Spuneaţi că la această oră noi suntem în situaţia în care din teritoriul României se revendică de către urmaşii grofilor 230.000 de hectare din judeţele Mureş şi Harghita?
După datele pe care le am de la prefecturi, sunt în jur de 200.000-230.000 ha de pădure care se revendică din judeţele Mureş şi Harghita. Asta fără să cuprindem Haţegul, Sălajul, Munţii Apuseni, Bihorul, unde sunt revendicate de asemenea zeci de mii de hectare.
Cât valorează toată această poveste?
Dacă luăm în calcul şi restituirile averilor bisericeşti, în jur de 60 de miliarde de euro… După anul 1990, în materia proprietăţii, s-au dat o serie de legi referitoare la restituire, la refacerea proprietăţilor de dinainte de 1990, în baza unor măsuri abuzive ale diferitelor entităţi ale statului român de atunci. În principiu, măsura trebuia să fie luată, dar ea trebuia corelată cu realitatea, trebuia să aibă la bază nişte documentări, nişte fundamente ale unor cercetări privind proprietăţile, pentru că noi riscăm să ne întoarcem la anul 1700 cu proprietăţile din Transilvania.
Practic, epoca feudală din Transilvania revine acum pur şi simplu în anul 2012, prin lipsa de reacţie a statului român…
Prin legislaţia statului român, prin reacţiile de autoritate ale prefecturilor, ale consiliilor judetene… Spre exemplu, am fost recent la Sf. Gheorghe şi am aflat că s-au dat circa 20.000 de hectare de păduri fie de către Prefectură, fie de către instanţele de judecată, prin inconştienţa unor judecători, a unor oameni cu drept de decizie în această ţară.
Ce s-ar putea face în acest sens, pentru că situaţia este deosebit de gravă aşa cum o prezentaţi dumneavoastră?
Problema este cu adevărat foarte gravă şi ceea ce s-ar putea întreprinde ar fi o măsură legislativă care să împiedice producerea acestor fapte, a acestui fenomen, a procedurilor de revendicare şi de refacere a fostelor proprietăţi istorice, proceduri cărora statul român nu le poate face faţă.
Mai exact… ?
Mai exact, autorităţile statului român fie nu realizează, fie sunt inconştiente, fie sunt parte la aceste complicităţi, fie miza o constituie sume foarte mari de bani. Prefectul judeţului Mureş a fost căutat să fie mituit. Conducători din ocoalele silvice, inclusiv de la noi, au trecut de partea cealaltă, cu documente cu tot, unele falsificate, beneficiind de tot felul de avantaje, iar statul român nu are nicio reacţie. De exemplu, există o societate de avocatură din Cluj angajată de Regia Naţională a Pădurilor ca să o apere, iar această societate a trecut de partea cealaltă, pentru procente din suprafaţa pădurilor care se retrocedează. Sunt retrocedări la comandă, se retrocedează parcele întregi…
Din câte cunosc, după Marea Unire, grofii din Transilvania au primit despăgubiri pentru teritoriile încorporate României…
Am în faţă documente, cum este şi acest Tablou al Moşiilor din 1934, care sunt documente foarte clare, sunt listele trecute şi sumele imense primite…
Adică le-am dat o dată banii şi le mai returnăm şi proprietăţile?
Noi le-am dat banii! Sunt cercetători care afirmă că România a dat în jur de 100 tone de aur despăgubiri pentru asta. Sunt două lucruri de precizat. Că România a vrut să tranşeze această problemă datorită entuziasmului general creat, că a devenit o ţară atât de mare şi că România, în acea perioadă, era foarte bogată, avea rezerve extraordinare. Esenţial este acordul de la Paris din 28 aprilie 1930, care creează Fondul Agrar, România dând acolo banii pentru despăgubiri. România, în acel moment, nu mai era datoare, era dator acel fond agrar care era considerat fond de garanţie, atât pentru noi, în calitate de stat care am preluat aceste proprietăţi, cât şi pentru ei, creditorii acestei sume, în calitate de persoane care au fost expropriate.
Dumneavoastră sunteţi avocat din partea cui?
