O veste bună: se pot corecta deciziile corupte

Dumitru Buta

Dosarul Retezat, finalizat după 13 ani
Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa.

Magistrații au stabilit că austriecele nu erau îndreptățite să fie declarate moștenitoare ale nobililor Kendeffy. Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate, fapt care nu a fost dovedit.

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetățenie română la momentul depunerii cererilor. Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, se arată în dosar.

„Tribunalul reţine că atâta timp cât nu s-a dovedit că Pongracz Elisabeth avea cetăţenia română la data formulării cererii de reconstituire, aceasta nu îndeplinea condiţia cerută de art. 48 din Legea 18/1991 şi art. 44 din Constituţia României. Prin urmare, în condiţiile în care recurenta nu avea cetăţenie română la data formulării cererii de reconstituire, aceasta nu îndeplinea condiţia de a fi persoană îndreptăţită la reconstituire, ceea ce conduce la concluzia că eliberarea titlurilor de proprietate în favoarea sa s-a realizat cu nerespectarea dispoziţiilor imperative ale Legii 18/1991”, se arată în motivarea deciziei instanței, prin care statul român a redevenit proprietar al terenurilor din Retezat.

Până la mijlocul secolului al XX-lea, familia Kendeffy, cunoscută încă din Evul Mediu, a deţinut proprietăţi întinse în Ţara Haţegului şi Retezat, dar şi în alte regiuni din Ardeal.

Gabor Kendeffy, ultimul nobil din familie rămas în România
Un raport al Curţii de Conturi din 2013, susţinut de documente de arhivă, arată că fraţii Ludovic şi Gabriel Kendeffy au rămas fără cea mai mare parte din proprietăţi după Reforma Agrară din anul 1921, fiind despăgubiţi de statul român, în urma naţionalizării moşiilor, cu sume importante.

Gabor Kendeffy (1875-1962) şi soţia sa Susana Kendeffy (fostă Banffy) au fost ultimii nobili rămaşi în Ţara Haţegului, din puternica familie nobiliară Kendeffy. Gabor Kendeffy a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Transilvania în prima jumătate a secolului XX, el având în proprietate, la începutul secolului trecut, mii de hectare care compuneau Domeniul Retezat.

Castelul din Sântamaria Orlea și moșiile pe care le mai deținea până după Al Doilea Război Mondial i-au fost confiscate, după război, iar în 1962, nobilul a sfârşit în mizerie, în Hațeg, umilit de comunişti.