- Contains Link
Numărul romănilor care au votat în străinătate la referendum a depăşit numărul de votanţi de la alegerile parlamentare 2016. Două explicaţii :
1- conectarea şi folosirea internetului pentru a ţine legătura cu ţara
2- o percepţie corectă datorată faptului că în străinătate, ceea ce nouă ni se pregăteşte, acolo deja s-a întâmplat.
Nu este un secret că numărul celor înscrişi în Registrul electoral este umflat artificial, nu ar trebui să figureze acolo mai mult de 15 mil., iar în listele permanente probabil că nu ar trebui să fie mai mult de 14.
Datele de la BEC, cele după care s-a calculat prezenţa, arată aşa:
ÎN ŢARĂ
Alegatori inscrisi pe liste permanente: 18.278.496
Total votanti: 3.731.704
Prezenta la urne: 20,41 %
ATENTIE!
Prezența la vot se calculează raportând numărul cetățenilor prezenți la vot , în 18.662 de secții organizate în România, la numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.
În conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 3/2000, cu modificările și completările ulterioare
„(1) Listele electorale permanente din ţară se întocmesc, se tipăresc şi se pun la dispoziţia birourilor electorale ale secţiilor de votare conform prevederilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) La secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare.”
http://prezenta.bec.ro/refe…
ÎN STRĂINĂTATE
În 378 sectii de votare au votat pe liste suplimentare 126.239 votanti
http://prezenta.bec.ro/refe…
Cităm din legea 3 pe 2000, din articolul 5 alin 2 şi 3.
Din decembrie 2014 s-a scăzut pragul de jumătate plus unu la 30%:
„(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.”
Din decembrie 2014 s-a introdus un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.”
Există motive temeinice ca referendumul să fie repetat.(indicii rezonabile! cum ziceau dînşii prin motivări).
Ca o primă idee: un referendum desfăşurat după o lege declarată neconstituţională ar trebui reluat.
O a foua idee: CCR nu poate constata valabilitatea sau nevalabilitatea şi nici nu poate declara validarea dacă numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente este evident incorect, dar incorect cu o abatere de peste 20%, lucru ce poate fi certificat de datele INS, eventual prin implicarea vreunui institut de cercetare al Academiei.
Legea referendumului.
Referitor la prima idee.
Legea referendumului(Legea nr. 3/2000 cu tot cortegiul de modificări, ultima din fiind 2018 ) ar putea fi declarată neconstituţională tocmai pe motivul pragului de 30%. În Declaratia Universala a Drepturilor Omului Art.21 alin.3 scrie:
„ Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie
exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmînd o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.”
Deci, sufragiul trebuie să fie egal. Aceasta înseamnă că opţiunea exprimată de o persoană trebuie să cântărească tot atât cât opţiunea oricărei alte persoane. Existenţa unui prag pentru constatarea valabilităţii unui referendum permite ca opţiunea persoanei care boicotează neprezentându-se la vot în ideea că referendumul nu va fi valabil, să poată cântări mai mult decât opţiunea celui care votează pentru.
În Constituţie avem Art.20:
„ Tratatele internationale privind drepturile omului
(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate in concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Dacă există neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”
Dacă CCR nu vede acest prag ca fiind neconstituţional ar trebui să considere că, pentru a asigura un sufragiu egal, declararea referendumului ca nevalabil duce automat la reluarea referendumului de câte ori este necesar până la constatarea valabilităţii.
Pe aceeaşi logică aş merge în a constata şi neconstituţionalitatea pragului de 25%.
Cred că ar trebui scoase toate aceste praguri de care o să ne împiedicăm la fiecare consultare care va mai fi. Trecând peste posibila lor neconstituţionalitate, nu poţi impune o limită ca procent dintr-un total a cărei valoare nu o cunoşti.
Referitor la ceea de-a doua idee, avem un recensămînt care a furnizat, cu chiu cu vai, un cuantum de 20.12 milioane de români(cu tot cu copii). De atunci, din 2011, populaţia n-a mai crescut. Institutul Național de Statistică din România indică în studiile sale numărul total de copii din țara noastră. Statistica de la 1 ianuarie 2018 arăta că numărul total de copii cu vârste între 0 și 19 ani este de 4.443.588. (https://a1.ro/news/social/c…. Se poate afla şi numărul exact(dacă îmi fac cont INS).
Vom considera că sunt 4 milioane de de copii.(la adresa https://soviani.com/2015/05… scrie ca:
* Numărul total al copiilor (0-18 ani) a scăzut la 3.999.900 (în scădere 38.600 față de 1 ianuarie 2014);).
Rezultă prin scadere un cuantum, oricum umflat, de 16.12 milioane de români pasibili de a vota(au împlinit 18 ani). Registrul electoral ne dă 18.28 milioane de români cu drept de vot, aflaţi pe listele electorale din ţară.
Mai trebuie săpat aici. Că n-am ajuns încă la 14 milioane
De pe situl INS aflu că:
La 1 ianuarie 2018 ppopulaţia rezidentă a fost de 19,524mii persoane, în scădere cu 120,7 mii
persoane faţă de 1 ianuarie 2017. Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuților‐vii cu 71 125 persoane).
Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.
Mai sap.
.
Nota redacției: Continuați cu speranță și încredere în ce faceți