O carte pentru demnitatea noastră:

 

Marele Manipulator

și asasinarea lui Iorga, Ceaușescu, Culianu

de ION  COJA

 

 

I-am cerut câteva cuvinte despre carte domnului Marcel Petrișor, prezent în paginile Marelui Manipulator. Deci, de la Marcel Petrișor citire:

 

„Ion Coja a făcut multe lucruri la viața sa pe care numai el putea să le facă!… Marele Manipulator, o carte de care aveam cu toții nevoie, numai Ion Coja o putea scrie. Cine-l cunoaște în persoană pe Ion Coja va zice ca mine după ce va citi voluminosul tom: o carte care îți pune în palmă sufletul și zbaterea unui om care niciodată n-a trecut neobservat pe scena vieții. Îi dau dreptate lui Fănuș Neagu în portretul pe care i-l face autorului: „Un val de mare sculptat umblă prin București și se numește Ion Coja!” (Am citat din memorie…) Și această carte nu este exclus să fie și ea un …tsunami!

Mai presus de orice, prin această carte Ion ridică moralul naționaliștilor, de pretutindeni, nu numai din România. Ion Coja este pe deplin convingător, cu o sumedenie de argumente, atunci când afirmă că a fi naționalist înseamnă să fii un om normal, care te supui firii sădite în tine de Dumnezeu!…

Mi-aduc aminte, în 1990, când am scos revista „Veghea”, i-am cerut lui Ion Coja un text. Mi l-a adus a doua zi, intitulat Sunt naționalist! Nu m-a mirat deloc titlul. Am ținut minte vorbele care au însoțit textul: „Marcele, nenorociții ăștia vor prigoni și ei naționalismul!” De altfel, naționalismul, ca doctrină și ca mod de comportament a fost un subiect pe care deseori l-am discutat, teoretic mai ales, în colocvii „moderate” de Petre Țuțea și Simion Ghinea, cei doi mentori ai autorului fiind prezenți în numeroase pagini ale cărții! Autorul le recunoaște rolul important pe care l-au avut în viața sa, în definirea profilului său moral și politic.

Am o singură nedumerire: știu bine că prin această carte Coja își va face mulți prieteni și mulți dușmani!… Care vor fi mai mulți și mai eficienți: amicii sau inimicii?…”

 

*

 

Domnului Ion Coja, autorul Marelui Manipulator, i-am cerut pentru site-ul nostru să ne recomande câteva citate din carte, edificatoare. Iată-le:

 

(1) Prietene dragă, lumea este condusă într-adevăr de niște oameni a căror profesie, al căror mod de a acapara puterea nici nu este înregistrat în manualele școlare, despre ei copiii nu învață în școală, ei nu sunt niciodată oferiți ca modele umane, într-atât este de dezonorant ce fac ei, cămătarii! Și tocmai ei conduc lumea!… Cămătarii, pe care toate religiile lumii îi stigmatizează cu dispreț, ca fiind cea mai decăzută postură a omului!… Și tocmai pe mâna lor să încapă destinele lumii!… (pag.282)

 

(2) Iar dintre popoarele care au suferit cel mai mult de pe urma nebuniei sioniste să știi că noi, românii, ocupăm un loc în față de tot! Rândul întâi! Cu coroniță!… Numai rușii or fi suferit mai mult! (p.382)

 

 

 

(3) Faptul că „naționalismul este ultimul refugiu al comunismului” dovedește că lupta dintre naționalism și comunism, după trei sferturi de veac, se încheie cu izbânda naționalismului. Înșiși comuniștii, pentru a mai supraviețui în istorie câțiva ani, s-au văzut nevoiți să devină naționaliști, formula comunistă, internaționalistă, dovedindu-se falimentară! (p.82)

 

(4) Asasinatele legionare au fost executate cu sentimentul că se produce astfel o execuție publică, a unor oameni foarte vinovați față de poporul român! Execuția nu urmărea batjocorirea mortului! Era un asasinat în demnitate, dacă pot spune așa! Povestea cu Stelescu, că a fost hăcuit și împușcat cu zece revolvere, sunt nebunii inventate de așa ziși reporteri, gen Brunea Fox!… Dintre cei zece decemviri care l-au vizitat pe fostul lor camarad la spital, numai unul avea asupra sa un revolver cu care a tras asupra victimei. Ceilalți nouă au participat ca să-și arate solidaritatea cu cel care a mânuit revolverul pedepsitor, justițiar! Și pentru a împărtăși aceeași soartă! Nu au fugit de la locul faptei, nu s-au ascuns, dimpotrivă, au ținut să se știe că ei au făcut-o și de ce! Idealism legionar!… Stelescu își trădase camarazii, încercase de mai multe ori să-l asasineze pe Căpitan prin otrăvire… La fel, nicadorii au fost trei persoane cu un singur revolver. Ceilalți doi l-au însoțit pe …asasin, hai să-i zicem asasin!, ca să se solidarizeze cu fapta acestuia, considerând-o perfect îndreptățită, cum și era. Asasinatul legionar a avut, putem zice, o valoare educativă, simbolică, urmărind să descurajeze actul trădării, atât de frecvent în istoria noastră… (p.302)

 

(5) Ar trebui să te mai familarizezi cu istoria PCUS, măcar ca să pricepi înțelesul cu care să-ți rămână în minte definiția pe care Rakovski o dă Revoluției franceze: „primul Komintern”! Cred că ar fi murit de plăcere Petre Țuțea să știe de această definiție! Petre Țuțea nu dădea nici doi bani pe Revoluția franceză, una dintre marile erori ale istoriei! (p.273)

 

(6 )Elena Lupescu a făcut din acel moment o sărbătoare, și-a pregătit din timp o rochie, după tabloul lui Rembrandt Aman implorând iertare Estherei, apoi și-a invitat toți prietenii, avea casa plină și ea nu s-a arătat musafirilor decât după miezul nopții, îndată ce a primit telefon că Zelea Codreanu și-a lui ceată au fost omorîți. A coborît majestuoasă scara interioară a locuinței îmbrăcată ca a doua Esthera, închipuindu-și că prin asasinarea mișelească a Căpitanului se salva neamul evreiesc! Câtă demență!… Aceeași demență, aș zice, în 1938, în 1989, în 1991! Căci moartea Căpitanului face serie cu celelalte asasinate!(…)

     – O întrebare: de ce ziua de Sf Andrei este atât de importantă, de emblematică pentru români? (…)

     – Este o legătură foarte mare între noi, românii, și acțiunea Sfîntului Apostol Andrei, al cărui nume este păstrat în memoria românilor sub forma de nume al lunii decembrie: Ândrea. Crezi că este o întâmplare că dintre toți sfinții numai lui Andrei românii i-au făcut această cinste?!… Și că dintre toate popoarele lumii, numai românii păstrează, pe cale exclusiv orală, populară, amintirea unui sfînt apostol? Andrei, primul care s-a băgat ucenic la Iisus, primul care l-a „mirosit” pe Mesia! Primul care a purtat Cuvîntul Domnului în Nordul geto-dacic al Dunării… Era ziua de Sf Andrei cea mai potrivită pentru a o pângări prin uciderea unui om atât de religios cum fusese Corneliu Zelea Codreanu!… Au ales-o bine nemernicii! La fel de bine cum au ales și ziua de Crăciun în 1989 și ziua de Sf Constantin și Elena în 1991. Mesajul este clar, deopotrivă anti-creștin și anti-românesc! (p.278)

                                    

                                                             A consemnat  Petre Burlacu