Modificari Constitutie

Modificari constitutionale

Avand in vedere ca in Romania este in curs de elaborare o noua Constitutie, ca membru al societatii civile ma alatur celor care doresc  sa-si aduca contributia prin idei si propuneri concrete in acest process de revizuire.
Printre acestea, subliniez cateva care pot constitui, si noutati, dar mai ales deziderate nationale, cum ar fi mostenirea spirituala si istorica, sau propunerea pentru deschiderea posibilitatilor de reunificare a tarii.

1. Despre mostenirea si continuitatea istorica a statului Roman (Art. 1)

Avand in vedere ca Legea suprema a unui stat, Constitutia trebuie sa redea radacinile spirituale precum si mostenirea istorica pentru definirea unicitatii sale distinctive, dar si a drepturilor international care decurg ca urmare a continuitatii sale istorice, propun decalarea paragrafelor (1) – (5) care vor deveni (2) – (6) si adaugarea paragrafului (1), la ART. 1.

 (1) Romania isi recunoaste radacinile spirituale si culturale  in traditia crestina si isi revendica continuitatea istorica ca mostenitoare de drept a statului national, unitar, modern si reintregit consfintit  prin Actul Unirii Basarabiei cu Romania citit si semnat in Sfatului Tarii la Chisinau pe 27 Martie 1918, prin Declaratia Unirii Bucovinei cu Romania aprobata de Congresul General al Bucovinei la Cernauti in 15/28 Noiembrie 1918 si prin Rezolutia Marii Adunari Nationale de la 1 Decembrie 1918.

Aceasta modificare devine esentiala pentru destinul natiunii romane, si constituie justificarea pentru orice act ulterior care poate duce la o revenire la un stat reintregit roman.

2. Despre suveranitate (Art. 1, Art. 148 si Art. 152)

In ART.  1 – Statul român este specificat in primul paragraf astfel: (1) România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.

De asemeni, in Constitutie exista ART. 2 – Suveranitatea, care defineste “suveranitatea nationala“.
Cu toate acestea, in ART. 152 (1) se spune:  (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului român, forma republicanã de guvernãmânt, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficialã nu pot forma obiectul revizuirii.
Paradoxal, din acest paragraf dispare atributul “suveran“, iata de ce consider ca este nevoie de aceasta modificarea esentiala:

 (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului român, forma republicanã de guvernãmânt, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficialã nu pot forma obiectul revizuirii.

Probabil, ne aflam in fata unei omisiuni intentionate, deoarece in Titlul VI – Integrarea euroatlanticã, Art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeanã, Par.(1) si Par. (2)atributul de “suveranitate” este eliminat:

 (1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferãrii unor atributii cãtre institutiile comunitare, precum si al exercitãrii în comun cu celelalte state membre a competentelor prevãzute în aceste tratate, se face prin lege adoptatã în sedinta comunã a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de douã treimi din numãrul deputatilor si senatorilor.       

(2) Ca urmare a aderãrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fatã de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

De aceea, cred ca intreg Art. 148 cu cele 5 paragrafe ar trebui eliminat, deoarece constituie o anulare a atributului de suveranitate a statului definit in Art. 1,  Par. (1) si Art. 2 – Suveranitatea.
Pe de alta parte, cu exceptia Germaniei, marea promotoare a federalismului european, in constitutiile celorlate state membre ale UE nu exista referiri la cedrea atributelor de suveranitate in favoarea UE.

3. Despre reintregire  (Art. 3)

In  ART 3 – Teritoriul se spune ca:  (1) Teritoriul României este inalienabil.
Desigur, este vorba de actualul teritoriu al Romaniei recunoscut international. Dar, Romania postbelica este mostenitoarea de drept a Regatului Romaniei cu drepturi si obligatii.
Vorbind de obligatiile platite dupa razboi de Romania, acestea au depasit cu mult impunerile aliatilor, cuprinzand si milioanele de vieti omenesti distruse prin genocidul postbelic comis impotriva populatiei romanesti, precum si datoria pe care Rusia o mai are de rambursat Romaniei prin faptul ca retine faradrept si fara justificare Tezaurul romanesc.
Iata de ce, consider ca este absolut necesara adaugarea unui paragraf special suplimentar,Par. (5), care este in spiritul si pe linia precedentului creat in Constitutia din 1949 (articolul 23) a Republicii Federale a Germaniei.

