Stimate domn, e ultima mea postare pentru dumneavoastră pe acest subiect!
Vă reamintesc, Horia Sima a scris Istoria Mişcării Legionare! Nu l-a obligat nimeni!
Mai mult, ca „istoric” din interiorul organizaţiei (pentru mult timp: chiar de la vârful ei!), devine de-a dreptul suspect să nu clarifici tocmai acea perioadă tulbure, pentru care te acuză nu numai duşmanii ci chiar unii dintre foştii camarazi…!
S-o luăm metodic, deşi ştiţi foarte bine (!!!), a scris:
– Istoria Mişcării Legionare, 1972 (cuprinde perioada de la începuturile MIşcării până la alegerile din decembrie 1937);
– Sfârşitul unei domnii sângeroase, 1977, perioada decembrie 1939 – 6 septembrie 1940;
– Era Libertăţii I, 1982;
– Era Libertăţii II, 1986; – ambele cuprind perioada Statului Naţional Legionar – sept 1940 – ian 1941;
– Prizonieri ai puterilor Axei, 1990 – perioada 1941 – 1944;
– Guvernul Naţional Român de la Viena, 1994, perioada 1944 – 1953 (echipa Golea – Tănase – Samoilă).
Toate aceste lucrări, luate cronologic, reprezintă istoria Mişcării legionare până în 1953 – fără perioada de care v-am scris (restul miilor de pagini reprezintă lucrări de doctrină legionară, circulări, episodul Iorga – Madgearu, interviuri, studii, articole etc). Cum e posibil!?!
Nu sunt un fan al lui Horia Sima (Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!), dar pe lângă nenumăratele calităţi, a făcut şi greşeli, chiar şi mari greşeli!
Dumneavoastră aţi scris o pledoarie, deci, l-aţi studiat mult mai bine! Atunci, vin cu rugămintea de a preciza dumneavoastră în ce lucrare tratează acea perioadă! De abia aştept să o citesc….!
Cu tot respectul!
*
Nota redacției: Este o întrebare corectă, pusă de o persoană care l-a citit atent pe Horia Sima. Sincer vorbind, mi-ar părea nespus de rău dacă acuzatorii lui Horia Sima vor fi confirmați în viitor! Întrebarea de mai sus poate primi un răspuns în câteva zile, dacă acest răspuns este unul favorabil pentru cel acuzat…
Din pacate, domnule Sarmis, nu pot ca sa va dau un raspuns pe larg, asa cum as dori, fiindca acum scriu o carte despre perioada 1848 si caut, pe cat posibil, sa ma detasez de perioada si problematica legionara. Dar, din cand in cand, imi mai dau in petec, asa cum a fost si cu “Pledoaria pentru Horia Sima”. Din respect pentru toti cititorii acestui blog, inclusiv pt. dvs., nu pot sa bag capul in nisip. Voi da insa un singur raspuns, referitor la afirmatia ca Horia Sima nu a scris nimic despre intrarea lui in Legiune. Motivele pe care le-a avut, nu le stiu, asa cum nu cunosc multe raspunsuri, la multe intrebari. Dar daca nu a scris Sima despre inceputurile lui ca legionar, au scris altii.
Dan Ion, un legionar adevarat din comuna Mandra Fagarasului, a scris o carte de memorii: “Amintiri din alte vremi”. Iata ce scrie el in memoriile lui:
“ În timpul când eram casier comunal (1927-1932) am avut ocazia sa cunosc reprezentantii diferitelor partide. Cu aceasta ocazie am observat cât erau de perversi si mincinosi, cum îi credeau pe tarani, prosti, cum îi atâtau pe unii contra altora, fiecare promitând luna si stelele. Atunci am luat hotarârea sa nu merg cu nici unul din aceste partide.
Când a venit la mine Horia Sima, din partea Miscarii Legionare, ca sa-mi propuna sa ma înscriu la ei i-am spus ca eu nu fac politica, ca nu ma înham la carul nici unui partid. Dar pâna la urma m-a convins ca Legiunea e o scoala de caractere si ca ei sunt dusmanii demagogiei politice din tara noastra.”
“În anul 1927 am luat serviciul de casier comunal. Tot în anul 1927 a luat fiinta Legiunea Arhanghelul Mihail.
În anul 1929 m-am înscris si eu în Legiune. Acesta organizatie îsi propunea ca prim scop crearea unui om nou, om de caracter. Cei care m-au convertit, cum am mai spus, au fost Horia Sima, Nicolae Petrascu si Gheorghe Bulbu. Ei erau studenti. La început ca ziar de informare politica era revista „Înfratirea româneasca”, ca si ziarul cu acelasi nume la care scriau printre altii profesorii Catineanu si Titus Malai.“
„În anul 1931 ne-am prezentat la alegerile generale. Noi am pus listele sub denumirea „Gruparea Corneliu Zelea Codreanu”. Au candidat pe listele de la Fagaras dl. Ionel Mota, ing. Blanaru de la Focsani si subsemantul. De abia am avut vreo 250 de voturi pe judet. Pe tara nu am întrunit 2% pentru a trimite deputati în parlament. Eu eram necajit si i-am scris domnului Horia Sima care era atunci profesor la Brad. Dânsul mi-a raspuns sa nu fiu suparat ca adversarii vor intra în parlament iar noi vom continua lupta în tara si izbânda va fi a noastra. Am mai luat parte la alegeri în 1932 si 1933, cum se va vedea. Între timp s-a scos la Fagaras un ziar, „Legiunea”. Au aparut, cu destula greutate, câteva numere. Era condus de Horia Sima, redactor responsabil fiind Beleuta Valer, student teolog, iar cu difuzarea lui ma ocupam eu.”
