Avram Fițiu: Semnificația sloganului Nu ne vindem Țara – Franța vs România
DE AVRAM FIȚIU / TRĂIEȘTE ROMÂNEȘTE / Publicat: Duminică, 17 octombrie 2021, 17:05 / 0 comentarii
Avram Fițiu: Semnificația sloganului Nu ne vindem Țara – Franța vs România
ARTICOLE RELAȚIONATE
Avram Fițiu: Gospodăria țărănească este un blestem, sau o binecuvântare pentru România? Avram Fițiu: Gospodăria țărănească este un blestem, sau o binecuvântare pentru România?
Avram Fițiu: Știi de ce vor să ne distrugă Gospodoria Țărănească? TRĂIEȘTE ROMÂNEȘTE Avram Fițiu: Știi de ce vor să ne distrugă Gospodoria Țărănească? TRĂIEȘTE ROMÂNEȘTE
Dr. Avram Fițiu: ȘTII CE HRANĂ TREBUIE SĂ MĂNÂNCI, ÎN VREMURI DE PANDEMIE? O nouă rubrică ActiveNews: Trăiește Românește Dr. Avram Fițiu: ȘTII CE HRANĂ TREBUIE SĂ MĂNÂNCI, ÎN VREMURI DE PANDEMIE? O nouă rubrică ActiveNews: Trăiește Românește
ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.
ascultă articolul
Ca să-și protejeze pământul, țările europene își exercită dreptul de preemțiune la cumpărare de teren agricol/ferme agricole, în funcție de obiectivele strategice ale politicii publice naționale.
Fiecare țară membră a Uniunii Europene a creat agenții naționale și/sau regionale care intervin și controlează politica publică națională funciară prin două mecanisme de menținere a fermei familiale țărănești ca nucleu de baza al agriculturii europene. Drama funciară a României se poate explica foarte simplu: România vinde teren agricol și silvic în timp ce Franța și celelalte state vestic europene comasează și vând ferme (grajd, animale, utilaje, pământ, etc…), de aici rezultând actuala derivă funciară, care creează o breșă de securitate în estul Uniunii Europene.
În timp ce Franța a creat o multitudine de mecanisme de protecție a patrimoniului funciar francez, fiind campioana Uniunii Europene la protejarea gliei franțuzești, România se află la polul opus și are foarte multe hibe permițând acțiuni speculative la scară industrială, în special prin intermediul structurilor juridice.
„Mecanismele de protecție funciară împotriva cumpărării de teren agricol de către străini în Franța, sunt multiple:
– Fixarea prețului de referință;
Pentru evitarea speculației cu teren agricol Comisia Județeană de Orientare Agricolă (CJOA) ajustează un preț de referință județean pe baza unui Observator Național gestionat de SAFER, lucru inexistent în România.
– Fixarea limitei de suprafață pentru cumpărare;
Suprafața maximă pe care teoretic un străin o poate cumpăra este echivalentă cu suprafața de referință a fermei sectoriale decisă de către fiecare C.J.O.A. (Comisie Județeană de Orientare Agricolă);
– Refuzarea autorizației de cumpărare în Franța!
Franța a imaginat o serie de situații în care se refuză acordarea autorizației de cumpărare de teren agricol de către străini:
– Condiții limitative referitoare la structura juridică a solicitantului;
România nu a impus nici o limitare în funcție de statutul cumpăratorului permițând acțiuni speculative la scară industrială în special prin intermediul structurilor juridice.
În Franța, unde majoritatea fermelor sunt familiale, se cumpară pământul de către agricultori francezi cu structuri juridice specifice și astfel sunt evitate riscurile create de către speculațiile străinilor ce au de regulă structuri juridice anonime pentru ascunderea identității reale a cumpăratorilor.
– Condiții limitative referitoare la nivelul minimal de pregătire agricolă;
România nu a impus restricții față de nivelul de pregătire al cumpărătorului.
