CUM AR PUTEA STANCULESCU SA FACA PRAF CASA REGALA DUPA MOARTE
Presa ultimelor zile scrie că unii politicieni români ar tremura de frică după moartea generalului Stănculescu, pornind de la informația furnizată chiar de el că există un fel de volum de memorii sub forma unui număr de înregistrări programate să fie dezvăluite după decesul său. Și în care spune adevărul despre multe chestiuni sensibile, începînd cu revoluția. Dacă e adevărat că generalul s-a spovedit microfonului, într-adevăr, mulți ar trebui să nu aibă somn. Cap de listă: regele Mihai și întreaga Casă Regală.
Nu știm cît de mult l-ar putea afecta niscaiva dezvăluiri de dincolo de mormînt ale lui Stănculescu pe un lider ca Ion Iliescu, pentru că fostul președinte a fost, oricum, dat cu capul de toți pereții în ce privește revoluția/lovitura de stat din decembrie 1989.
Există, însă, un personaj, pe care o singură mărturisire a generalului l-ar putea face zob.
E vorba de Regele Mihai.
După revoluție, au existat o serie de afirmații extrem de fierbinți despre relația dintre fostul suveran și regimul comunist, care i-ar fi permis să părăsească România, după abdicare, cu bunuri destul de consistente, în schimbul ”cumințeniei”.
Totuși, nimic nu se compară cu informația terifiantă că, pînă la jumătatea anilor 80, regimul comunist i-ar fi plătit o sumă regulată de bani fostului suveran, pentru ca acesta să își mențină pasivitatea. Bani care erau livrați personal, la fiecare cîteva luni, de către Victor Stănculescu.
Între cei care au vehiculat informația s-a numărat, spre exemplu, reputatul arhitect Camil Roguski. Într-un interviu de acum cîțiva ani dat ziarului Ring, Roguski spunea: ”Trebuie să mai ştiţi încă un lucru: eu sunt foarte bun prieten cu generalul Stănculescu. Ei bine, Stănculescu a fost cel care îi ducea din patru în patru luni salariul regelui Mihai I la Versoix. Mihai a fost salariatul statului român!”.
Fostul șef al SIE, generalul Ioan Talpeș, a spus și el că Regele Mihai I a primit o sumă de bani de la statul comunist, în schimbul semnării abdicării, sub forma unei rente care i-a fost plătită periodic.
“A existat așa ceva, am cunoscut și oamenii care trebuiau să transfere banii respectivi. Nu era o sumă mare, era absolut normal să aibă așa ceva. I se luaseră bunurile personale și deci era o chestiune de eleganță”, a spus Ioan Talpeș, anul trecut, în cadrul emisiunii “Amintiri din Viitor” de la Prima TV.
Celebru grafician și diplomat român Eugen Mihăescu relata, la rîndul lui, într-o carte apărută acum cîțiva ani că mai existase și un alt cărăuș al banilor, în afara lui Stănculescu.
”Prin anii 90, am aflat ce l-a făcut pe Rege să păstreze tăcerea în faţa regimului ceauşist. Dan-Mircea Popescu, ministrul muncii în guvernele Stolojan, Văcăroiu şi Năstase, mi-a mărturisit că a fost unul dintre mesagerii care, fiind în misiune oficială la Berna, îi ducea personal regelui cei 10 mii de dolari, renta lunară pe care i-au plătit-o comuniştii de la Groza la Ceauşescu. Până în 1985 când, obsedat să facă economii, dictatorul a decis să nu-i mai plătească nimic. Din acel moment, nici Mihai nu a mai tăcut”, spune el în carte.
Deocamdată, sunt doar informații fără dovezi.
E drept, semne de întrebare există și încă destul de serioase.
Pe de-o parte, Victor Stănculescu a fost chemat imediat după revoluție, la Versoix, de către rege, pentru a fi pus în temă în legătură cu situația din România,dezvăluirile aparținînd chiar generalului. Cum ar fi fost posibilă o asemenea întrevedere dacă cei doi nu s-ar fi cunoscut de mai multă vreme, deci înainte de revoluție? De ce să fi apelat Regele la Stănculescu și nu la vreunul dintre disidenții de notorietate, pentru a se interesa despre România, despre PNȚCD, despre starea de spirit a populației? De ce ar fi avut încredere în spusele sale?
Faptul că a făcut-o ar putea denota o relație mai veche și destul de strînsă.
Pe de altă parte, sigur e că fostul suveran a avut un comportament mai mult decît ”moale” în perioada comunistă.
Nu s-a remarcat printr-un lobby anti-comunist susținut, deși avea acces la presa internațională, nu a scris cărți contra regimului criminal, nu a avut acțiuni concrete, cu excepția conducerii, o perioadă, a răsuflatului Comitet Național Român; s-a limitat, în principiu, la mesajele de Anul Nou transmise începînd din anii 50, la Europa liberă și la aprobarea Declarației de la Budapesta, în 1989.