Deci, Horia Sima, in anul 1929, era legionar convins, daca reusea sa determine oameni de mare caracter ca Dan Ion, ca sa intre in randurile ML. Iar prin 1932 sau 1933, scosese o revista intitulata “Legiunea”. Si tot atunci, cand primele alegeri au fost pentru ML un mare fiasco, Sima gasea resurse sufletesti ca sa incurajeze pe altii, deomralizati de insuces. Acestea sunt doar cateva aspecte din viata lui Sima, pe care le stia Dan Ion. E de presupus ca au fost cu mult mai multe.
Spuneti-mi si mie daca vi se pare ca Horia Sima n-ar fi avut material suficient de pozitiv, ca sa scrie despre intrarea si inceputurile lui in Miscarea Legionara. Ar fi avut, sunt convins de asta, ce sa scrie, dar n-a facut-o. Din modestie si din bunul simt care-l caracteriza.
Sigur este ca Sima a facut greseli, mari si mici, dar acestea, precum si realizarile lui cat si partile bune ale caracterului lui, nu au fost inca fixate in istorie. Pe mine ma intriga si ma infurie enorm criticile si acuzatiile aduse lui Sima, de la tradare, crima, delatiune, dar cu argumente si probe insuficiente. Nu cred ca exista un defect, care sa nu-i fi fost pus in spinare. Ori, cert este ca omul a avut si calitati. Eu n-am facut altceva in pledoaria mea, decat sa-i scot in evidenta calitatile si realizarile, pe care nu le vede nimeni. De defecte si de greseli nu m-am ocupat si nici nu ma poate obliga nimeni sa ma ocup. Si nici de petele albe din cele 7000 de pagini, care nu sunt, dupa mine, o istorie a legiunii, ci niste memorii ale unui om care a fost in mijlocul unor evenimente turbulente si tulburatoare. Ori memoriile sunt una si istoria altceva. De asta eu admit in memorii petele albe. Si admit de asemenea, ca omisiunile pot avea motive care merg in ambele sensuri: pot fi omise fapte de care ti-e rusine, sau le poti omite fiindca ai oroare ca sa te lauzi singur. De asta sunt bucuros cand se scrie despre Horia Sima. Tot scriind, vom ajunge odata si odata sa cernem graul de neghina.
Pledoaria dvs, sinceră, dezinteresată, ocolește însă întrebarea pusă în discuție: decembrie 1937 – decembrie 1939. O perioadă cumplită din istoria ML. Este justificată mirarea colegului nostru și faptul că ne atrage atenția asupra acestui hiatus nu dovedește subiectivitate sau partizanat orb. Desigur, Sima a avut mari calități intelectuale: scrie bine, convingător! Fără aceste calități nu ajungea în fruntea ML, iar cei care l-au contestat nu au avut în vedere nivelul său intelectual! Ci, cum bine știți, alte calități sau defecte! Moartea Căpitanului și asasinatele din septembrie 1939 nu sunt subiecte pe care să le omită cineva care a scris o istorie a ML și a stat și la conducerea acestei. Cu atât mai mult cu cât lui Sima i-au fost adude acuzații grave din interiorul ML exact pentru evenimente petrecute în această peiroadă.
Este, dupa mine, gresit sa se afirme ca Horia Sima a scris istoria ML. Desi avea o inteligenta peste medie, n-a fost istoric de profesie si nici n-a avut posibilitatea de a se documenta, necesara unei astfel de intreprinderi. O istorie a ML nu avem nici in ziua de azi, din pacate! Ca s-o scrie, Sima ar mai fi avut nevoie de acces la documentele din arhive (Arhiva serviciului secret condus de Moruzov si Cristescu, documente ramase de la Antonescu, casa regala, arhiva PCR, etc.) El si-a scris memoriile, cu subiectivismul pe care-l presupune o asemenea intreprindere.
Referitor la intrebarile puse, n-am raspuns si nici nu voi raspunde, pentru ca nu ma simt in stare. Din motive strict personale.
Va marturiesc ca, de doi ani de zile, scriu un nou roman istoric (s-au adunat deja vreo 400 de pagini de carte), cu tematica inspirata din evenimentele anilor 1848-49 din Transilvania. Lucrarea merge insa si in urma si inainte in timp, cautand sa scoata la iveala elemente de doctrina legionara si fapte cu tenta legionara, petrecute cu mult inainte de a se naste Zelea Codreanu. De exemplu, in „Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie”, (scrise intre 1518 si 1521, anul mortii lui Neagoe) vom gasi esenta doctrinei legionare, asa cum este ea prezentata in „Carticia sefului de cuib”. Pana si legile legionare sunt acolo expuse si definite foarte clar.