Am apărat de exemplu prefectura judeţului Mureş, am apărat comisii locale, comunale şi persoane care au avut asemenea proprietăţi, bineînţeles mai mici, cei care au fost beneficiarii unui hectar sau două de pădure ca urmare a reformei agrare. Din punctul de vedere al evidenţelor, cartea funciară este un document foarte important, riguros şi serios, dar ea a dispărut, şi atunci inginerii şi topografii fie au refuzat să lucreze cu statul român – vorbim de anii ’20 -, fie au plecat şi ei cu grofii, ducându-se unde erau plătiţi. S-a lăsat problema aceasta în aer…
În 1940, când a fost ocupată Transilvania, a venit Horthy cu două ordonanţe guvernamentale care au anulat reforma agrară şi a reînscris proprietăţile pe numele foştilor proprietari. Această reînscriere se descoperă abia acum, şi statul român nu are reacţie nici în 1944, în octombrie, când se eliberează teritoriul Transilvaniei, nu are reacţie nici Regele atunci când ia măsuri de redresare a problemelor din Transilvania, nu are nici guvernul muncitoresc al lui Dej, nici al lui Ceauşescu, aşa cum nu au nici cei de astazi. Noi, astăzi, suntem în faţa efectelor ordonanţelor guvernului horthyst, care era de orientare fascistă, şi îl avea de exemplu pe Banffy ministru. Banffy de la Sălaj, cel care a venit în septembrie 1940 cu armata ungară şi care a omorât la Trăsnea 263 de pesoane, revendică proprietăţile respective prin urmaşii lui.
Eu am adus documentelele. Guvernul României trebuie să meargă la Paris să recupereze acele 163 de volume de documente care păstrează toate arbitrajele pe care le-a avut România şi sumele pe care le-a plătit, apoi de la Fondul Agrar, să recupereze toate documentele care există…
Cineva trebuie să plătească pentru trădare şi complicitate…
Toate guvernele din România au trădat şi au furat. Ar trebui să mai facă ceva şi pentru ţara asta, pentru ce a mai rămas din ea, pentru că trebuie să vă precizez căteva lucruri: în lipsa cărţilor funciare, ei vin, aduc cărţi funciare de la Viena, din Ungaria, în limba germană, maghiară, le duc la tribunal – de exemplu, e un proces acum, în 9 iulie, la Brăila, la care merg pentru 29.000 ha, unde documentele din dosar sunt cărţi funciare în limba maghiară -, iar eu trebuie să contradovedesc. În arhivele statului român, ale fondului Ministerului Finanţelor, la fondul Cluj, se găsesc foarte multe documente, inclusiv procese-verbale, liste, adrese, care sunt ignorate de autorităţile române. Există dirijări din exterior, complicităţi mari, trădări…
Nu ne vindem ţara, o dăm gratis…!
Eu îmi asum cele spuse… Este esenţial că în 1921 s-a făcut reforma agrară, este esenţial că marile proprietăţi au fost preluate de statul român ca urmare a optanţilor unguri şi a reformei agrare, că noi nu am evidenţiat în forme scriptice, în cărţi funciare evidenţele. Eu vin şi mă apăr cu ce este scris în cartea funciară, unde amărâţii nu şi-au înscris proprietăţile. S-au bucurat atunci, le-au exploatat câţiva ani, până în 1947, când au venit Amenajamentele Silvice, care au descurajat acest lucru, deoarece pădurea a fost luată de stat. Statul român trebuie să dea legi care să îndrepte aceste lucruri, eu am doar nişte idei, eu nu fac parte din nicio structură de autoritate, eu sunt doar avocat şi cercetător, şi rămân uluit că noi trebuie să mai căutăm încă o dată un Horea care să se răzvrătească împotriva a ceea ce face statul român. Acest lucru este foarte grav!

Centrul European de Studii Covasna – Harghita
Nr. 14 / 16.07.2012 – 31.07.2012

Dimensiuni ale convieţuirii interetnice

Prin complicităţi şi trădări, am ajuns să dăm judeţe întregi urmaşilor grofilor!
Interviu cu prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, avocat târgu-mureşean, vicepreşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
– Spuneaţi că la această oră noi suntem în situaţia în care din teritoriul României se revendică de către urmaşii grofilor 230.000 de hectare din judeţele Mureş şi Harghita?
– După datele pe care le am de la prefecturi, sunt în jur de 200.000- 230.000 ha de pădure care se revendică din judeţele Mureş şi Harghita. Asta fără să cuprindem Haţegul, Sălajul, Munţii Apuseni, Bihorul, unde sunt revendicate, de asemenea, zeci de mii de hectare.