În Franța pregătirea minimală și experiența este parte componentă a statutului agricultorului.
– Condiții limitative referitoare la locuirea în țară pe o durată minimă anterioară;
România nu a impus prin lege condiții legate de locuirea minimală în țară, anterior actului de cumpărare.
În Franța un rezident originar dintr-o altă țară U.E., ce nu poate dovedi că a locuit între 3 și 10 ani în țara de adopție nu poate cumpăra teren agricol.
– Condiții limitative referitoare la vânzarea de părți sociale;
În România Legea 17/2014 nu a creat mecanisme de control a vânzărilor de părți sociale sau acțiuni din societăți. În timp ce în România Legea 17/2017 dă posibilitatea oricărui tip de societate, în țările UE s-au creat diferite mecanisme de control a vânzării/cumpărării de terenuri de către societăți comerciale:
În Franța, SAFER își exercită dreptul de preemțiune în cazul vânzării către străini de parți sociale sau de acțiuni de către societăți comerciale ce dețin active și terenuri agricole.
– Condiții limitative legate la accesul la cumpărare prin intermediul arendării.
În România Legea 17/2014 nu a creat mecanisme de intervenție funciară în cazul terenurilor arendate, ca formă insidioasă de acces la cumpărare de fond funciar. În România s-au creat condiții de discriminare pozitivă pentru cetățenii străini prin introducerea arendașului ca preemtor, fază insidioasă de acces la fondul funciar. Nu s-a realizat o corelație cu Legea Arendei precum în alte state europene.
În Franța, prețul arendei sau închirierii se încadrează între limite minime și maxime, fixate de către fiecare administrație județeană (departamentală) și ține cont în procent de 60 % de evoluția veniturilor țăranilor și 40 % în funcție de costurile vieții cotidiene.
– Condiții limitative legate de lista neagră a cumpărătorilor;
În România Legea 17/2014 nu a creat o listă neagră cu persoane și structuri care să nu aibă acces la piața funciară din România.
Franța ca și alte țări europene are o listă neagră cu structuri si persoane ce nu pot cumpăra teren agricol: bănci, asiguratori, fonduri de investiții, fonduri de pensii, alte structuri speculative.
– Condiții limitative legate de vânzarea terenului în intravilan;
În România Legea 17/2014 deschide o cutie a Pandorii în ceea ce privește speculația cu terenurile agricole din intravilan ce nu sunt vizate de această lege. În România în zona montană, structura intravilană a comunelor formate din sate răsfirate, deține mare parte din terenurile agricole ale comunei comparativ cu zonele de câmpie și colinare în care extravilanul este majoritar. Astfel se creează o presiune speculatorie pe vatra satului în special în cătunele izolate pe cale de deșertificare umană.
În Franța cumpărarea de teren agricol intravilan de către străini este limitată la cumpărarea unei case cu maxim câteva mii de m2 de la caz la caz.”.
„Cu o astfel de clasă politică iresponsabilă și trădătoare de țară, România a devenit o colonie alimentară, funciară și extractivă. În istorie, coloniile ce vând materie primă și cumpără materie finită, nu rezistă mai mult de 20-30 de ani fără să le fie schimbată cultura, limba și numele țării.”
Surprize;
CHINA SURPRINDE SUA
– cu testul rachetelor hipersonice
Racheta a încercuit globul pe orbită joasă, accelerand la de cinci ori viteza sunetului.
Demetrios Sevastopulo
China a testat în august o rachetă hipersonică cu capacitate nucleară care a înconjurat globul înainte de a se îndrepta spre țintă, demonstrând o capacitate spațială avansată care a luat prin surprindere serviciile de informații americane.
Cinci persoane familiarizate cu testul au declarat că armata chineză a lansat o rachetă care transporta un vehicul hipersonic cu planare care a zburat prin spațiul cu orbită joasă înainte de a coborî spre țintă.