(5) In cazul in care unele teritorii cu majoritate romaneasca sau care au apartinut statului romanesc interbelic solicita aderarea la Romania, aceasta se poate face prin simpla adoptare a Constitutiei Romaniei.

Acest paragraf capata consistenta prin noile definiri din Art. 1, Par. (1) revizuit mai sus.

4. Despre discriminari electorale (Art. 62)

In ART. 62, Par. (2) este exprimata o clara discriminare pozitiva, in favoarea mioritatilor nationale, carora li se asigura in Parlament, locuri din oficiu, desi nu intrunesc conditiile de eligibilitate parlamentara:

 (2) Organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, care nu întrunesc în alegeri numãrul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în conditiile legii electorale. Cetãtenii unei minoritãti nationale pot fi reprezentati numai de o singurã organizatie.

Tocmai de aceea, pe de o parte, pentru a elimina aceasta discriminare pozitiva, iar pe de alta parte pentru a se asigura dreptul oricarei organizatii a societatii civile sa poata fi reprezentata in Parlament in conditiile egale de participare la procesul electoral as propune urmatoarele texte pentru Par. (2) si Par. (3):

      (2) Organizatiile societatii civile sau asociatiile acestor organizatii apartinand cetatenilor romani din tara sau din strainate au dreptul de a ocupa locuri de deputati sau senatori, in conditiile legii electorale.

(3) Numãrul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electoralã, în raport cu populatia tãrii si a cetatenilor romani din strainatate.

5. Despre separatia puterilor (Art. 16, Art. 71 si Art. 105)

In ART. 71, Par. (2) ne intalnim cu o evidenta incalcare a principiilor statului de drept, in care separatia puterilor statului este incalcata si care poate conduce, in ultima instanta la un conflict de interese.

(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu exercitarea oricãrei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.

Prevederea acestui paragraf este intarita in ART. 105:

 (1) Functia de membru al Guvernului este incompatibilã cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator.

Intr-adevar, constatam ca acest paragraf, permite ca un membru al Executivului (Guvern) sa fie in acelasi timp si membru al Legislativului (Parlamentului), ceeace reprezinta lipsa separatiei puterilor statului. Tocmai de aceea, este nevoie ca textele “cu exceptia celei de membru al Guvernului” si “cu exceptia celei de deputat sau de senator” sa fie eliminate din Art. 71 (2) si din Art. 105.
In paralel cu propunerile pentru modificarea Constitutiei, sunt necesare si modificari pentru Legea Electorala, cum ar fi cele legate de largirea drepturilor de reprezentare parlamentara la toate organizatiile societatii civile, nu numai la cele ale minoritatilor.
Oricum, pentru ca aportul societatii civile la imbunatatirea Constitutiei Romaniei, prin propuneri, cum sunt si acestea, este nevoie de un program etapizat si corelat de un colectiv din tara.
Printre pasii pe care-i consider utili, afara de un support substantial popular, ar fi:

  • inventarierea unor articole din Constitutie care par sa fie in contradictie cu realitatile si cu optiunilor populare
  • adunarea parerilor, sugestiilor si justificarilor intr-o baza de date
  • crearea unui colectiv de personalitati din lumea juridica, de preferinta specialisti in drept constitutional, cu rolul de a trece in revista propunerile, de a le selecta pe cele care pot constitui un subiect de analiza, de a le modifica si de a le da o forma juridica adecvata
  • implicarea mass-media
  • stabilirea unor potentiale contacte si grupuri politice parlamentare pentru sustinerea in Legislativ a acestor initiative.

Share this: