Graur Al., Romanizarea Daciei prin coloniști străini, Revista Fundațiilor Regale : revistă lunară de literatură, artă și cultură generală. An. 3, nr. 6 (1 iunie 1936), pg. 699-672)
….
„ROMANIZAREA DACIEI PRIN COLONIȘTI STRĂINI
Cu toate că în politica actuală drepturile istorice nu mai contează, și atribuirea unui teritoriu se face după majoritatea populației care-1 locuește, polemica privitoare la continuitatea Românilor în Dacia n’a încetat încă. Savanții români și unguri continuă să îngrămădească argumente, în scopul dezinteresat al stabilirii adevărului istoric, dar aceste argumente nu sunt totdeauna ferite de influența sentimentelor scriitorului.
În Archivum Europae centro-orientalis, publicație al cărei prim volum a apărut de curand la Budapesta, d. L. Tamás studiază din nou problema continuității, într’un lung articol de 96 de pagini (care, de altfel, va continuă în numarul viitor), intitulat Romains, Romans et Roumains dans l’histoire de la Dacie Trajane.
Pentru acest autor, nu încape nici o îndoială ca limba română s’a format in sudul Dunării și că actualii locuitori de limba română ai Daciei sunt descendenții unor emigranți veniți din Balcani după secolul al X-Iea.
Între alte puncte care i se par că vin în sprijinul tezei sale, d. Tamás citează și faptul că Dacia a fost colonizată de Romani cu elemente provenind în bună parte din Asia Mică și Grecia, apoi din Spania si Africa. Oamenii nu prea știau latinește, deci « ar fi trebuit mai întâi să treacă ei însiși printr’un proces de romanizare, pentru a putea apoi să transmită Dacilor autohtoni cultura latină ». Pe de altă parte, legiunile nu conțineau elemente italice decât într’o mică măsură, prin urmare nici ele nu puteau avea un efect serios în aceasta privință.
Lăsând la o parte toate celelalte date ale problemei și neglijând pentru moment cadrul general al chestiunii, să ne ocupăm aici numai de amănuntul acesta: admițând că toți coloniștii romani aduși în Dacia erau barbari neromanizați, putem crede că ei au contribuit la romanizarea Daciei ? Chiar în ipoteza aceasta extremă, răspunsul trebue să fie tot afirmativ.
Intr’adevăr, trebue să ne dăm seama că nici unul dintre aceste grupuri de coloniști, aduși din toate parțile imensului imperiu roman, nu putea evita contactul cu populația dacă, oricât de puțină va fi rămas după război, nici cu celelalte grupuri de coloniști, de altă origine și limbă decât ei, și, bine înțeles, nici cu oficialitatea romană. Oricât de rudimentare ne-am închipui că au fost condițiile de viață în Dacia, tot este imposibil să admitem că locuitorii originari din « Dalmația, Grecia, Galia cisalpină, Capadocia, Galația, Caria, Bitinia, Paflagonia, Galia transalpină, Siria, provincia Asia, Comagena, Macedonia, Germania, Palestina, Italia și Egipt» veneau în contact fiecare numai cu cei care vorbeau aceeași limbă cu ei.
Dar imediat ce admitem că diversele grupuri de coloniști comunicau între ele, trebue să recunoaștem că singura limbă în care se puteau înțelege și în care puteau conversa cu Dacii era cea latină. D. Tamás amintește că s’au găsit în Dacia înscripții grecești și ebraice. Dacă putem să admitem că limba greacă a jucat un rol oarecare în relațiile dintre noii locuitori ai provinciei (natural, lăsăm la o parte ebraica), în orice caz prezența înscripțiilor nu dovedește că oamenii se înțelegeau între ei în grecește.
Să nu uităm că ceea ce impune unui grup întrebuințarea unei limbi străine este, în primul rând, prestigiul de care acea limbă se bucură. Fără îndoială, în vremea care ne interesează, aici erau două limbi cu prestigiu: greaca și latina. De unde însa cea de a doua impunea respect prin valoarea militară și administrativă a poporului care o vorbea. Și mi se pare ușor de înțeles ca noii locuitori ai Daciei, ca și cei vechi, de altfel, erau mai sensibili față de meritele acestea din urmă. Cam în același fel înțelegem de ce China si Japonia, de altfel țări cu o veche civilizație proprie, acceptă mult mai lesne engleza decât franceza.
