Din Wikipedia, enciclopedia liberă

Margareta, Principesă a României, fostă^[1] Principesă de Hohenzollern (n. 26 martie 1949, Lausanne, Elveția), este cea mai în vârstă fiică a Regelui Mihai I al României, fost Prinț de Hohenzollern^[2][3], și a soției sale, Regina Ana de Bourbon–Parma. Este a 82-a pe linia succesorală a tronului britanic. Regele Mihai a numit-o drept succesoare la conducerea Casei Regale de România în 1997. Nu are copii. Succesoarea sa la șefia Casei Regale este sora ei, Principesa Elena a României. Potrivit ultimei Constituții regale democratice, cea din 1923, care stabilea succesiunea după legea salică, Principesa Margareta și surorile sale nu pot succede la tronul României (vezi și Ordinea de succesiune la tronul României).

La 30 decembrie, 2007^[4][5] Regele Mihai a desemnat-o pe Principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de „Principesa Moștenitoare a României“ și de „Custode al Coroanei României“, printr-un act care, în timpul formei de guvernământ republicane și în absența aprobării Parlamentului Regatului României, are o însemnatate eminamente simbolică^[6][7], act considerat de unii editorialiști ca fiind nedemocratic^[8]. Cu aceeași ocazie, Regele Mihai a cerut instituției Parlamentului ca, în cazul în care națiunea româna și legislativul vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe din acel moment la aplicarea legii salice de succesiune.

Viața privată

S-a căsătorit pe 21 septembrie 1996 la Lausanne cu Radu Duda, cunoscut din 2007 ca „ASR Principe al României”^[4], iar din 1999 și ca „Principe de Hohenzollern-Veringen“, viitor „Principe Consort al României“^[4], și care, începând din 1999, o reprezintă în public pe Principesă și pe întreg restul familiei regale de Hohenzollern, cel mai adesea singur^[9]. În tinerețea ei la Universitatea din Edinburgh, Principesa Margareta a avut o relație cu Gordon Brown, liderul Partidului Laburist britanic, pe care nu a încetat să-l iubească, deși l-a părăsit^[10][11]: „A fost o poveste de iubire puternică. N-am încetat niciodată să-l iubesc, însă într-o zi nu mi s-a mai părut potrivită, era politică, politică, politică, iar eu aveam nevoie de grijă“.

Educație și activitate

După absolvirea Universității din Edinburgh, a lucrat într-un număr de universități britanice, specializându-se în sociologie medicală și politici de sănătate publică, ulterior participând într-un program de cercetare coordonat de Organizația Mondială a Sănătații, concentrat pe elaborarea de recomandări de politici de sănătate și proiecte de sănătate preventivă. În 1983 s-a mutat la Roma și s-a alăturat Organizației de Alimente și Agricultură a ONU, unde, ca membră a echipei proiectului Zilei Mondiale a Alimentelor, a lucrat la o campanie de promovare în masă a programelor de agricultură, nutriție și eradicare a sărăciei. Trei ani mai târziu s-a alăturat Fondului Internațional de Dezvoltare a Agriculturii. În toamna lui 1989 și-a abandonat cariera la ONU și s-a mutat la Geneva să lucreze împreună cu tatăl ei, devotându-se în întregime muncii de caritate pentru România. În 1990 împreună cu MS Regele Mihai, ASR Principesa Margareta pune bazele Fundației Principesa Margareta a României.

Fundația Principesa Margareta a României este o organizație neguvernamentală, apolitică și non profit. În prezent activă în 6 țări (România, Marea Britanie, Elveția, Franța, Belgia și SUA), Fundația dezvoltă și susține programe care:

• imbunătățesc condițiile de viață ale copiilor, tinerilor, familiilor și vârstnicilor aflați în dificultate,
• stimuleaza solidaritatea între generații și creează o punte de comunicare între copii, tineri și vârstnici,
• contribuie la creșterea capacității instituționale a organizațiilor și instituțiilor care lucrează cu copii și vârstnici,
• cultivă creativitatea și talentul local.

Toate cele 6 birouri ale Fundației – independente din punct de vedere legal – iși coordonează activitatea și colaborează cu scopul de a mobiliza cât mai multe resurse în sprijinul beneficiarilor din România.

Activitatea principală a birourilor din Geneva, Londra, Paris, Bruxelles și New York constă în crearea de parteneriate locale și atragerea de fonduri pentru proiectele implementate în România, prin intermediul cererilor de finanțare și a evenimentelor de fundraising.

În decursul existenței, Fundația Principesa Margareta a României a atras peste 5 milioane de Euro, bani prin care a contribuit la dezvoltarea societății civile din România.^[12]

Controverse

BAE Systems, unul dintre sponsorii fundației ei de caritate, împreună cu reprezentanții companiei, sunt implicați într-un scandal internațional de corupție privind achiziția de către Guvernul român a două fregate britanice retrase din uz, restaurate de BAE Systems, pentru care se pare că s-ar fi oferit o mită de 7 milioane lire sterline^[13], din care o parte ar fi ajuns^[14] în buzunarele familiei regale de Hohenzollern a Principesei Margareta. Compania a mai fost implicată în astfel de scandaluri, ca, de exemplu, acela^[15] privind o mită de 60 milioane lire sterline acordată familiei regale saudite, pentru a facilita câștigarea unui contract militar în Arabia Saudită în valoare de 40 miliarde lire sterline. Cotidianul „Gardianul”^[16][17], observând că atât Principesa Margareta, cât și soțul ei, Reprezentant Special al Guvernului^[18][19], s-au întâlnit de un număr de ori, în mod oficial sau neoficial, cu reprezentanții BAE Systems, atât înainte, cât și după semnarea contractului guvernamental, au investigat dacă familia regală a facut lobby în favoarea companiei. Într-un comunicat oficial citat de „Gardianul”^[20], Principele Radu neagă astfel de activități de lobby.

