Uniunea Vatra Românească

PROTESTĂM

Faţă de atitudinea incalificabilă a statului Israel, a Mossad-ului, care îşi permit să sustragă documente istorice extrem de importante privitoare la istoria Holocaustului pentru a le distruge sau falsifica, documente pe care le împiedică astfel să intre în circuitul firesc al informaţiei şi dezbaterii ştiinţifice. În mod specific reclamăm dispariţia manuscrisului Memorii de Wilhelm Fildermandocument care ar fi trebuit să figureze ca sursa de informaţii istorice cea mai importantă pentru aşa zisul Holocaust din România.

Wilhelm Filderman a fost liderul necontestat al evreilor din România o lungă perioadă, inclusiv în anii 1940-1944, anii de persecuţii anti-evreieşti soldate – zic unii – cu uciderea a 400.000 de evrei. Sunt mai multe documente rămase de la Wilhelm Filderman care infirmă această cifră. Era de aşteptat ca Memoriile lui Filderman să aducă argumente decisive în disputa dintre istoricii care afirmă Holocaustul din România, din Transnistria, şi cei care îl contestă. Dorinţa testamentară a lui Wilhelm Filderman a fost ca imediat după căderea comunismului Memoriile sale să ajungă în proprietatea Academiei Române spre a fi publicate. Intervenţia Mossadului, petrecută la începutul anilor 1990, a împiedicat desfăşurarea normală a lucrurilor. S-a ajuns astfel la situaţia absurdă şi profund imorală ca România să fie azi acuzată de holocaust şi să i se ceară despăgubiri materiale imense, iar acuzatorii ei, adică comunitatea evreiască internaţională, susţinută de statul Israel, de Mossad, să ascundă documentele istorice şi probele juridice cele mai importante privitoare la soarta evreilor din Romania acelor ani.

Contăm pe evreii care se simt solidari cu amintirea lui W.Filderman, cu memoria victimelor Holocaustului, contăm pe toţi cei care îşi trăiesc viaţa în respectul adevărului, iar nu în minciună, şi aşteptăm ca domniile lor să intervină cum va crede de cuviinţă fiecare pentru a-i determina pe deţinătorii ilegali ai Memoriilor lui Wilhelm Filderman să restituie preţiosul document proprietarului de drept, Academiei Române, spre a fi pus la dispoziţia cercetătorilor ştiinţifici, a publicului interesat!

Considerăm că nu este vorba de un interes strict românesc, ci dimpotrivă: cauza adevărului, în general, şi în mod deosebit a adevărului despre Holocaust, depăşeşte orice delimitare politică sau geografică. Interesul este deopotrivă românesc şi evreiesc! Este planetar! Global!

Mărturia lui Wilhelm Filderman nu poate lipsi din nici o discuţie privitoare la soarta evreilor din Romania anilor 1940-44. Nimeni nu are voie să ascundă această mărturie! Gestul Mossadului, recte al guvernului din Israel, de a ascunde mărturia lăsată de Wlhelm Filderman, este echivalent cu recunoaşterea faptului că aceste memorii contrazic şi infirmă teza oficială a evreimii mondiale cu privire la holocaustul din România, din Transnistria.

Amintim, în acest context, soarta pe care a avut-o Jurnalul scriitorului evreu Mihail Sebastian, ale cărui însemnări zilnice au aşteptat la Tel Aviv o jumătate de secol până au fost publicate, iar când au fost publicate nu a fost greu nimănui să-şi dea seama că au fost falsificate, grosolan modificate pentru a se potrivi cu teza Holocaustului din România, pe care cei mai mulţi evrei cinstiţi o resping. Menţionăm şi fondul de arhivă Dosarul suferinţelor unei familii evreieşti, constituit în 1947 pe baza unei anchete efectuate de Congresul Mondial Evreiesc asupra tuturor familiilor de evrei din România, care au avut de răspuns unui chestionar cu peste 80 de întrebări referitoare la perioada 1939-1944. Acest fond de documente a fost scos din circuitul public sau al cercetării ştiinţifice. Se pare că a fost distrus… Cu cât se întârzie restituirea manuscrisului Memoriilor lui W.Filderman către Academia Română, cu atât mai mari sunt şansele ca textul original al Memoriilor lui Wilhelm Filderman să fie şi el falsificat sau distrus.