Dar cum vorbeau latinește oamenii care nu cunoșteau aceasta limbă ? Mai întai este exagerat să se spună că n’o cunoșteau de loc. Cred și eu, ca și d. Tamás, că înainte de cucerire nu existau Romani in Dacia (sau, cel puțin, nu existau așezări importante, care să fi putut avea o influență serioasă). Dar negustorii romani străbăteau cu siguranță această țară, în călătoriile lor, ceea ce nu putea să nu lase urme în vocabularul Dacilor.
Afară de aceasta, relațiile militare cu imperiul erau de așa natură, încât și din graiul armatei trebue să fi pătruns numeroase elemente de împrumut în limba dacă. Evident, acestea sunt ipoteze neverificabile direct, atâta timp cât n’avem nici un text dac, dar ajunge să ne gândim la vocabularul limbilor germanice, pe care -1 cunoaștem foarte bine, pentru ca să ne convingem că și în Dacia din secolul întâi după Christos diverși termeni de civilizație trebuiau să fie de origine latină.
Cu atât mai mult coloniștii trebuiau să aibă cunoștințe, măcar foarte elementare, de latină. Numai simpla deplasare din țara lor și traversarea atâtor regiuni străine și tot ar fi fost destul pentru ca noii veniți să cunoască un număr strict indispensabil de cuvinte într’o limbă cu ajutorul căreia să se poată descurca, adică, în primul rând cuvinte latinești. Pentru a ne convinge de aceasta, n’avem decât să interogăm un țăran român, oricât de incult, care a avut ocazia, în timpul războiului sau în alte împrejurări, să călătorească în străinătate. Întotdeauna vom constata că a rămas cu unele cuvinte străine de care se poate servi.
Bine înțeles, nu e vorba de o cunoaștere temeinică a unei limbi de civilizație, ci numai de numele câtorva obiecte și acțiuni de interes imediat și general. Dar, în principiu, aceste câteva cuvinte pot servi ca bază de înțelegere între oamenii simpli și pot servi ca punct de plecare pentru răspândirea unei limbi. Dacă pentru a cere de mâncare, de băut, un loc de odihnă, îmbrăcăminte, ți-a servit o anumită limbă, nu se impune oare dela sine concluzia că pentru ideile mai complicate va trebui să întrebuințezi aceeași limbă ?
Și acum, făcând abstracție de relațiile între Daci si Romani, între Romani și coloniștii barbari, să ne întrebăm: în ce limbă se puteau înțelege între ei toți barbarii care se găseau adunați în noua colonie ? Era imposibil ca diversele naționalități să comunice între ele altfel decât într’o latină care, admitem, va fi fost, cel puțin la unele grupuri, săraca plină de greșeli, dar era latină. Era singura limbă cu prestigiu în ochii tuturor, singura
pe care-și dădeau seama cu toții că au interes să o învețe și singura pe care, cel puțin în oarecare măsură, o cunoșteau cu toții de mai înainte. Că latina era folosită ca limbă comună, chiar înainte de colonizare, reiese dintr’o informație pe care a subliniat- o regretatul Pârvan : înaintea luptei dela Tapae, Burii au trimes aliaților lor barbari o scrisoare în latinește, prin care le cereau să păstreze pacea.
Că nu era nevoie de un mare număr de Romani autentici pentru romanizarea Daciei ne-o dovedesc și faptele similare din epocile mai noi. În Statele Unite ale Americii, coloniștii originari din Anglia n’au fost prea numeroși, dacă îi comparăm cu indigenii și mai ales cu marea masă a emigranților din alte țări. Dar limba engleză era singura în care se putea înțelege Spaniolul cu Polonezul sau Germanul cu Grecul. Și astfel, cu toate că valuri-valuri de noi emigranți au continuat să sporească numărul străinilor, limba engleză s’a impus definitiv și într’un timp relativ foarte scurt.
În timpul din urmă, chiar turismul contribue la desnaționalizarea minorităților, în țările a căror limbă se bucură de prestigiu. In Bretania, bunăoară, țăranii care n’au învățat limba franceză timp de o mie de ani cât au stat neturburați între ei, au fost obligați să o învețe atunci când au început să primească zilnic vizita Englezilor, Americanilor, Germanilor, etc., care nu stăteau decât o zi în localitate, care vorbeau o franțuzească de cele mai multe ori cu totul mizerabilă, dar cu care indigenii nu se puteau înțelege decât în franțuzește cu care aveau interes să se înțeleagă. Prin urmare am putea admite latinizarea Daciei chiar dacă în această colonie n’ar fi venit nici un Roman.
