ASASINATELE COMISE ÎMPOTRIVA LEGIONARILOR

PE TOT CUPRINSUL ŢĂRII 21/22 SEPTEMBRIE 1939 –

O ZI A RUŞINII ÎN ISTORIA ROMÂNIEI

După execuția lui Călinescu, echipa Miti Dumitrescu s-a deplasat în strada General Berthelot la sediul Radiodifuziunii şi au intrat direct în sala de înregistrare şi difuziune, unde cânta orchestra Radio. Miti Dumitrescu a luat microfonul din faţa orchestrei şi a pronunţat următorul mesaj către naţiune:

„Astăzi, 21 septembrie 1939 ora 1430, primul-ministru Armand Călinescu a fost executat de o echipă legionară de sacrificiu care a justiţie pentru asasinarea lui Corneliu Codreanu la 30 noiembrie 1938.”

Salariaţii Radiodifuziunii au întrerupt difuzarea la jumătatea mesajului şi astfel publicul ascultător n-a recepţionat justificarea atentatului. Odată cu exprimarea mesajului, echipa Miti Dumitrescu a depus pe podea revolverele şi a ridicat spre tavan ambele mâini. Aceasta cu semnificaţie de predare către autorităţile de stat. Până să vină Poliţia spre a-i aresta, directorul general al Radiodifuziunii s-a repezit asupra lui Miti Dumitrescu şi i-a tras două palme. Miti Dumitrescu n-a ripostat şi a rămas mai departe imobil cu mâinile ridicate spre tavan. Poliţia a venit în frunte cu generalul Gavrilă Marinescu şi i-a luat pe legionari.

Lui Miti Dumitrescu i s-au rupt ambele braţe, iar limba i-a fost scoasă din gură cu un cârlig. Fiecare dintre cei nouă membri ai echipei de sacrificiu, după ce a fost torturat timp de 8 ore într-un mod înfiorător a fost legat şi împuşcat fără judecată. Apoi tot Poliţia le-a depus cadavrele, chiar la locul atentatului, strada Ştirbei Vodă la întretăierea cu bulevardul Ardealului.

La acea dată era mare caniculă în Bucureşti. Prefectura Poliţiei Capitalei a montat în jurul cadavrelor mai multe tribune pentru ca publicul să vizioneze descompunerea. La faţa locului au venit membrii guvernului şi alte somităţi ale clasei conducătoare. În jurnalul care a rulat la cinematografele din acea epocă s-a putut vedea (spre pildă) cum ministrul Educaţiei naţionale Petre Andrei scuipă cadavrele în chip de ură şi pedeapsă post-mortem. Şi Nicolae Iorga este filmat când loveşte cu piciorul un cadavru.

ASASINATELE DE PE TOT CUPRINSUL ŢĂRII

21/22 SEPTEMBRIE 1939

Poliţia şi unităţile de jandarmi din toate judeţele au primit în aceeaşi noapte, ordinul să aresteze şi să execute imediat, în locuri publice, câte trei legionari. Ordinul preciza că, în lipsa celor indicaţi pe listă, vor fi executaţi oricare alţii, pentru a completa numărul, ceea ce s-a şi produs în câteva judeţe.

Judeţul:

Arad: Măduţă Ioan (avocat)

Bulboacă Ioan

Julan Ilie (agricultor)

Argeş: Pielmuşi Ioan (ofiţer)

Olteanu Vasile

Amzăr Traian

Bacău: Condopol Mircea

Mandache Alexandru

Antonovici Constantin (student)

Bălţi: Condratiuc Alexe

Ursache Victor

Gherman Ion

Bihor: Cozma Lazăr

Jude Dumitru

Botoşani: Iftimuţă Vasile

Grigoriu Mihail

Mancoş Gheorghe

Brăila: Bobota Teodor

Udrea Ion

Braşov: Faur Ioan (profesor)

Bordeianu I. Lehaciu

Nicolici Nicolae

Papacioc Radu

Buzău: Voinea Constantin

Caliacra: Caranica Petre (student)

Popescu Hristu (ţăran)

Conachi Dumitru (student)

Câmpulung: Irimciuc Valerian (cojocar)

Ţăranu Traian

Cozan Luchian

Caraş: Borzac Lazăr (muncitor)

Băleanu Ion (funcţionar)

Cerbu Iancu

Cernăuţi: Pisarciuc Silvestru

Regwald Francisc

Moloţiuc Ioan

Cetatea Albă: Vlădău Ioan

Păucă V. Dumitru (revizor şcolar)