Racheta și-a ratat ținta cu aproximativ doi kilometri, potrivit a trei persoane informate cu privire la informații. Dar doi au spus că testul a arătat că China a făcut progrese uluitoare în ceea ce privește armele hipersonice și a fost mult mai avansată decât au prezumat oficialii americani.
Testul a ridicat noi întrebări cu privire la motivul pentru care SUA au subestimat adesea modernizarea militară a Chinei.
„Habar nu avem cum au făcut asta”, a spus o a patra persoană.
SUA, Rusia și China dezvoltă arme hipersonice, inclusiv vehicule cu planare care sunt lansate în spațiu de pe o rachetă, dar care orbitează pământul sub propriul lor impuls. Ele zboară cu o viteză de cinci ori mai mare decât cea a sunetului, mai lent decât o rachetă balistică. Dar ele nu urmează traiectoria parabolică fixă a unei rachete balistice și sunt manevrabile, ceea ce le face mai greu de urmărit.
Taylor Fravel, un expert în politica chineză privind armele nucleare, care nu cunoștea testul, a declarat că un vehicul hipersonic cu planare înarmat cu un focos nuclear ar putea ajuta China să „anuleze” sistemele americane de apărare antirachetă care [nu funcționează oricum] sunt concepute pentru a distruge rachetele balistice cunoscute.
Fravel a adăugat că ar fi „destabilizator” dacă China ar dezvolta și desfășura pe deplin o astfel de armă, dar a avertizat că un test nu înseamnă neapărat că Beijingul va desfășura capacitatea necesara.
Îngrijorarea crescândă cu privire la capacitățile nucleare ale Chinei vine pe măsură ce Beijingul continuă să-și construiască forțele militare convenționale și se angajează în activități militare din ce în ce mai asertive în apropierea Taiwanului.
Oficiali militari americani au avertizat în ultimele luni cu privire la capacitățile nucleare în creștere ale Chinei, în special după lansarea unor imagini din satelit care au arătat că construiește peste 200 de silozuri de rachete intercontinentale. China nu este obligată să respecte niciun acord privind controlul armelor și nu a fost dispusă să angajeze SUA în discuții despre arsenalul și politica sa nucleară.
Luna trecută, Frank Kendall, secretarul forțelor aeriene americane, a lăsat să se înțeleagă că Beijingul dezvoltă o nouă armă. El a spus că China a făcut progrese uriașe, inclusiv „potențialul de lovituri globale … din spațiu”. El a refuzat să ofere detalii, dar a sugerat că China dezvoltă ceva asemănător cu „Sistemul de bombardament orbital fracționat” pe care URSS l-a desfășurat pentru o parte a Războiului Rece, înainte de a-l abandona.
„Dacă folosești o astfel de abordare, nu trebuie să folosești o traiectorie tradițională a rachetelor balistice intercontinentale. Este o modalitate de a evita sistemele de apărare și de avertizare antirachetă”, a spus Kendall.
În august, generalul Glen VanHerck, șeful Comandamentului apărării aerospațiale nord-americane, a declarat într-o conferință că China „a demonstrat recent capacități foarte avansate ale vehiculelor hipersonice”. El a avertizat că capacitatea chineză va „oferi provocări semnificative pentru capacitatea Norad de a oferi avertizare de amenințare și de evaluare a atacului”.
Doi dintre cei familiarizați cu testul chinezesc au spus că arma ar putea, teoretic, să zboare deasupra Polului Sud. Acest lucru ar reprezenta o mare provocare pentru armata americană, deoarece sistemele sale de apărare antirachetă sunt toate concentrate pe ruta polară nordică.
Dezvăluirea vine în contextul în care administrația Biden întreprinde Nuclear Posture Review, o analiză a politicii și capacităților mandatate de Congres, care i-a înfruntat pe susținătorii controlului armelor împotriva celor care cred că SUA trebuie să facă mai mult pentru a-și moderniza arsenalul nuclear din cauza Chinei.