Așa dar, dacă e adevărat că Dacia a fost desnaționalizată în numai 164 de ani, aceasta se datorește unui fapt pe care d. Tamás il cita împotriva teoriei romanizării : faptul că Dacia a fost colonizată cu oameni aduși nu dintr’o singură regiune, ci din toate colțurile lumii, care au fost obligați să conviețuiască cu un popor a cărui limbă nu avea nici un prestigiu cultural.
AL. GRAUR”
Nota redacției: Textul de mai sus, pus la dispoziție de domnul CĂLIN – îi mulțănim frumos, ne este util în mai multe feluri, dar în primul rând pentru a se înțelege că cei care neagă romanizarea Daciei – indiferent cu ce argumente și în ce scop, fac jocul iredentismului maghiar, al neprietenilor noștri!
Știm bine că nu de la ei, de la amicii noștri de pe malurile Balatonului – toponim dacic!, a plecat teoria că în Dacia s-a vorbit o protolatină, fapt care ar explica aspectul atât de latinesc al limbii române! Nici măcar de la Nicolae Densusianu, ci de la câțiva oameni de bună credință și puțină știință, precum scriitorul Brătescu-Voinești sau chimistul Istrate. Teza, încăpută după 1990 pe mâna unor actviști ai ignoranței, este acum susținută cu un aplomb suspect, căci convine deopotrivă și la Budapesta, și la Moscova. E bine să se știe asta!
Argumentele, de bun simț ale lui Al. Graur, sunt valabile și azi: chiar admițând punctul de vedere al adversarului, romanizarea Daciei nu putea să nu se producă! Nu se poate explica prezența noastră, a românilor, în Nordul Dunării, dintodeauna, altfel decât ca o consecință logică a romanizării Daciei.
Vom reveni!
Ion Coja, unde să îmi prezint tezele? Ţi-am trimis mai demult material să îl reproduci pe blog şi nu l-ai reprodus. Singur ai scris aici că eu sînt prezent pe net în mai multe locuri, deci ai de unde lua material. Atunci de ce zici să prezint material sau că mă fac că plouă? Am pus adresele unde se poate vedea materialul la care îmi e clar că te-ai uitat nervos, cu gîndul aiurea şi fără chef, probabil doar la începutul filmelor.Evident nu ai priceput nimic.Ai cenzurat şi ai jignit pe singurul om care a despărţit bine în cuvinte vreun text dacic.Meriţi să te bat în cap cu placa de plumb în timp ce scandez acel text.
Florin Croitoru
Domnule Florin chiar daca nu mai poti raspunde e bine de stiut ca acele placi de plumb atata timp cat nu sunt originale si atestate ca vechime ,datate nu putem avea incredere ca sunt copii dupa ceva autentic.Limba aceea este un fel de amestec de romana, aromana , greaca, latina, albaneza. Cine ar fi avut interesu sa le faca, eu cred ca fostu rege care voia dovezi de posesie de exemplu asupra sudului Dunarii, Transilvaniei, Zonei de nord a Marii negre , etc.Sa nu uitam ca au fost facute inainte de 1918 cand Transilvania, Bucovina si Basarabia erau la alte imperii.
S-a renuntat la ele pentru ca nu a mai fost nevoie si al doilea s-au gandit ca daca se va descoperi vre-o inscriptie dacica autentica totu se va narui si va iesii minciuna la iveala.Eu asa cred si nu am dovezi.Oricum le-am tradus si eu si am inteles ce scrie in ele dar scrie exact ce stim din istorie, Herodot, Strabon, etc.Nimic nou.
O sa am o rugaminte la Dl Coja; pentru ca nu stiu daca dl Florin a citit si aceasta varianta de traducere a inelului de la Ezero sa ma lase sa o mai publice inca odata.Multe multumiri .