În februarie 1990, potrivit oficiosului de pe atunci al Partidul Comunist Francez, l’Humanité^[21], care citează agenția de presă France Press, Principesa Margareta a fost împiedicată de vameșii aeroportului din București să scoată din România drept contrabandă câteva picturi din patrimoniul național, pe care le-ar fi ascuns în bagaje.

Sprijin politic

Principalul partid monarhist PNȚCD e ambivalent în sprijinul acordat Principesei Margareta. În 2002, acesta a respins orice rol pentru Principesa Margareta sau soțul ei într-o monarhie restaurată^[22][23], în timp ce în 2003, filiala Cluj a PNȚCD i-a propus în mod oficial să-i fie candidat electoral în alegerile pentru Senat^[24][25].

Monarhiștii români se spune că ar fi oferit^[26][27] tronul României ASR Prințului Charles de Wales, pe care acesta l-ar fi refuzat. Oferta ar putea fi interpretată drept rezultat al deziluziei monarhiștilor români atât față de moștenitoarea Regelui Mihai, Principesa Margareta, cât și față de soțul ei, din moment ce Regele Mihai nu a renunțat la speranța, pentru el sau familia sa, de a reveni pe tron: „Se încearcă totuși să facem ca oamenii să ințeleagă ce a fost monarhia la noi, ce ar putea eventual face“^[28].

Titluri, ranguri și onoruri

• 26 martie 1949 – 31 decembrie 2007: Alteța Sa Regală Margareta, Principesă a României, Principesă de Hohenzollern
• 31 decembrie 2007 – 10 mai 2011: Alteța Sa Regală Margareta, Principesa Moștenitoare a României, Principesă de Hohenzollern, Custode al Coroanei României
• 10 mai 2011 – prezent: Alteța Sa Regală Margareta, Principesa Moștenitoare a României, Custode al Coroanei României

Vezi și

• Fundația Principesa Margareta a României
• Ordinea de succesiune la tronul României
• Descendenții reginei Victoria a Regatului Unit
• Regii României
• Cronologia monarhiei în România
• Monarhia în România
• Reginele României
• Casa Regală de Hohenzollern-Sigmaringen
• Hohenzollern-Sigmaringen

Note

1. ^ Document regal, situl Familiei Regale accesat pe 11 mai 2011
2. ^ „Comprimare“ (în engleză), Time, 12 ianuarie, 1948
3. ^ „Jaloane” (în engleză), Time, 21 iunie, 1948
4. ^ ^{a b c} Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României
5. ^ „Principesa Margareta, moștenitoarea tronului României“, Evenimentul Zilei, 30 decembrie, 2007
6. ^ „Regele și Margareta – De «Ziua Republicii», Mihai și-a desemnat succesoarea“, Jurnalul Național, 2 ianuarie, 2008
7. ^ „Actorul Duda în rolul vieții: Principe Consort al României“, Cotidianul, 3 ianuarie, 2008
8. ^ „O constituție dinastică“ România liberă, 9 ianuarie, 2008
9. ^ „10 Mai- trist destin, măreață dată“, Dilema Veche, 12 mai 2006
10. ^ „Profilul lui Gordon Brown” (în engleză), The Guardian, 6 martie, 2001
11. ^ „Prințesa Margareta a României, subiect de scandal politico-amoros în Marea Britanie“, Adevărul, 30 septembrie, 2003
12. ^ Raportul Anual pe 2006, Situl Fundației Principesa Margareta a României
13. ^ „Cercetările privind o mită ar putea cauza restituirea a 7 milioane lire sterline către România“ (în lb. engleză), The Guardian, 15 iunie, 2006
14. ^ „Zeamă de dude“, Gândul, 21 iunie, 2006
15. ^ „Scandal – Ryadul amenință Londra“, Jurnalul Național, 20 noiembrie, 2006
16. ^ „BAE, sponsor regal”, Gardianul, 16 iunie, 2006
17. ^ „Principele Duda, coleg la Colegiul de Apărare cu semnatarul contractului cu BAE”, Gardianul, 17 iunie, 2006
18. ^ „Principele Radu în Irlanda și Anglia”, Meridianul, 23 martie, 2003
19. ^ Angajamentele lunii septembrie 2004 la București, Buletin de presă al Principelui Radu
20. ^ „Principele Duda, coleg la Colegiul de Apărare cu semnatarul contractului cu BAE”, Gardianul, 17 iunie, 2006
21. ^ „Caritate dezordonată” (în franceză), l’Humanite, 8 februarie, 1990
22. ^ „PNȚCD gândește revenirea la monarhie prin Prințul Nicolae”, Ziua, 1 martie, 2002
23. ^ „PNȚCD caută un Rege”, Evenimentul Zilei, 1 martie, 2002
24. ^ „Principesa Margareta, invitată să candideze”, Ziarul Financiar, 24 iulie, 2003
25. ^ „Principesa la Senat”, Evenimentul Zilei, 25 iulie, 2003
26. ^ „Acarul paun european”, de Tom Gallagher, România Liberă, 30 iunie, 2006
27. ^ „Prințul Charles și-a luat casă între țigani”, Libertatea, 24 septembrie, 2006
28. ^ „Regele la 85 de ani“, Ziua, 25 octombrie, 2006

Legături externe

• Fundația Principesa Margareta a României
• Din dragoste de tara – Alteta Sa Regala Principesa Margareta a Romaniei

Interviuri

• VIDEO Alteța Sa Regală Principesa Margareta a României:„Suntem pregătiți pentru restaurarea monarhiei“, 21 aprilie 2011, Laurențiu Ungureanu, Adevărul