ucraina sau Slovacia, care privesc aceasta politica drept o
ingerinta in propriile afaceri interne.

Sigur, nationalismul nu reprezinta o noutate, fiind o constanta a discursului politic maghiar al secolului XX, care
nu de putine ori a tradus deficientele interne ca urmare a evenimentelor istorice. Pe acest fond, in perioada 2010-
2015, personalitatea lui Miklos Horthy si efectele Tratatului de la Trianon au fost printre principalele dispute
istorice prin care guvernul Orban a construit o identitate politica proprie prin intermediul careia s-a reconectat
imagologic la trecutul precomunist al Ungariei, atunci cand tara era marcata de un puternic clivaj intre
„adevaratii maghiari” si leadershipul liberal, evreiesc si socialist .
Toate acestea au condus catre fundamentarea unei traume colective prin care Trianonul a fost prezentat ca
principala problema a societatii maghiare, concomitent cu portretizarea lui Viktor Orban sub mitul de erou
salvator si urmas al lui Miklos Horthy.

Acestea, i-au permis premierului maghiar sa instaleze o hegemonie politica si crearea unei ecuatii politice in care orice contestar al sau este considerat ca fiind un tradator al natiunii maghiare.
Pe baza acestui narativ, atragerea electoratului maghiar din bazinul carpatic, in special Romania care recunoaste
dreptul la dubla cetatenie, reprezinta o prioritate pentru Budapesta.Astfel, in ceea ce priveste criticile Uniunii Europene
care acuza Ungaria pentru derapajele democratice, Fidesz si Orban se legitimeaza la nivel intern tocmai prin apararea
Ungariei fata de atacuri venite din partea actorilor externi, tehnica specifica propagandei extremist-nationaliste.
Reluand subiectul Trianon ca parte a narativului sau politic, Fidesz a inceput sa apeleze inclusiv la promovarea
unor simboluri si imagini ale Ungariei Mari de la cele mai banale mijloace (creioane, ghiozdane, carti,
suveniruri, etc) pana la elemente precum prognoza meteo pe canalele media de stat. Insasi promovarea
presedentiei maghiare a Consiliului Uniunii Europene din 2011, s-a realizat avand ca simbol un covor al
Ungariei Mari, generand numeroase controverse la acea data la acea data.

Harta meteo instigatoare folosita la televiziunea de stat maghiara prin Kos Karoly: Intrebarile care se ridica
Pe acest fond, este de inteles atitudinea statelor vecine fata de planurile economice destinate maghiarilor din
bazinul carpatic.Fie ca se numesc Kos Karoly in Romania, Gabor Baross in Slovacia sau Egan Ede in Ucraina,
derularea acestor programe fara existenta unor acorduri bilaterale cu guvernele din aceste tari, depasesc limitele
legale de actiune ale Ungariei la nivel extern.Pe termen mediu si lung, persistenta unor astfel de politici nu poate
conduce decat catre adancirea clivajelor dintre etnicii maghiari si cetatenii majoritari din bazinul carpatic,
segregare etnica si escaladarea tensiunilorsociale.
Conform Pro Economica, scopul programului Kos Karoly este acela de a oferi subventii nerambursabile
persoanelor fizice sau juridice din Harghita, Covasna sau Mures pentru a-si dezvolta gama echipamentelor
tehnologice si capacitatea de productie, ceea ce poate insemna inclusiv achizitionarea de terenuri agricole.
Completarea actelor pentru obtinerea subventiilor se poate face insa doar in limba maghiara.

Conform documentelor publice, la elaborarea Planului Kos Karoly au participat urmatorii lideri ai UDMR:
Borboly Csaba, Horvath Anna, Kozma Monika, Molnar Zsolt, Pasztor Sandor, Peter Ferenc, Tamas Sandor si
Winkler Gyula.Borboly Csaba este actualul presedinte al Consiliului Judetean Harghita, Molnar Zsolt adjunct al Avocatului
Poporului, Pasztor Sandor presedintele Consiliului Judetean Bihor, Peter Ferenc presedintele Consiliului
Judetean Mures iar Winkler Gyula este eroparlamentar, fost ministru delegat pentru Comert in guvernul
Tariceanu.Horvath Anna este fost viceprimar al Clujului, condamnata definitiv pentru trafic de influenta in timp ce Peter
Ferenc este fost parlamentar in legislativul de la Bucuresti.
In mod oficial, acestia sunt, sau au fost, functionari aflati in serviciul statului roman. Contribuind insa la
elaborarea unui program de acest fel, se ridica legitima intrebare:
caror interese servesc acesti politicieni : Ale Romaniei?

prof.Nandor Demeny
prof.D.D.Rujan