1. Domnul Traian Băsescu, Preşedintele României, a declarat, recent, că ar vrea să vadă „începută exploatarea aurului la Roşia Montană”. Cu precizarea că domnul Preşedinte vrea să vadă exploatarea aurului la Roşia Montană „începută” de o firmă străină, care ar urma să extragă circa 300 de tone de aur, din care României să-i revină, ca redevenţă, 4%, adică 12 tone. Eu sunt de acord cu domnul Preşedinte. Şi eu aş vrea să văd „începută” exploatarea aurului de la Roşia Montană.Cu precizarea că, în opinia mea, exploatarea aurului de la Roşia Montană TREBUIE şi POATE fi începută şi terminată de către români, nu de către străini. Şi, mai ales, fără cianură. Să o facem cu tehnologiile noastre, netoxice.

2. Domnul Preşedinte ne spune şi de ce vrea să vadă „începută” exploatarea aurului la Roşia Montană. ” Incertitudinea viitorului, spune Preşedintele, obligă orice stat care îşi poate consolida rezervele şi cred că din exploatare ar trebui să ridicăm rezerva la cel puţin 200 de tone în următorii ani, pentru că vedeţi cât sunt de volatile monedele”. În prezent, rezerva de aur a României este de 103 tone, toată cantitatea provenind din „greua moştenire”. Diferenţa, între cele 12 tone, care ne vor reveni de la Roşia Montană, şi restul, până la 97 tone, ca să ajungem la 200 tone, o vom obţine, ne spune Preşedintele, prin începerea exploatării altor două zăcăminte de aur, de către companii româneşti: un zăcământ de 50 tone şi altul de 54 tone. Ce ziceţi de modul în care Preşedintele României îşi argumentează susţinrea începerii exploatării aurului de la Roşia Montană? Păi dacă cele două zăcăminte exploatate de companii româneşti ne vor aduce 104 tone de aur, de ce mai vrea dumnealui să vadă „începută” exploatarea aurului de la Roşia Montană?

3. La data de 31 iulie 2011, totalul rezervelor internaţionale ale României, conform datelor publicate pe site-ul BNR, era de 36,4 miliarde de euro. Acest total se compune din: a)3,8 miliarde, aur, cele 103 tone, b)5,0 miliarde, numerar şi depozite şi c)27,6 miliarde euro, „securities”, valori mobiliare, adică hârtii (obligaţiuni, bonuri de tezaur etc), emise de guverne şi instituţii financiare străine, cărora BNR le-a împrumutat această sumă, de 27,6 miliarde de euro. Evident, d-e-alungul anilor, suma împrumutată de BNR a fost mult mai mare. Aceste 27,6 miliarde de euro reprezintă SOLDUL existent la data de 31 iulie 2011.

4. Conform evaluării BNR, la data de 31 iulie 2011, cele 103 tone de aur aflate în rezerva sa, valorează 3,8 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că preţul unitar luat în considerare de BNR este de 36,9 milioane de euro pe tona de aur. La acest preţ, de 36,9 milioane de euro pe tonă, cu cele 27,6 miliarde de euro investite de BNR în hârtii, am putea cumpăra 750 tone de aur. Vă rog să calculaţi. Împărţiţi 27,6 miliarde de euro la 36,9 milioane euro pe tonă. Vă dă, exact, 748 tone.

5. În argumentarea poziţiei sale, Preşedintele României ne spune şi că „Dacă vă uitaţi ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani, preţul aurului a crescut de la 620 de dolari uncia acum cinci ani la 1890 dolari”. Din nou, sunt de acord cu domnul Preşedinte. Da, este adevărat, în ultimii cinci ani, preţul aurului a crescut de peste 3 ori. Cu acestă constatare, vom vedea, imediat cât de ridicolă şi de tragică, în acelaşi timp, este poziţia domnului Preşedinte faţă de exploatarea aurului de la Roşia Montană. Cele 27,6 miliarde de euro au fost investite de BNR în „securities” ,nu acum, când preţul aurului este de 36,9 milioane de euro pe tonă, ci, în cea mai mare parte, cu 5-10 ani în urmă, atunci când preţul aurului era de 3,4, sau 5 ori mai mic decât astăzi. Dacă luăm în considerare cifra avansată de domnul Preşedinte, adică un preţ de numai 3 ori mai mic decât cel de astăzi, ajungem la un ADEVĂR CUTREMURĂTOR: Dacă Banca Naţională a României ar fi investit cele 27,6 miliarde de euro ÎN AUR, astăzi rezerva de AUR a României ar fi fost de 2200 TONE DE AUR. Ea ar fi valorat peste 80 miliarde de euro, actuali.

6. Începând cu anul 1990, atât eu cât şi regretatul profesor Anghel Rugină am atras atenţia conducerii BNR ca şă investească toate rezervele ţării în AUR şi numai în AUR. Nu am fost ascultaţi. Iată ce probleme grave a creat incompetenţa şi iresponsabilitatea celor care au condus Banca Naţională a României în ultimii 22 de ani. Am ajuns să ne vindem munţii ţării şi să ne otrăvim, pe noi şi pe urmaşii noştri, pe motiv că ne trebuie 12 tone de aur, pentru că BNR, în loc să cumpere aur, a împrumutat pe alţii cu zeci de miliarde de euro, miliarde care, mâine, poimâine, pot să valoreze zero lei, zero bani.
Până când?

Constantin Cojocaru