Dacă înregistrările lui Stănculescu ies la iveală, așa cum generalul a promis, și în ele se confirmă că acesta îi ducea regulat bani comuniști la Versoix, se cheamă că regele Mihai și Casa Regală au, în ansamblu, o problemă. Una suficient de mare cît să îi cam facă praf în ochii opiniei publice interne și chiar internaționale. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Postați și comentariul meu de aici: http://inpolitics.ro/cum-ar-putea-stanculescu-sa-faca-praf-casa-regala-dupa-moarte_18433716.html.
Faceți involuntar propagandă propagandă proregalistă: nu mai scrieți „regelui”, ci „ex-regelui”. Vă rog să schimbați titlul dvs. în consecință.
Ex-regele Mihai a fost oaspetele lui Nicolae Ceauşescu
Pare de necrezut, dar realitatea aceasta este; Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen a venit incognito în România, ca invitat personal al şefului statului şi Partidului Comunist. Ceauşescu, un politician abil, şi-a zis că era mai bine să-1 ţină aproape pe acest bătrîn decrepit, să-i arunce şi lui, acolo, un ciolănaş de ros, decît să lase ca vila de la Versoix să se transforme într-un stup de bîzîitoare. A dat comandă ofiţerilor din Departamentul de Informaţii Externe să se apropie cu paşi de felină de guzgan şi să-l influenţeze în direcţia apropierii de ţară. Nu a fost prea greu, întrucît Mihai nu avea linişte, nu avea somn tot gîndindu-se la fabuloasa avere pe care n-a putut s-o scoată peste graniţă, aşa cum a procedat cu cele 42 de capodopere ale picturii universale, furate din colecţia de tablouri, lăsată moştenire de Carol I Statului Român. Cînd Ceauşescu a socotit că para s-a copt, i-a lansat invitaţia, pe căi oficioase, de a vizita România pe o durată de două săptămîni, asigurîndu-1 de toată discreţia. Însoţitorii lui permanenţi, şi ghizi în acelaşi timp, au fost Emil Bodnăraş, pe care Mihai îl cunoscuse bine cînd împreună au complotat împotriva Mareşalului Antonescu, şi social-democratul Ştefan Voitec, cunoscut, de asemenea, de „majestatea-sa”. Vom reţine două din etapele călătoriei excursionistului Mihai: Delta Dunării şi Săvîrşin. În Deltă a lăcrimat cînd şi-a amintit de plimbările de basm în mirifica împărăţie a apelor stufului, peştilor şi păsărilor la bordul Yahtului regal, însoţit de Messaline apetisante. La Săvîrşin a fost invitatul lui Ceauşescu la o partidă de vînătoare, de altfel fructuoasă, dar şi la cină şi la o discuţie de cîteva ore.
S-au înţeles de parcă făceau amîndoi parte din acelaşi partid; Mihai a promis că-şi va ţine gura, nu va acţiona împotriva ţării şi nici a regimului comunist. Cu o condiţie: bunurile Casei Regale să fie bine conservate, colecţia de tablouri la care ne-am referit. O precizare: Ceauşescu nu avea cunoştinţă de statutul juridic al Colecţiei şi nici de furtul celor 42 de opere de artă. Mihai s-a plimbat prin castelul de la Săvîrşin, revenindu-i în memorie scene dintre cele mai plăcute, petrecute în acel splendid edificiu, pe care el, regele, îl cumpărase cu „bani munciţi” în 1943, şi din nou a lăcrimat. Cum avea să lăcrimeze şi cînd Ceauşescu i-a comunicat vestea plăcută că îi va face o rentă (o pensie) viageră. La întrevederea de la Săvîrşin a participat şi primul-ministru. Acesta este, pe scurt, filmul vizitei ex-regelui Mihai în România, ca oaspete al şefului statului şi partidului, Nicolae Ceauşescu.
Orice comentariu ar fi de prisos. Cititorul îşi poate da seama că avem de-a face cu o lichea – Mihai, dar şi cu un geniu al combinaţiilor politice favorabile României – Ceauşescu. Voi mai spune doar că în urma vizitei şi a interesului aparte manifestat de Mihai pentru bunurile fostei Case Regale, ministrul de Interne a emis un ordin prin care se cerea tuturor cadrelor să identifice bunurile de patrimoniu, inclusiv cele care au aparţinut membrilor familiei regale, care nu se aflau într-o evidenţă organizată, să raporteze la Centrală, unde se crease şi funcţiona o comisie cu atribuţiuni pe linia îndeplinirii acestui ordin. Iată, deci, că tot a fost bună la ceva vizita lui Mihai.
General de divizie (r) NEAGU COSMA
Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 20 octombrie 2000
http://www.ziartricolorul.ro/ex-regele-mihai-a-fost-oaspetele-lui-nicolae-ceausescu/
Ca sa puteti citi continutul: selectati tragind cu mouse de la inceput pina la sfirsit, faceti clic de dreapta cu mouse pe zona selectata apoi clic pe Copy/Copiaza, deschideti programul Notepad si in el introduceti de la tastatura Ctrl+V(Edit,Paste), cititi fara probleme in Notepad.