Curoglu Damian

Ciuc: Duma Iosif (profesor)

Caranica Ioan

Mirea Ilie

Cluj: Cuibuş Petre

Eremia Nicolae

Constanţa: Chivu Ion (preot)

Chiriazi Constantin (funcţionar)

Mocanu Staicu (preot)

Secăreanu Ion (preot)

Covurlui: Popa Costăchel

Croitoru Tudor

Potolea Gheorghe (ofiţer invalid de război)

Dâmboviţa: Niţescu Petre

Lungu Ion (învăţător)

Gâlmeanu Ion (student)

Dolj: Herculescu Nicolae

Poenaru Ilie

Ştefănache Ioan

Dorohoi: Surugiu Gheorghe

Barbu Gheorghe

Honceru Ion

Durostor: Nastu Nicolae (ţăran)

Manganiţa Constantin (ţăran)

Memu Dionisie (ţăran)

Fălciu: Codreanu Ion (inginer)

Nicolae Emil

Croitoru Vasile

Gorj: Şerban Constantin

Munteanu Gheorghe(căpitan)

Motomancea Grigore (preot)

Hotin: Dubulescu Vasile

Dubovinschi Teodor

Soroceanu Dumitru Iacob

Hunedoara: Cornea Gheorghe

Popa Petre (muncitor)

Sârbu Nicolae

Ialomiţa: Manolescu Grigore

Constantinescu Constantin

Badea Traian

Iaşi: Dănilă Nicolae (licenţiat)

Leonid Miron (preot)

Bagdad Elena

Lăpuşna: Diaconescu Vasile (colonel)

Florescu Sergiu (ziarist)

Palamarciuc Ion

Maramureş: Butnaru ion

Chirculiţă Dumitru

Belidean Mircea (student)

Mehedinţi: Gheorghiu Victor

Geacu Hristu Petre

Gheorghevici N.

Mureş: Rusu Iacob

Paletaş Francisc

Pădureanu Nicolae

Muscel: Crasan Nicolae (avocat)

Stancu Ion

Năsăud: Tonea Simion

Girigan Corneliu

Tolan Alexandru

Neamţ: Malinici Nicolae

A. Vădanei Vasile

Puiu Vasile

Olt: Găman Florea (elev)

Mânzu Dumitru (student)

Preda Gheorghe

Orhei: Zalupcescu Grigore

Mocanu Andrei

Răileanu Naum

Prahova: Cojocaru Alexandru

Filip Dumitru

Putna: State Vasile

Voinea Nicolae

Marin Petre

Roman: Creangă Vasile

Romanaţi: Niculescu Gheorghe

Oprovici Horia

Sălaj: Burcaş Augustin

Satu-Mare: Bozântan Victor (avocat)

Jitaru Spiridon

Severin-Lugoj: Gaşescu Pavel (curelar)

Ghindă Gheorghe (muncitor)

Sârbu Damaschin (ţăran)

Matici Marin

Soroca: Levizchi Ştefan (elev)

Ştiucă Boris

Criclivai Azare

Suceava: Răuţ Ion

Gemeniuc Ion

Jitaru Spiridon (student)

Târnava Mică: Bârză Gheorghe

Priş Ioan

Codrea Nicolae

Tecuci: Căsăneanu Gheorghe

Teodorescu Spirache

Baciu Vasile (student)

Teleorman: Cristea Aristotel

Abagiu Dumitru (comerciant)

Toader Dumitru (comerciant)

Tighina: Heidenrich Vladimir

Căldare Constantin

Caragancev Ion

Timiş-Torontal: Udrea Teodor (croitor)

Dragomir Gheorghe (şofer)

Cocora Alexandru

Trei Scaune: Lascăr Gheorghe (inginer)

Vrînceanu Gheorghe

Caranica Enache (licenţiat)

Turda: Cucerzan Constantin (student)

Nichita Augustin (măcelar)

Tonceanu Gheorghe (student)

Vâlcea: Nicolaescu Aurel (preot)

Diaconescu Dumitru (preot)

Vasilescu Nicolae (tâmplar)

Vaslui: Carataşu Chiricac (student)

Cadavrele celor asasinaţi au fost lăsate timp de trei zile expuse în pieţe publice. Elevii din toate şcolile au fost aduşi să le vadă şi nici copiii celor ucişi nu au fost cruţaţi de la acest spectacol.