– Cât valorează toată această poveste?
– Dacă luăm în calcul şi restituirile averilor bisericeşti, în jur de 60 de miliarde de euro După anul 1990, în materia proprietăţii, s-au dat o serie de legi referitoare la restituire, la refacerea proprietăţilor de dinainte de 1990, în baza unor măsuri abuzive ale diferitelor entităţi ale Statului Român de atunci. In principiu, măsura trebuia să fie luată, dar ea trebuia corelată cu realitatea, trebuia să aibă la bază nişte documentări, nişte fundamente ale unor cercetări privind proprietăţile, pentru că noi riscăm să ne întoarcem la anul 1700 cu proprietăţile din Transilvania.
– Practic, epoca feudală din Transilvania revine acum pur şi simplu în anul 2012, prin lipsa de reacţie a Statului Român
– Prin legislaţia Statului Român, prin reacţiile de autoritate ale prefecturilor, ale consiliilor judeţene Spre exemplu, am fost recent la Sfântu-Gheorghe şi am aflat că s-au dat circa 20.000 de hectare de păduri fie de către Prefectură, fie de către instanţele de judecată, prin inconştienţa unor judecători, a unor oameni cu drept de decizie în această ţară.
– Ce s-ar putea face în acest sens, pentru că situaţia este deosebit de gravă aşa cum o prezentaţi dumneavoastră?
– Problema este cu adevărat foarte gravă şi ceea ce s-ar putea întreprinde ar fi o măsură legislativă care să împiedice producerea acestor fapte, a acestui fenomen, a procedurilor de revendicare şi de refacere a fostelor proprietăţi istorice, proceduri cărora Statul Român nu le poate face faţă.
– Mai exact?
– Mai exact, autorităţile Statului Român fie nu realizează, fie sunt inconştiente, fie sunt parte la aceste complicităţi, fie miza o constituie sume foarte mari de bani. Prefectul judeţului Mureş a fost căutat să fie mituit. Conducători din ocoalele silvice, inclusiv de la noi, au trecut de partea cealaltă, cu documente cu tot, unele falsificate, beneficiind de tot felul de avantaje, iar Statul Român nu are nicio reacţie. De exemplu, există o societate de avocatură din Cluj angajată de Regia Naţională a Pădurilor ca să o apere, iar această societate a trecut de partea cealaltă, pentru procente din suprafaţa pădurilor care se retrocedează. Sunt retrocedări la comandă, se retrocedează parcele întregi
– Din câte cunosc, după Marea Unire, grofii din Transilvania au primit despăgubiri pentru teritoriile încorporate României
– Am în faţă documente, cum este şi acest Tablou al Moşiilor din 1934, care sunt documente foarte clare, sunt listele trecute şi sumele imense primite
– Adică le-am dat o dată banii şi le mai returnăm şi proprietăţile?
– Noi le-am dat banii! Sunt cercetători care afirmă că România a dat în jur de 100 de tone de aur despăgubiri pentru asta. Sunt două lucruri de precizat. Că România a vrut să tranşeze această problemă datorită entuziasmului general creat, că a devenit o ţară atât de mare şi că, în acea perioadă, era foarte bogată, avea rezerve extraordinare. Esenţial este acordul de la Paris din 28 aprilie 1930, care creează Fondul Agrar, România dând acolo banii pentru despăgubiri. România, în acel moment, nu mai era datoare, era dator acel fond agrar care era considerat fond de garanţie, atât pentru noi, în calitate de stat care am preluat aceste proprietăţi, cât şi pentru ei, creditorii acestei sume, în calitate de persoane care au fost expropriate.
– Dumneavoastră sunteţi avocat din partea cui?