Dorim ca protestul nostru să ajungă la cunoştinţa opiniei publice mondiale, a organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale dedicate adevărului, păcii şi bunelor relaţii dintre popoare şi state. Dorim să cunoaştem punctul de vedere al evreilor, lideri ai evreimii mondiale sau oameni de rând, al căror respect faţă de victimele Holocaustului trebuie să fie garanţia corectitudinii cu care acest subiect este abordat de autorităţile evreieşti, din Israel sau de aiurea. Considerăm că orice încercare de tăinuire, falsificare sau distrugere a documentelor legate de Holocaust este dovada lipsei de respect şi de compasiune sinceră pentru victimele Holocaustului.

Cerem societăţii civile din Israel, liderilor religioşi şi cercurilor academice evreieşti să se pronunţe public în această chestiune, a Memoriilor lui W. Filderman, şi să ofere cât mai repede soluţia impusă de regulile normalităţii, ale onestităţii şi legalităţii: restituirea către Academia Română.

În numele colegilor din Uniunea Vatra Românească, Ion Coja

Bucureşti, 15 iunie 2007

 

 

Post scriptum august 2013

Textul de mai sus este unul dintre primele texte publicate pe acest blog, al cărui debut s-a produs în iunie 2007. Protestul este valabil în continuare, în măsura în care nu a apărut niciun semn că ar urma să se publice Memoriile lui Filderman. În schimb, am primit confirmarea celor relatate de noi din partea lui Teșu Solomovici, care a scris în „Ziua” despre aceste Memorii cum că sunt păzite și ascunse sub șapte lacăte, precum și din partea lui Jean Ancel, care i s-a plâns lui Gheorghe Buzatu că nici măcar lui nu i s-a dat voie să le vadă, să le frunzărească!

De ce oare? Nu cumva pentru că aceste declarații ale lui Filderman sunt atât de categorice și de convingătoare încât ar putea să producă în sufletul oricărui mercenar un cutremur sufletesc care să-l readucă pe lina normalității, a adevărului? În ciuda mormanelor de minciuni scrise pe seama românilor, Jean Ancel se pare că, atunci când a simțit că se apropie ceasul morții, a descoperit și a regretat că și-a trăit viața în minciună! A regretat atât de tare încât pe cei ce i-au asistat ultimele zile și ceasuri de viață i-a rugat, le-a cerut cu limbă de moarte să-l caute pe numitul Ion Coja la București și să-i ceară să-l ierte pe robul lui Dumnezeu Jean Ancel… Fie iertat! Numitul n-are nimic împotrivă!

Mulți evrei care s-au ilustrat prin anti-creștinismul lor au descoperit, în pragul morții, eroarea sau, după caz, crima săvârșită. Mulți au luat chiar măsura extremă, cerând botezul creștinesc…

O cerere asemănătoare mi-a parvenit de peste ocean, din partea lui Aurel Dragoș Munteanu. A rugat, tot așa, în pragul morții, ca Marcel Petrișor și Ion Coja să-i aprindă o lumînare la biserică și să se roage la Dumneazeu pentru iertarea păcatelor lui  Aurel Dragoș… O rudă a sa i-a adus lui Marcel mișcătorul mesaj…

Să vă ierte Dumnezeu pe amândoi, Jean Ancel și Aurel Dragoș Munteanu! Ați păcătuit din greu față de biet poporul român… Mă bucur pentru voi că v-a luminat bunul Dumnezeu ultimii pași, ultima răsuflare, ultimul gând măcar!

Iartă-i, Doamne, și pe cei care, la Mossad, ascund Memoriile lui Wilhelm Filderman, marele evreu, al cărui nume fie-i  în veci lăudat și pomenit în ceata celor drepți!

******

O mirare, asupra căreia vom reveni: Wilhelm Filderman a fost sigur, a știut că secretarul său, ceva mai tînăr, va apuca să vadă căderea comunismului! De unde a știut? Cum de-a știut? etc., etc!