Misterul Podului Basarab

by ADRIAN GRIGORIU posted on 20/05/2012
Peste ce este suspendat podul Basarab și nu este suspendat podul Grant?
Sunt Arhitectul Adrian Grigoriu și vă prezint părerea mea despre Podul Basarab.
Problema pe care o rezolvă acest pod este comuna tuturor marilor orașe din lumea aceasta, nu doar Bucureștiului și se referă la faptul că pe masură ce orașele s-au dezvoltat, gările acestora au ajuns de la periferie în centru.
Din acest motiv în anii ’30 s-a făcut un mare plan de dezvoltare și reorganizare a Bucureștiului care a inclus și Podul Basarab pe lângă primul pod Grant construit în 1910.
Mai tarziu, în 1980 Podul Grant a fost reconstruit conform noilor standarde antiseismice stabilite după cutremurul din 1977. A fost aleasă o structură ratională și economică constructiv, cu elemente zdravene dar suple, cu grinzi precomprimate de beton, o tehnologie constructivă avansată, realizată cu resurse românești la întreprinderea Granitul.
Foarte interesant este faptul că cele două poduri se află la o distanță de numai 820 metri unul de altul, astfel Podul Grant trece peste un grup de căi ferate de 136 de metri lățime iar Podul Basarab peste unul de 39 metri lățime, aceleași căi ferate în ambele cazuri, nimic altceva.
Intre podul Grant si Basarb sunt 820m
30 de ani mai târziu, conducerea Municipiului București a ales o soluție diferită pentru Podul Basarab.
S-a optat pentru suspendarea podului Basarab.
M-am tot uitat și nu am găsit peste ce l-au suspendat. Căi ferate sunt mult mai putine. Râuri, canale, văi sau prăpastii nu am vazut. Sa fie oare ceva misterios și bine ascuns de bucureșteni peste care nu se puteau pune stâlpi?
În cele mai moderate estimari este o soluție cu cel puțin 100 milioane de Euro mai scumpă decât cea folosită pentru Podul Grant.
Cum se face că în 2 mandate, cu primari generali diferiți și două rânduri de cate 55 de consilieri municipali, nimeni nu a explicat dar nici nu a sesizat scopul pentru care s-au cheltuit din banii bucureștenilor peste 100 de milioane de Euro în plus peste necesar.
Care este motivul pentru care nu s-au utilizat elemente prefabricate ca acum 30 de ani si s-a preferat turnarea betonului la fața locului la un cost cu mult mai mare? Dar mai ales, care este motivul pentru care nu s-a folosit o structrură pe stâlpi care ar fi fost mult mai ieftină și pentru zona care este acum suspendată?
Oare bucureștenii își permit să cheltuiască cu 100 de milioane de Euro mai mult decât era necesar doar pentru a avea singurul pod suspendat din lume la doar 10 metri peste pământ?
Am identificat 3 posibilități care ar justifica această soluție constructivă:
– este posibil să existe ceva misterios sub pod (din păcate este foarte evident că nu este vorba de așa ceva);
– ne confruntăm cu o incredibilă incompetență colectivă;
– avem în față o ilegalitate de proporții uriașe.
Nici una din cele trei variante de mai sus nu este în favoarea bucureștenilor care au plătit acest cost urias. Oare dacă bucureștenii ar fi avut posibilitatea să aleagă prin vot o soluție cu 100 de milioane mai scumpă pentru realizarea acestui pod, și-ar fi dat acordul? Cate lucruri de care avem de asemenea nevoie se puteau face cu acești bani?
La potențialul Bucurestiului, la banii cheltuiți, la timpul scurs în 20 de ani de mandate obținute democratic, s-a facut extraordinar de puțin și inexplicabil de scump. 
Cei în funcții se laudă în campania electorală cu aceste lucruri dar omit să arate care este prețul plătit de bucureșteni, adică care sunt costurile reale și cine este responsabil pentru aceste abuzuri. 
Și pentru un final apoteotic, observăm cum apetența generalizată pentru băltoace, care a ajuns un fel de marcă pentru București, se manifestă și în cazul proaspătului dat în folosință pod Basarab pe care foarte bine am putea să-l numim și “PISCINA BASARAB”.
Podul Basarab