– Am apărat, de exemplu, Prefectura judeţului Mureş, am apărat comisii locale, comunale şi persoane care au avut asemenea proprietăţi, bineînţeles mai mici, cei care au fost beneficiarii unui hectar sau două de pădure ca urmare a reformei agrare. Din punctul de vedere al evidenţelor, cartea funciară este un document foarte important, riguros şi serios, dar ea a dispărut, şi atunci inginerii şi topografii fie au refuzat să lucreze cu Statul Român – vorbim de anii 20 -, fie au plecat şi ei cu grofii, ducându-se unde erau plătiţi. S-a lăsat problema aceasta în aer
În 1940, când a fost ocupată Transilvania, a venit Horthy cu două ordonanţe guvernamentale care au anulat reforma agrară şi a reînscris proprietăţile pe numele foştilor proprietari. Această reînscriere se descoperă abia acum, şi Statul Român nu are reacţie nici în 1944, în octombrie, când se eliberează teritoriul Transilvaniei, nu are reacţie nici Regele atunci când ia măsuri de redresare a problemelor din Transilvania, nu are nici guvernul muncitoresc al lui Dej, nici al lui Ceauşescu, aşa cum nu au nici cei de astăzi. Noi, astăzi, suntem în faţa efectelor ordonanţelor guvernului horthyst, care era de orientare fascistă, şi îl avea, de exemplu, pe Banffy ministru. Banffy de la Sălaj, cel care a venit în septembrie 1940 cu armata ungară şi care a omorât la Trăsnea 263 de persoane, revendică proprietăţile respective prin urmaşii lui.
Eu am adus documentele. Guvernul României trebuie să meargă la Paris să recupereze acele 163 de volume de documente care păstrează toate arbitrajele pe care le-a avut România şi sumele pe care le-a plătit, apoi de la Fondul Agrar, să recupereze toate documentele care există
– Cineva trebuie să plătească pentru trădare şi complicitate
– Toate guvernele din România au trădat şi au furat. Ar trebui să mai facă ceva şi pentru ţara asta, pentru ce a mai rămas din ea, pentru că trebuie să vă precizez câteva lucruri: în lipsa cărţilor funciare, ei vin, aduc cărţi funciare de la Viena, din Ungaria, în limba germană, maghiară, le duc la tribunal – de exemplu, e un proces acum, în iulie, la Brăila, la care merg pentru 29.000 ha, unde documentele din dosar sunt cărţi funciare în limba maghiară -, iar eu trebuie să contradovedesc. In arhivele Statului Român, ale fondului Ministerului Finanţelor, la fondul Cluj, se găsesc foarte multe documente, inclusiv procese-verbale, liste, adrese, care sunt ignorate de autorităţile române. Există dirijări din exterior, complicităţi mari, trădări
– Nu ne vindem ţara, o dăm gratis!
– Eu îmi asum cele spuse Este esenţial că în 1921 s-a făcut reforma agrară, este esenţial că marile proprietăţi au fost preluate de Statul Român ca urmare a optanţilor unguri şi a reformei agrare, că noi nu am evidenţiat în forme scriptice, în cărţi funciare evidenţele. Eu vin şi mă apăr cu ce este scris în cartea funciară, unde amărâţii nu şi-au înscris proprietăţile. S-au bucurat atunci, le-au exploatat câţiva ani, până în 1947, când au venit Amenajamentele Silvice, care au descurajat acest lucru, deoarece pădurea a fost luată de stat. Statul Român trebuie să dea legi care să îndrepte aceste lucruri, eu am doar nişte idei, eu nu fac parte din nicio structură de autoritate, eu sunt doar avocat şi cercetător, şi rămân uluit că noi trebuie să mai căutăm încă o dată un Horea care să se răzvrătească împotriva a ceea ce face Statul Român. Acest lucru este foarte grav!
Sursa: publicaţia Condeiul ardelean, nr. 215 din iulie 2012

Premierul Victor Ponta, la discuţii cu autorităţile din Covasna, Harghita şi Mureş
Premierul Victor Ponta s-a întâlnit sâmbătă, la Miercurea Ciuc, cu reprezentanţii autorităţilor locale şi prefecţii judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, având cu aceştia o serie de discuţii referitoare la mai multe aspecte prioritare celor trei judeţe – investiţii şi dezvoltare regională.
La întâlnirea cu Victor Ponta au luat parte inclusiv prefectul de Covasna, Codrin Munteanu, precum şi primarii UDMR şi PSD din judeţ, dar şi consilieri locali, cu toţii prezentând alături de cei din Harghita şi Mureş aspecte legate de administraţia locală.
Premierul Ponta a dorit, fiind o persoană deschisă, să ia contact direct cu problemele locale din cele trei judeţe, probleme care nu s-au axat însă strict pe un judeţ sau pe altul, mai ales că în general aceste aspecte sunt destul de comune, a explicat prefectul Codrin Munteanu, arătând că discuţiile au vizat necesitatea cofinanţărilor pe proiectele de dezvoltare, importanţa continuării investiţiilor începute deja şi iniţierea unora noi, înlăturarea efectelor calamităţilor provocate se secetă. Potrivit prefectului, discuţiile au vizat şi problemele de cadastru, care sunt foarte tehnice şi care din păcate împiedică în prezent eliberarea unor titluri de proprietate, drept pentru care s-a promis deplasarea conducerii Oficiului Naţional de Cadastru în zonă pe viitor, tocmai pentru a clarifica aceste aspecte.