Pentagonul nu a comentat raportul, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la China. „Ne-am exprimat clar îngrijorarea cu privire la capacitățile militare pe care China continuă să le urmărească, capabilități care nu fac decât să sporească tensiunile din regiune și nu numai”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt. „Acesta este unul dintre motivele pentru care considerăm China ca fiind provocarea noastră numărul unu.”
Ambasada Chinei a refuzat să comenteze testul, dar Liu Pengyu, purtătorul de cuvânt, a declarat că China a urmat întotdeauna o politică militară care a fost „de natură defensivă”, iar dezvoltarea sa militară nu a vizat nicio țară.
„Nu avem o strategie globală și planuri de operațiuni militare cum face SUA. Și nu suntem deloc interesați să avem o cursă a înarmării cu alte țări”, a spus Liu. „În schimb, SUA au fabricat în ultimii ani scuze precum «amenințarea Chinei» pentru a-și justifica expansiunea armelor și dezvoltarea armelor hipersonice. Acest lucru a intensificat în mod direct cursa înarmării în această categorie și a subminat grav stabilitatea strategică globală.”
Un oficial asiatic de securitate națională a declarat că armata chineză a efectuat testul în luna august. China anunță, în general, lansarea rachetelor Long March – tipul folosit pentru a lansa vehiculul hipersonic cu planare pe orbită – dar a ascuns vizibil lansarea din august.
Oficialul de securitate și un alt expert chinez în securitate apropiat de Armata Populară de Eliberare a declarat că arma a fost dezvoltată de Academia chineză de aerodinamică aerospațială. CAAA este un institut de cercetare în cadrul China Aerospace Science and Technology Corporation, principala firmă de stat care produce sisteme de rachete și rachete pentru programul spațial al Chinei. Ambele surse au declarat că vehiculul cu planare hipersonică a fost lansat de pe o rachetă Long March, care este folosită pentru programul spațial.
Academia chineză de tehnologie a vehiculelor de lansare, care supraveghează lansările, a declarat pe 19 iulie pe un cont oficial de socializare că a lansat o rachetă Long March 2C, despre care a adăugat că a fost a 77-a lansare a acestei rachete. Pe 24 august, a anunțat că a efectuat un al 79-lea zbor. Dar nu a existat niciun anunț al unei a 78-a lansări, care a stârnit speculații în rândul observatorilor programului său spațial cu privire la o lansare secretă. CAAA nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Sursa: Financial Times; https://www.ft.com/content/ba0a3cde-719b-4040-93cb-a486e1f843fb
Nota:
Autorul articolului arata ca doar Rusia, China si SUA sunt tarile ce desfasoara cercetari in domeniul rachetelor hipersonice. Insa nu a precizat ca Rusia are aceste rachete déjà testate si aprobate pentru arsenalul armatei ruse, China au déjà mai multe teste effectuate cu aceste rachete lansate de pe avioane stratosferice sau de pe rachete balistice, iar SUA nu a reusit sa lanseze – sa puna in planare nici o racheta pana in prezent. In luna mai testul a esuat cand racheta nu s-a decuplat de vehiculul purtator ca sa porneasca in planare, iar in luna august, la ultimul test, racheta s-a decuplat, in cele din urma, dar nu a pornit in planare …
Rachetele hipersonice cu motor SCRAMJET – pentru ca nu au compresoare si turbine de initiere, sunt lansate din alte vehicule de la o viteza supersonica, iar racheta propriuzisa datorita vitezei imense si a fluxului de aer enorm poate porni in planare la viteze hipersonice cu traiectorii undulate si neregulate, bine controlate dar practic imposibil de a fi urmarite si de a li se putea prevedea traiectoria finala spre a fi distruse. Un motor de racheta scramjet (ramjet cu combustie supersonică) este o variantă a unui motor cu jet de aer ramjet în care arderea are loc în fluxul de aer supersonic.
Traducerea si nota CD