Masacrul săvârşit de guvernul criminal în frunte cu dementul numit Carol al II-lea, a fost cel mai oribil pe care istoria Europei l-a cunoscut în secolul XX. Nici Stalin, nici Hitler n-au atins această limită de abjecţie. O represiune care i-a făcut geloşi pe şefii NKVD-ului sovietic, pentru că ei n-au reuşit să ajungă la o asemenea „performanţă” unică în analele istoriei.

Ce părere au lichelele de profesie, care atacă mereu Mişcarea Legionară despre acest act de barbarie?

La Iaşi, poliţiştii „zeloşi” au asasinat-o pe Elena Bagdad (fata colonelului Bagdad) o femeie bolnavă de tuberculoză, chiar în parcul spitalului. Femeie lipsită de orice apărare. Vă daţi seama, oameni buni, ce act de vitejie au făcut poliţiştii; probabil au fost recompensaţi material pentru asemenea fapte „măreţe”.

Mihail Sturdza ne-a lăsat o mărturie despre cum erau trataţi legionarii în acele zile sângeroase care vor rămâne veşnic o ruşine pe obrazul democraţiei din România:

„Rufele fiului meu, care ajungeau din când în când în mâinile soţiei mele, erau pline de sânge, semnele chinurilor la care el şi camarazii lui erau supuşi în închisoare. I s-a fixat suma de 3.000.000 de lei, ca preţ al vieţii fiului nostru, dându-i în acelaşi timp informaţia (soţiei mele) că Alexandru Cantacuzino n-ar fi fost împuşcat în închisoarea din Râmnic, dacă mama lui ar fi consimţit să plătească o sumă identică pentru consorţiul Marinescu-Moruzou.”

Unde se ajunsese în România din perioada blestemată ’30-’40; viaţa unui om se negocia ca la tarabă, de către reprezentanţii instituţiilor statului, care aveau datoria să respecte legole ţării şi jurăminteledepuse faţă de ţară. Pentru o bestie numită Armand „Chiorul” Călinescu, au fost asasinaţi 253 de români: asta înseamnă că viaţa unui demnitar echivala cu vieţile a 253 de români: asasinii au îndoliat 254 de familii române.

Am să vă prezint lista guvernului de asasini:

Regele „călău” Carol II.

„Târfa” Elena Lupescu Wolff

Ernest Urdăreanu – „Murdăreanu”

Mihail Moruzou

Arthur Vătoiannu – consilier regal

Al. Vaida Voevod – consilier regal

Gheorghe Mironescu – consilier regal

Nicolae Iorga – consilier regal

C. Angelescu – consilier regal

Ghe. Tătărescu – consilier regal

C. Argetoianu – consilier regal

E. Baliff – consilier regal

Gr. Gafencu – ministru de externe

Ghe.Argeşanu – prim-ministru

Gavrilă Marinescu – ministru de interne

Mitiţă Constantinescu – ministru de finanţe

Victor Iamandy – ministru de justiţie

N. Zigre – ministrul cultelor şi artelor

Petre Andrei – ministrul educaţiei

Mihail Ralea – ministrul muncii

G-ral Ion Ilcuş – ministrul apărării

Victor Slăvescu – ministrul înzestrării armatei

G-ral Paul Teodorescu – ministrul aerului şi marinei

N.D. Cornăţeanu – ministrul economiei

G-ral. Dr. Nicolae Marinescu – ministrul sănătăţii şi asistenţei sociale

Silviu Dragomir – ministrul pentru minorităţi

Mihail Măguranu – subsecretar de stat pentru presă şi informaţii

Cariolan Baran – subsecretar de stat la ministerul educaţiei

Ion Marin Sadoveanu – subsecretar de stat la ministerul cultelor şi artelor

G-ral Ghe. Mihail – subsecretar de stat la ministerul apărării

Mihai Şerban – subsecretar de stat la minsiterul agriculturii şi domeniilor

Victor Jinga – subsecretar de stat la ministerul economiei naţionale

Pe această listă a ruşinii, spre ruşinea lui veşnică, apare şi licheaua numită Nicolae Iorga. Până unde a putut să coboare politicianul Iorga; să fie părtaş la crimă.

Clasa politică n-a reacţionat sub nici o formă. Nici un lider politic n-a luat o atitudine publică de condamnare a crimelor săvârşite împotriva legionarilor. Nici măcar gura lui Antonescu nu s-a auzit. În ce hal a putut să ajungă România!