INELUL de la Ezero. 2014
Inelul este scris in limba traco-geta. Vedem ca este vorba de un inel gasit intr- un mormant al unui rege trac. Sa ne gandim ca tracii se credeau nemuritori dupa moarte. Poate ca isi incredintau sufletul zeului mos ( adica zeului cel batran), existenta acestui zeu batran ,credinta pe care o aveau si grecii care aveau un tata al zeilor . Si tradusa scrierea de pe inel ar fi:
ROLISTENE (nume de rege), ASNERENEATI-L (ASNERE =verbul a tzine, adica zeul sa-l tina pe Rolis la el), mai departe avem : TEANIE (inseamna “la tine”,la zeul mos), si continuam,SKO (in aromana exista si azi “sko” care in romaneste inseamna “ca”), adica sa-l tina zeul la el “CA “si continui :”ARAZEA DONEA INTILE”(pe romaneste “era domn intai”, adica este sau a fost domnul cel dintai). Apoi inelul continua cu formula: “SUPTA MIE ERAZIELTA”(adica oamenii din regat “sub mine ati fost”, adica sub Rolis).
Concluzia ar fi ca romanii ar intelege si acum textul, este o proto-romana ,cum se vede asemanatoare cumva si cu latina care are verbul “tenere” , tzine, atzine , in romaneste.
Textul final este:
ROLISTENE , ATSINERETI-L, TEANIE, SCA, ARAZEA, DOMEA, INTILE.
SUPTA, MIE, ERAZIELTA.
DOMEA dar cred ca aici e vorba de o dilema a celui care l-a scris care in limba latina aveam DOMINE si in limba greaca DIONUS.
Spaniolii si italienii spun si azi DONA, MA-DONA..etc Se vede ca litera N afost transformata in M. O remarcă: “a aţine” se foloseşte frecvent si astăzi, in satele din Câmpia Bărăganului, cu un sens asemanator “a ţine pe loc”, “a nu lăsa să se indeparteze”, “a bloca “. Si inca o remarca ar fi ca probabil Z se citea si litera “SH” ca in cuvantul “Stefan” . De aici am putea citi textul :
“ ROLISTENE ATZINERENEATI-L” (ATZINE-L PE ROLISTENE)
Si
“TEANIE “ (LA TINE )
si
“CA ARASHEA DOMEA INTILE” ( CA ERA DOMN INTAI)
si
” SUPTA MIE ERASHIELTA” (SUB MINE EREATI, ati fost..etc)
Acum cinstit intreb pe toata lumea ;un roman intelege sau nu?
Alooooooooooooo! Marius Danila!
Domnule (scuze ca iti spun domn!), ai familie? Ai vecini? Ai colegi de serviciu? Te mai suporta intre ei?
„Chiar faptul ca se pot aduce argumente de bun simt impotriva romanizarii, de catre unguri, ar trebui sa fi dat de gandit!!! Ma mir ca nimeni nu sesizeaza!”
Pai asta e, ca lumea sesizeaza. A sesizat mai intai Al. Graur, care a explicat ce vrea ungurul Tamas: „Pentru acest autor, nu încape nici o îndoială ca limba română s’a format in sudul Dunării și că actualii locuitori de limba română ai Daciei sunt descendenții unor emigranți veniți din Balcani după secolul al X-Iea.”
Reusesti sa retii aceasta fraza, pentru ca de aici pleaca totul? Ungurii au obsesia Ardealului, sufera de boala asta, nu-i poate vindeca nimeni. Pentru a-l lua trebuie sa demonstreze ca romanii s-au format in sudul Dunarii, nicidecum in Ardeal. Iar pentru asta mai au nevoie de un lucru esential: sa aduca dovezi ca dacii nu s-au romanizat.
Si asta numesti tu „argumente de bun simt impotriva romanizarii, [aduse] de catre unguri”?
Alooooooooooooo! 112? Trimiteti repede un echipaj. E aici unul care si-a pierdut controlul. Raspunde la numele Marius Danila.
Stimate Domnule Profesor!
Eu va respect foarte mult pentru toata activitatea Dumneavoastra! O data – de doua ori, ne-am si intalnit, ijclusiv la Sfantu Gheorghe, cred, unde locuiesc. Nu-mi trebuie sa-mi povestiti ce si cum in legatura cu teoriile ungurilor, caci le cunosc foarte bine!
Am mai studiat si eu tot felul de materiale, recunosc, din postura de inginer, nu de lingvist!