Codrin Munteanu a arătat că întâlnirea cu premierul nu a adus în discuţie aspecte strict politice şi nici aspecte etnice, dar a admis că la un moment dat s-a vorbit pe subiectul conducerilor instituţiilor deconcentrate.
UDMR a ridicat problema proporţionalităţii etnice la deconcentrate, iar premierul Victor Ponta a replicat că nu există nicio problemă în acest sens, atâta vreme cât proporţionalitatea etnică va fi respectată inclusiv în primării, a mai arătat prefectul.
Premierul Victor Ponta a declarat sâmbătă, la Miercurea Ciuc, că se va implica în acordarea de sprijin pentru judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, chiar dacă UDMR , aflată în majoritate la nivel local, nu se mai află la guvernare.
Potrivit Mediafax, Victor Ponta a subliniat că este important ca minoritatea maghiară să fie reprezentată în Parlament, subliniind că va încerca să rezolve toate problemele existente prin intermediul dialogului, dorind să găsească soluţii constructive pentru acestea.
Despre Referendum, fără campanie electorală
La Miercurea Ciuc, Ponta a declarat că nu se află în campanie electorală, dar că a dorit să discute cu prefecţii şi cu autorităţile judeţene despre organizarea Referendumul din 29 iulie, deoarece este interesat ca toate evenimentele electorale să fie organizate corect.
Că veni vorba despre alegeri, pe 29 iulie, sigur, orice cetăţean care va veni la vot trebuie să fie numărat corect, a spus Ponta, citat de Mediafax, adăugând că toată lumea trebuie să fie atentă şi la alegerile generale din toamnă, când comunitatea maghiară va avea numărul de reprezentanţi în Parlament pe care îl merită pe baza votului electoratului.
Vreau să vă reamintesc că şi atunci când eram într-o mare bătălie politică cu Guvernul din care făcea parte şi UDMR am spus că cel mai important lucru este ca minoritatea maghiară să fie reprezentată în Parlamentul României, în structurile locale, să existe o reprezentare pentru că dacă laşi o minoritate în afara deciziei abia atunci se va radicaliza şi abia atunci extremiştii din toate părţile vor avea de câştigat. Repet, nu va exista din partea mea niciun fel de discriminare, dacă un primar este din Harghita sau Covasna faţă de unul de la Gorj sau de la Bacău, dacă e de la UDMR, PSD sau de la alt partid, a mai declarat premierul, conform Mediafax.
La întâlnirea de la Miercurea Ciuc au luat parte aproximativ 300 de reprezentanţi ai autorităţilor locale din cele judeţe.
Sursa: cotidianul Observatorul de Covasna, nr. 1820 din 23.07.2012

Limba Capitalei
Pentru a marca manifestările cuprinse în cadrul programului Sfântu Gheorghe – Capitala de Tineret a Ţinutului Secuiesc care au început în luna martie a.c., pe stâlpii de iluminat din centrul municipiului reşedinţă de judeţ au fost montate, joia trecută, un număr de 88 de steguleţe ce le-au înlocuit pe cele ce au împodobit zona centrală a oraşului, în cursul anului, când a fost marcată aniversarea a 550 de ani de atestare ca oraş a municipiului Sfântu Gheorghe.
Knop Ildikó, coordonatoarea de proiecte din cadrul Biroului de Imagine al Primăriei Sfântu Gheorghe susţine că vechile steguleţe trebuiau înlocuite atât din cauza faptului că erau deteriorate de temperaturile extreme, dar mai ales pentru că în acest an oraşul nostru găzduieşte un nou eveniment cultural, cu o altă tematică.
Era absolut necesară reînlocuirea lor pentru că în acest an sărbătorim Sfântu Gheorghe – Capitala de tineret a Ţinutului Secuiesc. Dacă ne uităm cum arăta oraşul înainte să fie decorat cu aceste steguleţe, şi după, se vede clar diferenţa. Era necesară această achiziţie pentru că altfel oraşului parcă i-ar fi lipsit ceva, a declarat Knop Ildikó.
