Manipularea PD-LEULUI

Manipularea PD-LEULUI
Sprijinul acordat lui Traian Băsescu de către occidentali nu s-a limitat doar la susținere politică și mediatică • Folosindu-și influența și având concursul serviciilor, președintele suspendat a dat tonul deprecierii monedei naționale în raport cu euro, printr-un mecanism economic simplu: când exporturile se reduc, infuzia de euro scade, iar leul slăbește • Cei mai mulți dintre români au căzut în capcană
Traian Băsescu a avertizat pe 31 iulie că România „se prăbuşeşte” sub disputele politice. Această declraţie, împreună cu altele tot la fel de prăpăstioase şi de panicarde au avut ca efect frica oamenilor de afaceri şi a investitorilor. Exporturile şi economia în ansamblu au îngheţat în aşteptarea „sentinţei”politice. Mai multe voci au acuzat serviciile secrete drept responsabile pentru crearea acestui curent pro Băsescu şi PDL. Cert este că în această perioadă de criză politică, cel mai mult au avut de suferit economia şi moneda naţională, leul confruntându-se cu o depreciere fără precedent. Surse din mediul economic și cel de afaceri au arătat cu degetul înspre „portocalii”, acuzâdu-i pe Traian Băsescu și gruparea acestuia că au făcut lobby la companiile străine, la mari investitori și importatori, pentru ca, în România, lucrurile să „meargă” în așa fel încât populația să trăiască cu impresia că schimbarea regimului va duce țara la pieire. Și se pare că au și reușit. Traian Băsescu s-a  întors la Cotroceni și, ”drept consecință”, leul și-a revenit sau, cel puțin, dă semne de revenire.
Este deja evident faptul că Bruxelles-ul, prin preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, Germania, prin cancelarul Angela Merkel, şi Washingtonul, prin reprezentantul Guvernului SUA, Philip Gordon, au jucat un rol vital în deznodământul crizei politie din România. Şi Fondul Monetar Internațional a dat o mână de ajutor, arătând că actuala criză politică este de natură să descurajeze învestitorii. Cert este un lucru: în lunile iunie şi iulie, companiile occidentale au fost mai puţin interesate de mărfurile româneşti. Şi asta în condiţiile în care exporturile au fost pe minus în lunile cu cele mai mari salturi ale monedei europene. Iar scăderea exporturilor a determinat şi deprecierea leului la cote istorice. Acum moneda națională a început să se aprecieze, apreciere ce coincide cu finalul parţial al crizei politice. Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), ne-a declarat că deprecierea leului, de această dată, nu a mai bucurat exportatorii. „În iunie, am avut o scădere totală a exporturilor de 1,2 procente, iar în iulie, scăderea a fost de 2,7%. În august, în schimb, am avut o creştere de 9,8% a produselor destinate exporturilor. Exporturile au scăzut în principal pe segmentul produselor agricole şi pe cel auto. În privinţa deprecierii puternice a leului, în principiu, deprecierea ne-a fost favorabilă, dar ne-a creat un sentiment de instabilitate care nu a fost deloc binevenit. Marea problemă a României o reprezintă, în continuare, multinaţionalele, care au transformat România într-o colonie. Iar tot ce ne putem dori este să avem un jug cât mai suportabil, adică să rămână ceva şi în ţară, din profitul pe care îl fac multinaţionalele. Dacă vă uitaţi pe bilanţurile lor, toţi sunt pe pierdere, de te întrebi ce mai caută în România. De fapt, ei îşi transferă profiturile în ţările lor sau în off-shoruri”. Ionescu mai spune că speculatorii pe leu pun o presiune enormă asupra monedei naționale, întrucât doresc o evoluţie nefavorabilă a acesteia.
„Leul nostru, un pisoi care mai mârâie din când în când”
Criza politică de la Bucureşti a venit într-un moment cât se poate de prost, în condiţiile în care criza economică şi financiară din Uniunea Europeană se adânceşte, este de părere și Dan Matei Agathon, reprezentantul Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. „Să nu uităm că în UE sunt doar trei ţări care au avut creştere economică anul acesta, restul economiilor stagnează sau sunt în scădere. Din acest motiv şi comenzile de export scad. Mai ales când Germania – locomotiva economică a Europei – începe să pufăie din greu la deal, atunci se resimt în lanţ toate economiile emergente care încearcă cu disperare să exporte”, susţine Agathon. Potrivit acestuia, într-o economie capitalistă, o supapă importantă o reprezintă bursa. „Din fericire, în România nu există o bursă adevărată care ar fi resimţit din plin şocul crizei politice şi economice, iar atunci tot excesul de negativitate s-a dus pe curs. Pe de altă parte, sunt foarte multe hiene care abia aşteptau o criză economică în România, ca să înceapă acţiuni de destabilizare a leului şi obţinerea unor profituri fără risc pentru ei. Între politică şi economie există întotdeauna relaţii puternice, iar din cauza crizei politice şi economia merge mai prost şi de aici deprecierea leului. Din păcate, leul nostru nu mai este leu, ci un pisoi care mai mârâie şi el din când în când, iar BNR nu poate să arunce miliarde de euro pentru a ţine cursul la un nivel convenabil”. Că leul a fost puternic afectat de „hienele” speculative ne-o arată preţul aurului care a rămas „bătut în cuie” indiferent de cât de mult s-a apreciat sau s-a depreciat moneda naţională în timpul circului politic de la Bucureşti.