Stiu doar ca numai pe perioada de 30 de ani de cand am facut scoala si pina acum, s-a scris foarte mult, s-a descoperit foarte mult, inclusiv lucruri care nu s-au dorit spuse de unii, deci … ce sa mai spun … informatiile se aduna incet, incet, si eu cred ca schimba teoriile clasice emise acum 100 si ceva de ani privind romanizarea poporului roman!
Ca sa nu ne mai invartim in jurul cozii, eu va spun ca mie mi se pare foarte putin plauzibila teoria romanizarii lingvistice (ca de restul nu se poate vorbi, orice urma de civilizatie romana, din cate imi amintesc, a disparut odata cu parasirea Daciei), in conditiile in care exista o teorie mai comoda, care poate explica mai bine multe pete gri din acest aspect, al formarii poporului roman. Nu am in cap, la comanda, toate dovezile, dar va dau de exemplu doar cartea lui Alexandru Badea – Inceputuri romanesti! Eu sincer cred, ca daca stam si adunam toate marturiile si dovezile care au inceput sa fie aduse la cunostinta publicului in ultimii 20-30 de ani, teoria clasica a romanizarii ar suferi ceva modificari! Ajustari, cum vreti, dar nu cred ca ar ramane la fel!
Nu cred ca este o rusine sa schimbi o teorie, daca ai date noi care impun aceasta!
Uitati, domnule Profesor, chiar in legatura cu acest articole al lul Al.Graur … spune de o limba latina invatata pe genunchi, sumar, de oameni din toata lumea romana care aveau nevoie de o limba comuna de comunicare, o lingua franca, in acest spatiu umplut de colonisti!
Dar asta mi se pare chiar in contradictoriu cu ce am citit intr-un articol al Dvs, altfel foarte interesant, in care atrageti atentia asupra unor aspecte subtile si rare de limba latina pastrate in limba romana, care denota o cunoastere foarte profunda, intima, a acestei limbi de catre cei care au transmis-o celor ce vor creea limba romana!
Ar mai fi si altele, chestii de gandire inginereasca, recunosc, care ma nedumeresc! Un fenomen devine o legitate daca poti sa-l reproduci oricand … Acel popor care s-a romanizat odata foarte rapid, de ce nu s-a maghiarizat, de ce nu s-a germanizat, in secolele care au urmat? Si, mai interesant, de ce nu s-au format limbi noi, la contactul intre romani si unguri, romani si germani, romani si sarbi, etc. … inclusiv la contactul cu turca!
Nu vad de ce ar trebui sa acceptam ca s-a format un popor nou, care ar avea nevoie de o limba noua, cand exista poporul vechi, bastinas, care avea propria sa limba, si care nici nu cred ca era foarte innebunit dupa limba latina, limba invadatorului, cu care de altfel s-a cam si razboit aproape intreaga perioada a ocupatiei!
Stimate Domnule Profesor, astea sunt doar cateva aspecte din multele care ma fac sa fac un pas inapoi si sa incerc o privire de ansamblu, inclusiv o schimbare de perspectiva!
Nu ma banuiti de ce nu sunt si nu fac! Nu ne cunoastem intratat incat sa ma acuzati de fraternizare cu „dusmanul”, nici sa ma acuzati ca sunt pur si simplu tampit! Eu pur si simplu am exprimat o nedumerire a mea, pe care inca astept sa-mi fie explicata convingator …
Mda … stiu ca nu are mare valoare stiintifica tot ce am spus, dar asta sunt eu! Doar un om curios, care vrea sa-si explice cat mai bine istoria strabunilor, pe care-i iubeste si-i cinsteste!
Cu stima,
Marius Danila
Teoria romanizării este susținută de realitatea asemănărilor dintre română și latină, pe de o parte, română și celelalte limbi romanice pe de altă parte. Dați dvs altă explicație acestor asemănări, alta decât romanizarea dacilor!
Sunteți într-o gravă confuzie: istoria și natura! În istorie tot ce se petrece este un unicat! Nu se mai repetă! În istorie nu se fac experimente, ca-n fizică sau botanică! N-ai cum să le faci! Vă mirați că românii nu s-au maghiarizat!… Păi se compară prestigiul Romei antice cu prestigiul pustei maghiare?! În antichitate toți voiau să devină civis romanus, căci dobândeau niște avantaje! La fel cum azi, urmașii dacilor, umblă în SUA după acea green card…
Eu însumi am propus o mică ajustare a teoriei romanizării, pentru a corecta teza lui IORDAN. Cum bine ați observat, teza mea corectează și poziția lui Graur, dar în ce sens? Nu diminuează romanitatea noastră, ci dimpotrivă!
