Mihai
165 aprobate
mihai@yahoo.com
82.77.245.97
Daca si ZOIARUL condus de Nistorescu, cel care acum cativa ani omora oameni cu masina prin satul Bucuresti, a inceput sa spuna adevarul, inseamna ca a innebunit Lupul !

,,Președintele Volodimir Zelenski a trecut aproape neobservat la întrevederea șefilor de stat organizată după prima zi a summitului NATO de la Vilnius. Înbrăcat în veșnicele haine kaki, micuțul șef de stat ucrainean se plimba stingherit printre greii lumii în speranța că, poate, cineva îi va spune câteva vorbe sau măcar îl va saluta. Degeaba trăgea el cu ochiul către președintele Franței, Emmanul Macron, și se așezase strategic lângă Charles Michel, președintele Consiliului European.
Nu de același tratament a avut însă parte Olena Zelenska, al cărei costum albastru atrăgea privirile. Poate că nivelul de atenție este împărțit pe familie, și când e admirată Prima doamnă de la Kiev, soțul e uitat? ‘’

Piticul porno pierdut printre femele… ?! ,,Ptiu Drace ! Eu vreau femei ca mine… ! Unde este ele ?
https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2023/07/12/zelenski-1-1000×600.jpg
https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2023/07/12/zelenski.jpeg

,,NATO începe să spună adevărul despre Ucraina 12 iulie 2023, 18:24 Călin Marchievici Extern 13