Valoarea steguleţelor nou achiziţionate se ridică la suma de 3.500 de lei, bani de la bugetul local.
Astfel de tehnici de promovare au mai fost folosite, în în anii precedenţi cu ocazia diverselor manifestări culturale organizate de municipalitate. Avem o singură dilemă: Dacă cele de anul trecut, cu acelaşi model, erau inscripţionate atât în limba română cât şi în limba maghiară, de ce turistul român ce vine în vizită în oraşul nostru, nu se poate dumiri cu privire mesajul pe care Biroul de Imagine al Primăriei Sfântu Gheorghe doreşte să-l transmită prin intermediul steguleţelor ce marchează Sfântu Gheorghe – Capitala de tineret a Ţinutului Secuiesc, care au text doar în limba maghiară, pe ambele feţe ?
Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 681 din 23.07.2012, autor Anna-Maria Chiţu

Prefectul Codrin Munteanu: Tema renaţionalizării Colegiului Szekely Miko este falsă
Prefectul judeţului Covasna, Codrin Munteanu afirmă că tema renaţionalizării de către statul român a clădirii în care funcţionează Colegiul Szekely Miko din Sfântu Gheorghe, promovată de un grup de protestatari, este falsă şi riscă să creeze în mod artificial tensiuni sociale.
Codrin Munteanu a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că în calitate de reprezentant al Guvernului, se vede nevoit să facă o serie de clarificări în acest caz pentru a detensiona situaţia şi a arăta că nici nu se pune în discuţie preluarea acestei clădiri de către statul român, singurele alternative fiind retrocedarea către Eparhia Reformată din Ardeal ori către Colegiul Szekely Miko, lucru care va fi stabilit de instanţa de judecată.
Pentru a lămuri lucrurile, prefectul a prezentat o serie de documente prin care a arătat că în urmă cu aproape 10 ani Inspectoratul Scolar Covasna a cerut Prefecturii să verifice legalitatea retrocedării clădirii către Eparhia Reformată, iar ulterior Tribunalul a anulat hotărârea Consiliului Local pe motiv că, potrivit extrasului CF, proprietarul este Colegiul Szekely Miko.
Litigiul este între Eparhia Reformată şi Colegiul Szekely Miko, prin urmare indiferent de sentinţă există doar două soluţii posibile – să ajungă la una sau la alta şi nicidecum la statul român Deci, acuzaţia privind renaţionalizarea clădirii este nefondată. Clădirea nu va fi luată în spate de nimeni şi dusă la Bucureşti şi nici nu va intra în proprietatea statului român, a declarat Codrin Munteanu.
Prefectul a precizat că s-a simţit dator să abordeze acest subiect şi să clarifice lucrurile cu actele pe masă pentru a detensiona situaţia şi a preveni crearea unei atmosfere de ostilitate faţă de statul român.
Fac aceste precizări pentru că am observat că de ceva timp sunt proteste în faţa Colegiului Szekely Miko şi se transmit mesaje neconforme cu realitatea de fapt şi de drept Nu pun în discuţie sentinţa, nu fac polemică, vreau să mă refer strict la statutul juridic al clădirii şi să pun apă curată în pahar cu un sigur scop – de a preveni tensiunile. Acest lucru intră în atribuţiile prefectului ca reprezentant al Guvernului în teritoriu Acuzaţia că statul naţionalizează nu e reală şi ca prefect nu pot să las să se propage teza falsă că imobilul va intra în proprietatea statului Se poate protesta, dar nu faţă de statul român Repet, am abordat acest subiect pentru ca să nu existe tensiuni în rândul populaţiei şi ostilitate faţă de statul român, a spus prefectul, potrivit căruia orice insistenţă pe această temă reprezintă după părerea sa o speculaţie emoţional-sentimentală.
Prefectul a mai menţionat şi că în urmă cu câţiva ani a existat o dispută similară între Eparhia Reformată din Ardeal şi Colegiul Szekely Miko privind retrocedarea unei păduri, iar instanţa de judecată a dat câştig de cauză acestuia din urmă.
Protestele din faţa Colegiului Szekely Miko din Sfântu Gheorghe au început pe data de 7 iulie a.c. la iniţiativa preotului reformat Santha Imre din Bicfalău. La început a protestat singur, dar pe parcurs i s-au alăturat şi alţi cetăţeni, numărul participanţilor fluctuând de la o zi la alta, de la câteva persoane până la circa o sută.