Gândiți prea inginerește! În chestiunile sociale și psihologice lucrăm cu alte reguli! Aceeași cauză poate să producă efecte diferite!
Cred ca nu prea sunt intelese cum trebuie tezele „dacistilor”! Poate dintr-un zel pro-romanizare exagerat!
Din cate am studiat eu pina acuma, folosind rational ideile daciste (care se pare ca incet, incet, chiar se confirma stiintific), se poate construi o teorie care are mult mai mari valente logice si anuleaza si argumentele actuale ale maghiarilor! Nu inteleg de ce nu exista putina deschidere catre nou!!! Chiar faptul ca se pot aduce argumente de bun simt impotriva romanizarii, de catre unguri, ar trebui sa fi dat de gandit!!! Ma mir ca nimeni nu sesizeaza!
Argumente de genul „trebuie”, „nu se poate altfel” … nu prea sunt argumente stiintifice, in momentul cand subiectul respectivei argumentatii, poporul preroman, dupa aceasta romanizare devine dintr-o data foarte conservator si nu mai vrea sa-si schimbe nicicum limba!!!
Haideti sa stam putin stramb si sa judecam drept!!! Cat timp insistam in aceste teorii, vor insista si ei in contraargumentele lor! Trebuie schimbata perspectiva, zic eu, si asta ii va dezarma mai bine decat orice insistenta ca nu, asa e cum zicem noi, ne-am romanizat de aia!!!!
ma rog … este parerea mea! dar unde vad prea multa incrancenare, ceva nu este in regula!
Păcate mele, da aista nu-i știință.
…
Cam la fel subcapitolul „Romanizarea Daciei”, o pagină și 6 rînduri, din marea lucrare, 4 volume a peste 800 pagini fiecare, „Istoria României” apărută la Ed Acad RSR în 1960, unde Daicoviciu a fost redactor responsabil.
Subcapitolul ce l-am pus pe acest sait, vezi adresă mai jos, seamănă cu articolul lui Graur, vorbe goale, fără citate și trimiteri.
Îi drept că echipa lui Daicoviciu înșiră la sfîrșitul capitolului o listă de lucrări, ceva peste 20 pentru acest subcapitol, dar titlurile-s cam așa: „I monumenti cristiani nell’Illirico”, „Contribuții la sincretismul religios în Sarmizegetusa”, „Inscripții și monumente din Germisara”,șamd.
Singura lucrare ce după titlu are de-a face cu presupusa romanizare a noastră ieste articolul lui Graur din 1936.
O lucrare ce nu lămurește nimic, citază o altă lucrare ce nu lămurește nimic, ce nu citează nimic.
…
Din partea „daciștilor” toată gîlceava ungurească-i de rîsul curcilor pentru că iei trebuie să(-și) lămurească cîteva treburi:
– că spațiul carpatic nu-i vatra celei mai vechi civilizații din Europa. (vezi ultima glaciațiune, harta Europei cu vestigii din neolitic, frumusețea lor, turnarea metalelor, șamd)
– că arienii au venit din..te miri unde, și nu sînt din spațiul carpatic (vezi Vedele, și ce-a spun Univ din Cambridge)
– că Imp Roman a ocupat tot spațiul carpatic și zonele periferice
– că oamenii locului, ocupați sau nu, și-au lăsat limba, învățând o alta nespus de unitară, dar mai ales frumoasă (vorbesc de limba țărănească nu de cea învățată-n școli, sau de la tembelizor).
– că goți, traci, slavi, sarmați, besi, alani, gepizi, vlahi șamd nu sînt decît alte denumiri date geților/dacilor/românilor.
– că n-au găsit pe nimeni la 895.
– că migratori pot înființa, anul 1000 fix, singuri un stat în…105 ani și că nu și-a băgat Vaticanu coada.
– că Ardealul, Maramureșul, Sălajul și Sătmarul, Bihorul, Banatul au fost vreodată parte a Ungariei pînă la 1864, parcă, cînd a devenit parte administrativă a Ungariei în Imp Habsburgic. A fi vasal, obicei răspîndit în evu mediu, îi una.
