.

Când te bate Dumnezeu înseamnă că nu te-a uitat! Știe de tine!

Draga Akritas, ai vreo 80% dreptate, dar:

1. Cuvinte precum „magia sarbatorilor” sunt bagate pe gatul romanilor doar de vreo 26 de ani incoace, special pentru dez-crestinare (in opinia mea o alta exprimare anti-crestina si anti-romaneasca este „a trecut in nefiinta” despre cineva care a murit/a decedat/s-a mutat la cele vesnice/s-a stramutat din aceasta lume/a pierit/s-a dus/etc, etc, limba romana e bogata in expresii frumoase si savuroase care arata cum omul e facut din trup si suflet, scanteia divina care nu va pieri niciodata chiar daca trupul moare, ori a spune ca „a trecut in nefiinta” implica si moartea sufletului, ca si cum noi, oamenii, am fi doar un trup si atat); poti spune la fel, ca media ne-a bagat pe gat si ghetutele de Mos Nicolae (dar apropo, Mos Nicolae e sarbatorit de romani dintotdeauna, ca Sf. Nicolae, ocazie cu care romanii medievali, de exemplu, luau copiilor lor hainute si incaltari noi – nu de Craciun, ci de Mos Nicolae ori Sannicoara).

2. Goana dupa cadoul de Craciun si ofertele speciale e tot bagata pe gatul romanilor de industria occidentala: in toate marile magazine vezi sclipiciuri si coronite inca de prin octombrie.

3. Eu n-am auzit de fasole cu carnati si sarmalute ca o traditie de 1 Decembrie pentru ca: a. 1 Decembrie se sarbatoreste abia din 1990 ca Zi Nationala; b. tot mas-media din Romania a stabilit aceasta „traditie” pe care eu n-am apucat-o. Nu stiu de unde au scos-o astia cu fasolea si carnatii/ciolanul in Postul Craciunului la marile adunari populare, dar tipic romaneasca nu-i!! Bunicii imi povesteau doar de fasole simpla si/sau cartofi/linte/varza. Se mai practica la romani „pomana porcului”, unii erau ghiftuiti de fripturi si de chiolhane cand venea Nasterea Domnului, insa aceste cazuri erau izolate (stiu asta de la bunici, oameni cu frica de Dumnezeu).

Si, in sfarsit, 4. de Craciun s-a pomenit si se pomeneste dintotdeauna, dovada colindele traditionale, si in mentalitatea romaneasca era totuna cu Nasterea Domnului. Semnificatia s-a pervertit dupa 1990 tot din cauza mass-mediei din Romania (vezi ca spun „din Romania” si nu „romaneasca”, intelegi de ce). Oricum calitatea jurnalistilor romani este execrabila la capitolul „cultura generala”!! (si nu numai la acest capitol).
Pentru savoare si dovada ca romanii sarbatoreau in Postul Craciunului fara mancare de dulce, redau aici un Proces-Verbal al unei sarbatoriri a zilei de 1 Decembrie 1935 in judetul Constanta:

” „PROCES – VERBAL

Astăzi 1 Decembrie 1935,

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie c<urent> ziua Unirii
Ardealului şi patronul Ligii Antirevizioniste Române, comitetul
subsecţiei din comuna Ciobanu, jud. Constanţa a organizat împreună cu membrii corpului didactic ai şcolii primare din localitate, o frumoasă manifestaţie cu caracter naţional.

La serviciul divin de dimineaţă s-au spus rugăciunile ocazionale.

După amiază la ora 2 ½ în localul şcolii primare, în faţa
autorităţilor comunale şi a unui numeros public, s-a făcut sărbătorirea acestei zile, desfăşurându-se următorul program :

Conferinţe : Pr. Gh. Apostol, preşedintele organizaţiei locale, vorbeşte despre însemnătatea zilei.

Rezumatul conferinţei : a) Ardealul provincie românească.
b) Drepturile istorice de stăpînire ale românilor în Ardeal. c) Unirea
Ardealului şi datoria ce noi o avem astăzi, în faţa pericolului ce ne
ameninţă, de a-l păstra neatins.

În acelaşi sens, a mai vorbit şi D-l I. Popescu, vicepreşedintele subsecţiei locale.

Au urmat apoi recitări, cântec şi dansuri naţionale, după cum urmează:

1. Imnul Regal – (cor)

2. Românie, Românie – Suru Ion cl. a III-a

3. Spadă şi credinţă – Roşeanu Georgeta cl. a IV-a

4. Popor Român – Parocescu Ana cl. a II-a

5. Pe-al nostru steag (cor) – Cl. a III-a, a IV-a

6. Ţara mea – Dima Metu cl. a IV-a

7. Soldaţii – Teodorescu Aurel cl. a III-a

8. După ploaie, vreme bună – Nădrag Ecaterina cl. IV-a

9. Vedeţi ce mândră ţară – Butan Ion cl. a III-a

10. Panciuc (lectură) – Radu Gheorghe cl. IV-a

11. Ana Lugojana (dans) – Cl. a II-a şi a IV-a

12. Graiul neamului (cor) – Cl. a III-a, a IV-a, a V-a şi a VI-a

13. Stroe Buzescu – Radu Gheorghe cl. a II-a B

14. Să fim uniţi – Holban Maria cl. a II-a A

15. Vremuri de pace – Pantea Crăciun cl. a III-a

16. Patria – Apostol Gh. Eugenia cl. a III-a

17. Trei culori (cor) – Cl. a IV-a

18. Cu noi e Domnul Sfânt – Roşianu Ioan cl. a III-a

19. Cântecul lui Ştefan Vodă – Stamate Sofia cl. a III-a

20. Ştefan şi Şoimul – Coroi Dumitru cl. a III-a

21. Patria – Galiu Grigore cl. a II-a C

22. Sus inima – Dima Păuna cl. a III-a

23. Cântec de ţară – Şerban Vravara cl. a III-a

24. Trei culori – Popa Maria cl. a IV-a

25. Cântecul soldatului – Dumitran Mariţa cl. a III-a

26. La Opancea (lectură) – Holban Nicolae cl. a VI-a

27. Glasul Patriei – Ilie Dumitru cl. a III-a

28. Scumpa noastră ţară (cor) – Cl. a IV-a

Tinerii premilitari au făcut o manifestaţie de stradă cu placarde.

Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal.

Preşedinte,

Preot, Gh. Apostol

Vicepreşedinte,

(ss) indescifrabil

Secretar,

(ss) indescifrabil”
(sursa aici: http://voceaconstantei.ro/mart…

Avem multe de invatat de la inaintasii nostri si, in loc sa criticam, mai degraba discutam acele momente si declaratii din care putem extrage lectii pretioase de viata.

*

Nota redacției: Satul Ciobanu din Dobrogea a fost întemeiat de ciobani ardeleni veniți din Bran și Săcele. Întâmplător, neamuri de-ale bunicilor mei. Satul Ciobanu este pomenit ca atare, ca așezare mocănească de „familie”, în ȘEITANII, vol.I.

De ce nu mă miră coincidența?!...