Santha Imre a declarat pentru AGERPRES că nu dă crezare spuselor prefectului, iar protestele vor continua. Acesta a menţionat că are autorizaţie pentru miting până pe data de 27 iulie a.c., dar va cere prelungirea ei pe toată durata lunii august, urmând ca pe 1 septembrie la Sfântu Gheorghe să aibă loc un miting organizat de cultele maghiare sub genericul Ziua dreptăţii, la care se aşteaptă participarea câtorva mii de oameni.
Protestele sunt îndreptate şi împotriva sentinţei Judecătoriei Buzău care i-a condamnat recent la trei ani de închisoare pe Marko Attila, fost subsecretar de stat la Oficiul Regional pentru Relaţii Interetnice din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice, pe Tamas Marosan, reprezentantul Eparhiei Reformate din Ardeal şi pe Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Braşov i-au trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, respectiv pentru că ar fi retrocedat abuziv clădirea Colegiului Szekely Miko din Sfântu Gheorghe Eparhiei Reformate din Ardeal, pe baza unor documente nevalabile. Decizia instanţei de judecată nu este definitivă.
Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 682 din 24.07.2012, autor Oana Mălina Negrea

Unul la Prefectură, unul la…
Sfântu Gheorghe – Capitala Culturală şi de Tineret a Tinutului Secuiesc şi în limba română.
Dilema noastră din articolul publicat în ziarul de luni, cu titlul Limba Capitalei ne-a fost desluşită ieri de Veres Idiko Timea, reprezentanta Asociaţiei Fundament cea care organizează manifestările cuprinse în cadrul proiectului Sfântu Gheorghe – Capitala Culturală şi de Tineret a Tinutului Secuiesc.
Astfel, aceasta a precizat că în centrul oraşului Sfântu Gheorghe au fost montate, încă de la început, un număr de 14 steaguri inscripţionate pe ambele părţi în limba română, cu denumirea proiectului mai sus menţionat.
Într-adevăr, privind mai cu mai mare atenţie la fiecare steag montat pe stâlpii de electricitate din zona centrală, am dat cu ochii şi peste cele pe care este trecută denumirea proiectului, în limba română.
Însă, ne-a luat ceva timp să le găsim deoarece unul este la… Primărie, altul la Prefectură… şi celelalte, răzleţ, în zona împodobită cu steaguri, vorba lui Nenea Iancu, că tot suntem în anul Caragiale.
Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 682 din 24.07.2012, autor Maria Graur

Ziua Imnului Naţional a fost sărbătorită la Sfântu Gheorghe
În cursul dimineţii de ieri, în garnizoana Sfântu Gheorghe au avut loc manifestările organizate cu ocazia Zilei Imnului Naţional la care au luat parte prefectul judeţului Covasna, Codrin Munteanu, alături de reprezentanţi ai unităţilor militare din garnizoană, ai Inspectoratului de poliţie al judeţului Covasna, ai Serviciului Român de Informaţii, Oficiului judeţean de telecomunicaţii speciale, Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, Inspectoratului de Jandarmi precum şi ai ANVVR şi ANCMRR filiala Covasna.
După ce garda de onoare a prezentat onorul militar, preotul militar Ioan Cucu a oficiat o rugă închinată poporului român.
In discursul său, prefectul judeţului Covasna, Codrin Munteanu, a spus, printre altele: Cântând imnul Deşteaptă-te române! simţim un sentiment de adânc respect faţă de înaintaşii noştri, care cu preţul vieţii au apărat teritoriile României, o Românie care astăzi, 29 iulie, le cinsteşte memoria pentru sacrificiile făcute. Imnul Deşteaptă-te române! este un important simbol al independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale a României. Să-l cântăm cu mândrie, ca un gest de solidaritate naţională şi respect faţă de ţară! Cântând imnul, ne afirmăm identitatea naţională, ne exprimăm patriotismul, fiind gata de orice sacrificiu pe care neamul şi ţara ni-l pot cere.
Toţi cei prezenţi au intonat Deşteaptă-te române, timp în care Tricolorul a fost înălţat pe catargul din curtea garnizoanei Sfântu Gheorghe. Programul Zilei Imnului Naţional s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 686 din 30.07.2012, autor Maria Graur
Sf. Gheorghe, 06.08.2012
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna – Harghita