– că Ferenc Bakos, membru al academiei de la Budapesta, minte cînd arată în anii 1980, pe bază de documente, că 2300 de cuvinte „maghiare” îs luate din românește. Un om folosește cam 800.
Ungurii nici nu trebuie luați în seamă. Ar trebui ca fiecare familie ungurească să primească cartea lui Bakos și lăsați să-și facă iei singuri o părere. Poate să-i îndemnăm să-și caute rădăcinile; ar da de români.
…
http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/mesaj-pentru-anonimul-basarabean/comment-page-1/#comment-52538
Dumneata ești pripit! Nu cunosc statistica lui F.Bakos, dar dacă o citezi mata exact, nu este vorba de minciună! Dicționarul limbii române, scos de Academie, inregistrează vreo 200.000 de cuvinte… Cele 2300 de cuvinte românești din maghiară sunt sigur că sunt majoritatea cuvinte regionale, dialectale, nu fac parte din maghiara standard!… La fel de nepotrivită este și critica tratatului acadmic de istorie! Este corect așa cum a fost scris!
Domnule Coja omul a spus invers ca cele 2300 de cuvinte maghiare sunt romanesti daca asa cititi orice text atunci este bine .NU mi-a aparut comentariul in care spuneam ca Iorgu Iordan nu era etnic roman dar nici Graur nu era .Nu voi intelege niciodata de ce de explicarea cuvintelor romanesti trebuie sa se ocupe alogenii care nu au limba materna romana si eu vorbesc de limba vorbita nu de cea literara care a aparut de mai putin de 200 de ani cand de fapt au aparut toate limbile literare din Europa . Oare acest comperariu va aparea ?
Nu v-a anulat nimeni comentariul. Iorgu Iordan a avut româna limbă maternă. Și cei mai mulți lingviști români sunt români! Nu puneți corect problema! Eu mă simt bine când văd un străin interesat de limba și cultura noastră. Iar cei doi nu sunt străini, ci sunt foarte români! Măcar prin ce au produs ca oameni învățați!
Repet: Nu v-am anulat comentariul!
Multumim, d-le Calin!
Am vrut sa pun pe doua coloane:
1. Tamás: Dacia a fost colonizată de Romani cu elemente provenind în bună parte din Asia Mică și Grecia, apoi din Spania si Africa. Oamenii nu prea știau latinește, deci « ar fi trebuit mai întâi să treacă ei însiși printr’un proces de romanizare, pentru a putea apoi să transmită Dacilor autohtoni cultura latină ». Pe de altă parte, legiunile nu conțineau elemente italice decât într’o mică măsură, prin urmare nici ele nu puteau avea un efect serios în aceasta privință.
2. Dacistii. Aici am fost pus in dificultate pentru ca ar fi trebuit sa reproduc inca o data textul lui Tamas.
Ce spunea Tamas la 1936 noi auzim in 2014 zi de zi.
Ca Tamas sustinea acestea nu din ratiuni ce tin de istorie ci vizand raptul Ardealului ce s-a si produs peste doar patru ani e mai mult decat evident. Ce ne facem insa cand constatam ca dacistii sustin exact acelasi teze mot a mot cu sentimentul (si nu ma indoiesc ca e total sincer) ca lupta in favoarea poporului roman?
Presupuneri de ale lui Graur. Nu au nici un suport științific.
Suport științific aici:
https://www.youtube.com/watch?v=OokyhXMr5Lg *inel pe youtube
https://www.youtube.com/watch?v=yCMND5NngTA *placa 16 pe youtube
https://www.youtube.com/watch?v=H8iQXAS-7YU *placa120 pe youtube
E răspuns pt dl prof Coja care a scris:„Măi, mocofane! Mai ai curaj să intervii?! Ai promis că vii cu nu știu ce dovezi și studii?! Unde sunt! Te-ai plâns că te cenzurez! Te-am poftit să-ți prezinți tezele! Și te faci că plouă! Te dai în altă vorbă! Nu te pricepi decât să înjuri și să te obrăznicești! Te mai invit o dată să-ți prezinți studiile și cercetările la al căror capăt ai ajuns la nu știu ce concluzii! Prezintă-le, caraghiosule! Fă-mă de rîs că am cenzurat un om serios, un cercetătot de valoare! Numitul Florin Croitoru! Hai!”