Un alt eveniment uimitor si tulburator, este salutul legionar, folosit de taranii romani pe Campia Blajului la 15 mai 1848, cand au depus juramantul catre natiune cu mana dreapta ridicata in sus!
Exista apoi o asemanare uimitoare intre personalitatea lui Avram Iancu si Corneliu Zelea Codreanu!
Asemanarile faptice sunt uneori atat de mari, incat ele se regasesc pana si in limbaj! Ceea ce legionarii numesc in memoriile lor „prigoane”, Gheorghe Barit in „Istoria Transilvaniei pe ultimii 200 de ani” le numeste „goane”. Prigoane contra legionarilor si goane impotriva romanilor pasoptisti! Extraordinar!
Apoi, importanta juramantului la romani in general si la Legiune, in special, prezinta iarasi asemanari relevante!
Amos Francu, avocatul, nepotul acelui Amos Francu elogiat de Iancu in raportul sau, a infiintat o asociatie numita „Fratia de Cruce a motilor”.
Iar pe la 1790, se infintase la Abrud „Fondul pisetal”, o asociatie de intrajutorare romaneasca, care semana foarte mult cu „vecinatatile” ardelene si cu „Casele de ajutor reciproc”. (Dati pe Google „fondul pisetal” si veti vedea ca centrul de activitatea al acestei organizatii romanesti era „Legea ajutorului”). Fondul pisetal avea si un fond de ajutorare in caz de necaz sau moarte, numit „Lada Fratiei”.
Iar „Reuniunea femeilor”, organizatii care existau la Brasov, Abrud, si in alte orase, seamana ca doua picaturi de apa cu „Cetatuile de femei” legionare. Si azi la Abrud, nu departe de centrul istoric, se afla cladirea unei scoli, bine intretinuta, ridicata de „Reuniunea femeilor abrudene” in 1907 pare-mi-se, ca fetele motilor sa aiba unde invata in limba romana! Asta vara am fotografiat acasta cladire, cand am vizitat Abrudul.
Iata cateva dintre preocuparile mele actuale. Nu mai spun ca am folosit foarte multe cuvinte si expresii culese de prin revistele vremii, Tribuna, Organul luminarii, gazeta Transilvaniei, din Istoria lui Papiu si Baritiu, ca sa dau o tenta arhaica textului. Am descoperit acolo o bogatie infinita de expresii incantatoare, cu o savoare a cuvantului, care va uimi si incanta pe lingvisti.
Iata de ce nu pot sa renunt acum la aceste preocupari, oricat as vrea.
Pe acest blog am facut cunoscute deja o parte din descoperirile mele, atunci cand m-am documentat pentru aceasta noua carte si care se vor regasi intr-unele din capitolele cartii. Iata doua link-uri, pentru cei care vor sa citeasca mai mult:
http://ioncoja.ro/romanul-nu-piere-2/
http://ioncoja.ro/fratia-de-cruce-a-romanilor-din-viena-secolului-al-xviii-lea/
.
Chestiuniile istorice de anii 30 se refera concret la ascensiunea lui Hitler in Germania, de aici trebuie sa pornim toata discutia noastra.
-Nu exista nici un dubiu asupra faptului ca Hitler i-a ucis pe Ocravian Goga si Corneliu Zelea Codreanu. Stiu aceste fapte de la Geanina Goga fiica adoptiva a poetului tribun, care mi-a fost profesoara de pian(casatorita Geanina Luca).
-Octavian Goga i-a dat afara pe sasii din Ardeal din scoli pentru a alfabetiza si scolariza taranimea romaneasca in 1938 si dupa. A fost otravit de Carol si primarul nazist al Clujului(cuzist) Sebastian Bornemisa, cand acesta se afla la Ciucea, casa sa de vacanta.
-Corneliu Zelea Codreanu a fost ucis ,spanzurat la comanda lui Hitler, deoarece acesta a luptat impotriva germanilor in primul razboi mondial, iar pe de alta parte punea in pericol cumpararea gratis a petrolului romanesc, in intelegerea Carol-Hitler din 1938.
Asadar a il implica pe Horea Sima in asasinarea Capitanului tineretului de la acea data este o impostura, o nimicnicie si o minciuna istorica. O fabulatie. Sima nu are absolut nici o implicare in asasinarea lui Codreanu, si nu are nimic de ascuns.
Cat despre ,,arhivele lui Moruzov,, trebuie sa stiti ca ele nu mai exista deloc nicaieri, decat pe lumea cealalta incinerate de comunisti in 1945, cand acestia au distrus toate documentele importante, creand altele care sa-i incrimineze pe toti romanii si politicienii de dinainte de venirea lor(comunistilor ) la putere.