Avram Fițiu: În ultimii 2000 de ani Europa nu a mai cunoscut un popor care să-și vândă o treime din pământ pe timp de pace precum românii

 

În cadrul unui interviu conf. univ. dr. Avram Fițiu, de la Universitatea de Științe Agricole din Cluj, totodată consultant în domeniul proiectelor europene, trage un semnal de alarmă asupra dispariției clasei țărănești din România post-decembristă, ghetoizată la oraș sub comunism și deposedată de terenuri după 1989. 

Analiza profesorului Avram Fițiu este cu atât mai actuală cu cât vine în prelungirea anului centenar al Marii Uniri, la înfăptuirea căreia țărănimea a contribuit substanțial, și în contextul declarării anului 2019 ca „un omagial al satului românesc” în Patriarhia Română.

„Prin dispariția țăranilor dispare grupul social purtător al tradițiilor poporului român și al identității naționale”, atrage atenția Avram Fițiu. Fenomenul înstrăinării are cauze interne adânci, pornind de la superficialitatea și ușurința cu care unii români își părăsesc lucrurile sfinte.

„Noi suntem generația care ne-am trădat stră­moșii, prin vânzarea unei treimi din pământul țării.

În viața unui popor, se succed generații și ge­ne­rații, pre­cum în viața unei familii. Unele generații cons­tru­iesc, altele apără ce-au acumulat strămoșii. As­tăzi pământul se vinde! În decursul ultimilor 2000 de ani, Europa nu a mai cunoscut un popor care să-și vândă o treime din pământ pe timp de pa­ce, cum au făcut românii! Suntem unici în această pri­vință și înspăimântăm de-a dreptul alte popoare ve­cine din Uniunea Europeană.

Dacă în ultimele două mi­lenii, am avut generații statornice, care s-au încă­pă­țânat să lucreze și să apere acest pământ, ge­ne­rațiile de după 1990 sunt complet dezrădă­ci­nate de glia acestei țări, din punct de vedere su­fle­tesc și fi­zic.

Noi suntem generația care a creat cel mai mare val de emigrație pe timp de pace din Uniu­nea Euro­pea­nă, ceea ce dovedește un atașa­ment foarte redus față de glia strămoșească. Am înstrăinat peste o tre­ime din pământul acestui neam.

Nu prea mai avem ni­mic scump pe lume. Ne pă­ră­sim cu ușurință fa­mi­­­liile, pământul și mormintele strămoșilor. 

Un po­por construit pe o astfel de generație nu are cum să supraviețuiască. Din punct de vedere fizic, pe tren­dul actual de vânzare a pă­mân­tului către străini, în maximum 7 ani (2025) ro­mânii vor vinde ultima pal­­­­mă de pământ din cele 15 milioane de hectare de terenuri agri­cole. Nu este, evident, nicio tra­gedie, pământul țării nu se mu­tă în alte zări, ci se schimbă doar stă­pâ­nii, slugile și limba vorbită pe aceste pla­iuri.”

Profesorul Fițiu subliniază cauzele care au condus la dispariția sau reprofilarea clasei țărănești și arată care vor fi consecințele pe termen lung ale acestei crize sociale: 

„Prea puțini sunt la noi cei care înțeleg con­secințele dezastruoase ale dispariției țăranilor.

Arhitecții acestui fenomen catastrofal (și nu sunt pu­țini) nu-și dau seama că, odată cu țăranul, dis­pa­re chiar grupul social care le-a asigurat supra­vie­țuirea politică după ’90.

Ce prevede acest scena­riu? Să-i scoată pe țărani din sate și să-i determine să vină la oraș, în ghetouri, să stea cu mâna întinsă la guvern. E vorba de câteva milioane de oameni! Vor să-i „dezmorțim”, adică să-i scoatem în stra­dă?

E adevărat, multe gospodării țărănești vor dis­pă­rea de la sine, dar multe vor rămâne. Grija lor tre­buie s-o avem!

Să vină acești purtători de mâ­ne­cuțe ai politicii în Banat, unde italienii au cumpărat 80% din pământuri. Banatul a fost cândva fruncea, dar acum a rămas pustiu, teren de speculă și robie pentru deposedații de loturi, care și-au terminat demult puținii bani încasați din tragica vânzare a gliei bătrânești.

Consecințele desființării clasei țărănești, după modelele profund viciate ale unora, sunt devastatoare:

1. Dispare un țesut social care a jucat, în ultimii 29 de ani, rolul de tampon pentru pacea socială din țară;

2. Dispare singurul grup omo­gen, capabil de a crea stabilitate economică pe termen scurt și mediu;

3. Dispare un grup social ce va lăsa locul unor grupuri etnice de imi­granți din Orient (Pakistan, India, Vietnam, China etc.);

4. Dispare grupul social purtător al tradițiilor po­porului român și, implicit, al identității naționale;

5. Dispare grupul social cu cea mai ridicată na­talitate, atât de necesară pentru o țară aflată în scurgere de populație;

6. Dispare grupul social care deține în proprietate românească mare parte din patrimoniul funciar al țării (pentru securitatea alimentară a României, păstrarea fondului funciar este esențială); 

7. Dispare grupul social care asigură coloana vertebrală a enoriașilor Bisericii națio­nale, dezechilibrând stâlpul principal al societății românești;

8. Dispare grupul deținător al unui pa­trimoniu gastronomic inestimabil pentru gene­ra­țiile viitoare;

9. Dispare grupul capabil să producă alimente gustoase și sănătoase, ca alternativă la produsele chimizate oferite de sistemele agricole industriale; 10. Dispare grupul social care prote­jea­ză mediul înconjurător, prin practicile sale agrare, ecologice.”