Deoarece am primit intrebări legate de cele trei modele propuse pentru ” Declarația România-100”, doresc să vă împărtășesc punctul meu de vedere privind strategia care are în vedere trei diferite ținte:
1.  PARLAMENTELE și GUVERNELE de la BUCUREȘTI și CHIȘINĂU
Declarația adresată Parlamentelor și Guvernelor de la București și Chișinău care ar trebui să fie semnată de organizații, oameni politici, chiar partide din România și Basarabia.  O puteți citi la adresa:
Scopul este de a face presiune pe respectivele instituții ale celor două state, prin argumentarea unor fapte concrete care au adus și mențin România în actuala situație, determinându-le să iasă din starea de letargie și indecizie pentru a acționa efectiv dincolo de paravanul de vorbe pompoase și lipsite de substanță.
Alianța pentru Centenar, împreună cu CMR-România și CMR-Basarabia pot să preia inițiativa difuzării și promovării Declarației, eventual chiar colectarea lor centrală.
2. AUTORITĂȚILE LOCALE și CENTRALE ale STATELOR
Declarația adresată autorităților statelor în care există comunități românești (Italia, Grecia, Canada, etc) prin care să sensibilizăm aceste autorități la nivel local și central (parlamente, guvern, etc). O mostră referitoare la un stat (Canada) se află la adresa:
ATENȚIE: Fiecare astfel de Declarație trebuie tradusă în limbile țărilor respective într-un mod profesionist.
Pe de o parte respectivele autorități vor fi puse în contact cu situația României (probabil nu le va păsa prea mult), pe de altă parte vor înțelege care este avantajul de securitate și stabilitate pentru UE și pentru NATO, prin refacerea unui stat mai puternic la granița destul de vulnerabilă a Europei de Est.
De asemeni, o acțiune concertată a organizațiilor noastre va demonstra respectivelor autorități forța și importanța, inclusiv electorală, a comunității românești (desigur și funcție de numărul organizațiilor participante și al numărului persoanelor semnatare).
Aici, modul de organizare și distribuire al Declarației în comunități, depinde dedeterminarea liderilor și organizațiilor locale. Ar fi indicat ca rolul principal să revină CMR-Local (Italia, Canada, Montreal, etc) acolo unde există.
În forma inițială se solicita administrațiilor din diverse țări să ia atitudine față de Germania și Rusia. Ulterior am considerat că această poziție trebuie să revină exclusiv României și Republicii Moldova, dacă vrem să avem o șansă.
3. SENATORII AMERICANI
Declarația adresată senatorilor americani de către organizațiile din fiecare stat (dacă-i posibil) al Statelor Unite pentru a readuce Rezoluția 148 în actualitate.
Scopul este același ca la punctul 2 de mai sus. Textul Declarației în limba engleză va fi publicat curând.
Ca un pas următor, credem că odată ce acțiunea este demarată, Senatul României ar trebui să invite o delegație de senatori americani (de preferință din comitetul pentru afaceri externe), inclusiv pe Vicepreședintele Pence, cu ocazia manifestărilor de la 1 Decembrie. Este suficient timp pentru invitație și va constitui un prilej pentru discuții directe cu senatorii români. Ar fi și un semnal puternic împotriva eventualei boicotări din partea politicienilor maghiari, chiar a statului maghiar.
După 20 martie voi ajunge la București unde, cu cei interesați, vom putea analiza diverse aspecte.
Dar până atunci, trebuie demarată această inițiativă populară a românilor și cred că la nivelul secretariatului (ad-hoc) al ”Alianței pentru Centenar” se poate constitui un grup de monitorizare a modului de desfășurare.
Mircea Popescu
10 Februarie 2018
Tel. București:
021-610-5617
076-054-2833