Ce se va întâmpla dacă va continua lupta politică dintre preşedinte şi premier? „Cert este că dacă criză politică nu se sfârşeşte, vom avea preşedinte, parlament, guvern, Curte Constituţională, vom avea toate structurile pe care le dorim. Dar nu vom avea un singur lucru: economie. Vom avea doar o mare „secetă”. Seceta din agricultură se va extinde în întreprinderi şi în toată economia românească, dacă acest circ continuă. Înţeleg că nu se poate face pace, dar să facă măcar un armistiţiu. Dacă acest război politic continuă la intensitatea asta nemaipomenită, vom avea un dezastru economic. De exemplu, în Italia au schimbat într-un an 40 de guverne, dar economia italiană duduia. Dar România nu e Italia. Am văzut recent nişte analize economice şi este dezastru şi cu economia şi cu leul şi cu tot. Dacă continuă aşa, la anul pe vremea asta nici măcar un telefon nu ne vom mai permite să dăm”, conchide Agathon.
România ştearsă de pe harta investiţiilor străine
Şi ca şi cum criza politică din România nu ar fi de ajuns, Banca Naţională arată într-un raport că, practic, învestitorii străini au şters România din planurile lor de afaceri. Astfel, investiţiile străine directe (ISD) sunt de 15 ori mai mici la jumătătea acestui an, faţă de valoarea înregistrată la finele anului 2008, când a început criza. Potrivit BNR, ISD-urile s-au redus la 621 de milioane euro, la mijlocul acestui an, faţă de 9,024 miliarde de euro în 2008. De la semestru la semestru, datele arăta că volumul ISD este mai mic cu 87% în prima jumătate a acestui an, în raport cu aceeaşi perioadă a anului 2008, când s-au înregistrat investiţii de 4,845 miliarde de euro. De asemenea, dacă la jumătăţea acelui an deficitul de cont curent era acoperit în proporţie de 61% din ISD-uri, la jumătăţea lui 2012 acesta fusese finanţat cu 25,8% din astfel de investiţii.
Isărescu: Deprecierea leului în raport cu euro nu poate impulsiona creşterea economică
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat de curând că deprecierea leului în raport cu euro nu poate impulsiona creşterea economică printr-o majorare a exporturilor. „Dacă vrei ca deprecierea să ducă la creştere economică prin exporturi, trebuie să ţii cont şi de structura economiei. Nu văd această situaţie în România, sincer”, a declarat guvernatorul BNR. El mai spune că deprecierea cursului prin recâştigarea pieţei interne se face numai cu ajutorul unei industrii puternice şi că datorită intervenţiei BNR, cursul e supraevaluat. „Noi, în intervenţiile noastre, am respectat o regulă strictă: am vândut în piaţă ce ne-au dat cei de la Ministerul de Finanţe”. Prin intervenţia asupra pieţei, Banca Centrală poate controla variaţiile de masă monetară fără sterilizări, care, în condiţiile actuale ale pieţei financiare europene, creează deficit. Pierderea BNR reprezintă, până la urmă, un deficit, fiindcă BNR vinde cu 0,5%, iar la sterlizari oferă dobândă de aproape 5%. Totodată, Mugur Isărescu este convins că principala sa preocupare este de a păstra un curs de schimb de echilibru, în condiţiile în care el este determinat de piaţă.
În legătură cu politicile BNR, analistul financiar-bancar Aurelian Dochia a declarat pentru ZIUAnews că „pe fond, Banca Națională nu poate să intervină prea mult, pentru că trebuie să-şi folosească rezervele. Iar aceste rezerve, deşi mari, de 30 de miliarde de euro, o parte din ele sunt împrumuturile venite de la FMI. Eu cred că dacă presiunea pe curs se menţine pentru depreciere, BNR va lăsa cursul să se deprecieze. Nu poate să se lupte cu o tendinţă fundamentală a pieţei. În funcţie de ce se întâmplă în Europa, dar şi de ceea ce se întâmplă la noi, cred că va exista încă o presiune pe deprecierea leului, dar, în acest moment, nu văd motivul unor salturi spectaculoase”, conchide Dochia.
Salarii în lei, credite în euro
Odată cu suspendarea preşedintelui Băsescu, cursul leu-euro a luat-o razna. Mai precis, leul s-a depreciat la cote istorice, după o lungă perioadă de stabilitate. Asta le-a dat apă la moară pedeliştilor, care priveau cu satisfacţie cum cursul se duce de râpă, vezi doamne, pentru că Băsescu nu mai e preşedinte. Nu conta că oamenii vor plăti facturi mai mari. Dar marii perdanţi ai deprecierii leului sunt oamenii care au salarii în lei şi credite în euro. Numai în luna iunie, deprecierea leului a dus la creşterea totală a sumelor plătite de românii care au credite în valută cu circa 100 de milioane de euro. Aceasta în condiţiile în care clienţii care au credite la bănci plătesc într-un an rate în valoare de aproximativ şase miliarde de euro. Dintre cele şase miliarde de euro, 3,5 miliarde reprezintă împrumuturi în euro, dolari şi franci elveţieni. De exemplu, fiecare dintre cei 220.000 de români care au un credit imobiliar în valută plăteşte rate în valoare de 1.340 de lei pentru o valoare a ratei de 300 de euro, comparativ cu 1.250 de lei, cât plătea la începutul anului.
Bogdan Panțuru