În comunicatul Summitului NATO de la Vilnius, aliații au scris următoarele: ”Vom fi în poziția de a adresa Ucrainei invitația de a adera la NATO atunci când aliații vor cădea de acord și când vor fi îndeplinite condițiile”. Dincolo de sublinierea ”solidarității cu guvernul și poporul ucrainean în apărarea eroică a țării, a pământului și a valorilor noastre comune”, comunicatul Summitului aduce puțin pentru Ucraina în raport cu așteptările regimului de la Kiev și ale aliaților din Flancul Estic al NATO. Este de remarcat afirmația că aliații sunt ”hotărâți să ajungă la o pace durabilă care să susțină principiile Cartei ONU, în special suveranitatea, integritatea și independența” și că ”acest lucru nu poate fi realizat fără retragerea completă și necondiționată a Rusiei”.
Apoi, aliații mai arată că Ucraina a depășit stadiul în care aderarea la NATO să mai treacă prin etapa Planului de Acțiuni pentru Aderare (obligatorie în cazul ultimelor extinderi ale NATO), pentru că țara a devenit interoperabilă cu NATO și este integrată politic în Alianță. Prin urmare, aderarea Ucrainei va fi una într-o singură etapă, nu în două etape. Numai că aderarea pare foarte puțin probabilă, iar președintele Volodimir Zelenski, aflat și el la Vilnius, a subliniat acest lucru, pe un ton foarte dur. El a scris pe Twitter că limbajul comunicatului NATO este ”fără precedent și absurd, nestabilind un termen nici pentru invitația pentru aderare, nici pentru aderarea Ucrainei”. ”Referirea vagă la «condiții» este valabilă până și pentru invitarea Ucrainei. Se pare că nu există voință nici pentru invitarea Ucrainei în NATO, nici pentru ca Ucraina să devină membră a Alianței”, a scris Zelenski Comunicatul Summitului NATO reia formularea ”cât timp este necesar” când vine vorba despre ”ajutorul politic și practic” pentru ca Ucraina să-și mențină independența, suveranitatea și integritatea în cadrul ”granițelor recunoscute internațional”.
Nu este nevoie de prea multe analize privind evoluția luptelor din Ucraina din ultimele luni pentru a înțelege reticența NATO de a adresa Ucrainei o invitație pentru aderare. Dacă încercăm să ne uităm prin ceața războiului și a propagandei ruse și ucrainene, se poate observa că, în ultimul an, armata ucraineană a înregistrat două victorii tactice importante (Harkov și Herson), dar și Rusia a înregistrat două victorii importante împotriva defensive ucrainene (la Soledar și Bahmut). În plus, contraofensiva ucraineană anunțată de luni de zile pare să se fi împotmolit în fața liniilor defensive organizate bine, de această dată, de armata Rusiei. În luna iunie, armata ucraineană a pierdut peste 25 de vehicule militare într-o singură operațiune – nu pare mult însă, raportat la ajutorul primit din partea aliaților vestici, asta înseamnă 20% din totalul vehiculelor blindate Bradley, 20% din totalul tancurilor Leopard 2 A6 și 50% din totalul tancurilor Leopartd 2R. Pierderile par ușor de înlocuit, însă o privire la declarațiile secretarului de Stat al SUA legate de munițiile pentru Ucraina ne arată altceva. Antony Blinken a declarat, la Vilnius, că SUA și aliații au decis să trimită bombe cu fragmentare în Ucraina (interzise de majoritatea țărilor lumii și de o bună parte dintre statele membre NATO), pentru că ”stocul mondial de muniție clasică este pe cale să se epuizeze”. ”Decizia dificilă dar necesară de a le oferi muniție cu fragmentare s-a bazat pe următorul raționament: dacă nu facem asta, vor rămâne fără muniție; dacă rămân fără muniție, rămân fără apărare”. Daca astfel stau lucrurile în ce privește proiectilele de artilerie, este limpede ca dificultatea de a trimite in Ucraina noi tancuri și rachete este mult mai mare. Ținând cont de ceea ce spun explicit Comunicatul Summitului NATO și de ceea ce se poate citi printre rânduri, liderii Alianței (în primul rând Statele Unite) par să fi decis că Ucraina nu va adera la NATO, dar că războiul din Ucraina va continua până când trupele ruse se vor retrage sau până când regimul de la Kiev, forțat sau nu de Occident, va accepta să facă compromisuri majore.
Sunt aceste concluzii la care a ajuns NATO rezultatul căderii aliaților în capcana propriei retorici? Este o întrebare pe care unii analiști și-o puneau în anii 1990, la începutul procesului de aderarea la UE al statelor foste comuniste din Europa Centrala și de Est, după un deceniu si jumătate de la Acordurile de la Helsinki din 1975 și apariția actualei OSCE, interval în care Vestul a insistat mult pe ideea că țările central și est-europene sunt parte din marea familie europeană, că trebuie să se întoarcă ”acasă” și că destinul și vocația lor sunt occidentale. Însă, odată cu înaintarea în procesul de integrare, aceste argumente au fost abandonate de Occident, unde a luat naștere ideea ”Europei cu mai multe viteze”, și au început să fie folosite mai degrabă de țările aspirante, pentru a pune presiune asupra cancelariilor vestice.
Ca și în cazul precedentelor extinderi ale NATO, principalele argumente în favoarea aderării Ucrainei la NATO ating următoarele puncte. 1. Ucraina este o țară puternică și, prin urmare, va întări NATO.
2. Ucraina este o țară slabă și are nevoie de NATO pentru a se apăra, inclusive prin amenințarea cu războiul nuclear. 3. Ucraina are o importanță strategică vitală pentru securitatea NATO și trebuie să intre în sfera occidentală. 4. Ucraina este un bastion al democrației și este liberă să decidă dacă aderă la NATO. Ucraina lupta pentru supraviețuire și Vestul trebuie să o ajute.
Ca și în urmă cu aproape trei decenii, apar și acum analize care încearcă să demonteze aceste argumente, acest demers fiind mult ajutat de revirimentul Rusiei (raportat la perioada Elțîn) și de războiul deschis dintre Rusia și țara aspirantă. Este drept că fisurile interne din Rusia (revolta Wagner, lupta dintre clanurile de la Kremlin) și slăbiciunile armatei ruse pot să ducă la concluzia că strategia neoconservatorilor ce dețin puterea l Washington este una genială, dar asta schimbă prea puțin realitățile din Ucraina.
Dacă Ucraina este o țară puternica, atunci nu ar avea nevoie de NATO. Invers, daca Ucraina este o țară slabă, NATO se poate dispensa de un asemenea stat. Cât privește valoarea strategica a Ucrainei, ea este de luat în calcul cu adevărat doar de statele din Flancul Estic al NATO. ”Stăpânirea Europei sau preponderența în balanța atlantica de putere nu depinde de cine anume controlează Bahmutul și nimeni sănătos la minte nu ar risca iradierea totală a statului Massachusetts de dragul Mariupolului. Până la urmă, Ucraina a fost în tabăra cealaltă în Războiul Rece și America a ieșit bine din acel război”, scrie The

American Conservative. Cât privește argumentele morale și cele legate de democrația ucraineană care trebuie salvata, Ucraina este o democrație care abia de funcționează. Dreptul Ucrainei de a-și alege alianțele este relativ irelevant. ”NATO este o alianță defensivă și țările membre NATO au și ele dreptul de a face analize dure cost-beneficii atunci când vine vorba de riscul unui război nuclear pentru apărarea unui nou membru aflat în război cu un inamic înarmat nuclear. Nu merită să riști un război nuclear pentru un stat democratic sau care aspiră la statutul de stat democratic. Geografia înseamnă destin”, scrie American Conservative, adăugând că singurul interes militar al SUA în Ucraina a fost acela de a decima trupele ruse din prima linie, iar acest obiectiv a fost atins. Dincolo de această lecție pe care America a dorit să o dea Rusiei, interesele celor două mari puteri în Ucraina sunt asimetrice, pentru că Ucraina este mult mai puțin relevanta pentru securitatea SUA. ”Acestea sunt adevărurile dure. Câtă vreme președintele Biden va da importanță moralității în cazul Ucrainei, marea strategie americană în Europa va fi pe mai departe incoerentă”. ‘’ https://www.cotidianul.ro/nato-incepe-sa-spuna-adevarul-despre-ucraina/