O amintire cu Neagu Djuvara
Nu mi-e foarte clar de ce mi-a fost antipatic Neagu Djuvara încă de la primele sale apariții TV, după 1990. Aș putea invoca raporturile sale cu Mișcarea Legionară, în care s-a înscris, dar în mod evident nu i-a aparținut niciodată. Nepotrivire de caracter. Cum de nu și-a dat seama de la început?!
Apoi m-a pus pe gânduri apartenența sa la grupul de cifru de la Palat. Se pare că în birourile acestui serviciu special s-a clocit trădarea de care a avut parte Ion Antonescu. Ion Antonescu avea informații despre „băieții” aceia că se adunaseră la un loc din solidaritate de grup minoritar sexual și nu și-a ascuns disprețul și oroarea față de beteșugul flăcăilor. Iar aceștia i-au întors-o, fără nicio reținere sau regret că schimbă în felul acesta cursul istoriei Neamului, dându-i o turnură tragică.
O bătrânică, nonagenară și ea, cam de un leat cu Neagu Djuvara, a comentat în cunoștință de cauză rolul acelor băieți la 23 august 1944. Nu avea nici urmă de înțelegere și toleranță pentru diversitate orientărilor sexuale. M-a făcut să mă gândesc prima oară că femeile vor fi resimțind în toată povestea asta în primul rând o dovadă de misoginism extrem, animalic… Cam în acești termeni a fost comentariul fostei doamne din aristocrația dâmbovițeană, făcut la adresa lui Neagu Djuvara, altminteri un bărbat frumos. Dar ce folos?!…
La un moment dat, pe trotuarul din fața Facultății de Litere, am dat nas în nas, cu Neagu Djuvara, pieton pedestru ca și mine. Îl urmărisem în seara din ajun – dacă pot spune așa, la o emisiune TV, în care se descurcase foarte bine. Am îndrăznit să-l salut și să-l opresc din drum, cu aceste vorbe, probabil:
„Vă salut, domnule Djuvara, dacă nu vă supărați pot să vă rețin câteva secunde? Este vorba despre emisiunea TV pe care ați avut-o aseară!”
„Da, despre ce este vorba?”
„Este vorba despre câteva idei importante pe care le-ați emis și cu care eu nu sunt de acord!”
„Se mai întâmplă, e și firesc să fie așa?”
„Dar nu este firesc că eu nu vă pot combate ideile! Deși sunt profesor în această clădire, eu nu am acces la Televiziunea Română, unde nu am mai fost invitat de ani de zile! Nu am posibilitatea să vă combat ideile!”
„Și eu ce pot să fac?!”
„Eu vă propun să-i cereți moderatorului emisiunii de aseară să ne primească pe amândoi într-o emisiune în care eu să reiau ideile domniei voastre și să le combat! Veți face astfel ceea ce profesa Voltaire despre obligația de a-ți ajuta adversarul de idei să-și poată susține punctul de vedere, chiar dacă va încerca să te combată! Cunoașteți citatul, este celebru!”
„Cunosc citatul, numai că eu diseară am avion pentru Paris! Nu văd cum!”
„Nu-i nimic! Când vă veți întoarce! Iată, vă dau cartea mea de vizită!”…
Au mai trecut câteva emisiuni, câțiva ani, și Neagu Djuvara n-a fost deloc curios să afle cu ce aș fi catadicsit să-l contrazic, să-l combat!…
Dar pentru asta nu-i port nici urmă de pică!
Ion Coja
: … @[*O amintire cu Neagu Djuvara
Nu mi-e foarte clar de ce mi-a fost antipatic Neagu Djuvara încă de la primele sale apariții TV, după 1990. Aș putea invoca raporturile sale cu Mișcarea Legionară, în care s-a înscris, dar în mod evident nu i-a aparținut niciodată. Nepotrivire de caracter. Cum de nu și-a dat seama de la început?!
Apoi m-a pus pe gânduri apartenența sa la grupul de cifru de la Palat. Se pare că în birourile acestui serviciu special s-a clocit trădarea de care a avut parte Ion Antonescu. Ion Antonescu avea informații despre „băieții” aceia că se adunaseră la un loc din solidaritate de grup minoritar sexual și nu și-a ascuns disprețul și oroarea față de beteșugul flăcăilor. Iar aceștia i-au întors-o, fără nicio reținere sau regret că schimbă în felul acesta cursul istoriei Neamului, dându-i o turnură tragică.
O bătrânică, nonagenară și ea, cam de un leat cu Neagu Djuvara, a comentat în cunoștință de cauză rolul acelor băieți la 23 august 1944. Nu avea nici urmă de înțelegere și toleranță pentru diversitate orientărilor sexuale. M-a făcut să mă gândesc prima oară că femeile vor fi resimțind în toată povestea asta în primul rând o dovadă de misoginism extrem, animalic… Cam în acești termeni a fost comentariul fostei doamne din aristocrația dâmbovițeană, făcut la adresa lui Neagu Djuvara, altminteri un bărbat frumos. Dar ce folos?!…
La un moment dat, pe trotuarul din fața Facultății de Litere, am dat nas în nas, cu Neagu Djuvara, pieton pedestru ca și mine.*]
…
…
-1) _ Intamplarea nu este intamplatoare, ci este in concordanta si conformitate cu „perceptia empatica prin subconstient”, pe care nu-l puteti controla, dar care „reveleaza, posibilitatea sau imposibilitatea conexiunii / contactului / cuplarii sau acuplarii”, …implicit in fenomenul „empatie / simpatie”, de cele mai multe ori „inexplicabila”;
…
{ _Cand am inteles ca se da istoric, dupa 40 de ani petrecuti prin ratacirea strainatatii auto’denumita „franco’fona”, cu radacini false, insusite fraudulos ca si alte etnii, cum ar fi „etnia *Vaticanica*”, {si altii, care-si zic „Popor Ales”}, care se dau in stamba „Latino – Romani”, ca, adica, avand originile in „Latinitate / Latinitatea Poporului Roman”, …M-a suparat si l-am dezagreat.}.
…
-2) _ „Un om pervers, este pervers in toate, in fiinta si in fapte”, pe care nu poti conta nicicum, niciodata, un fel de’alde „Bastus”/ alias „Anvers / Antwerpen” -deci, cu origini „Anglo-Saxone”, care „au supt la țâțe straine”/[(vezi pilda): _”Daca hranesti un cațel cu lapte de pisicuța, la maturitate nu latra, ci miauna si te duce in eroare a blandețe, dar te va musca precum ca cainele”], … context in care, …
daca este asa cum ati scris: …
…
-*La un moment dat, pe trotuarul din fața Facultății de Litere, am dat nas în nas, cu Neagu Djuvara, pieton pedestru ca și mine. (…);
„Vă salut, domnule Djuvara, dacă nu vă supărați pot să vă rețin câteva secunde? Este vorba despre emisiunea TV pe care ați avut-o aseară!”
„Da, despre ce este vorba?”
„Este vorba despre câteva idei importante pe care le-ați emis și cu care eu nu sunt de acord!”
„Și eu ce pot să fac?!”
„Eu vă propun să-i cereți moderatorului emisiunii de aseară să ne primească pe amândoi într-o emisiune în care eu să reiau ideile domniei voastre și să le combat! Veți face astfel ceea ce profesa Voltaire despre obligația de a-ți ajuta adversarul de idei să-și poată susține punctul de vedere, chiar dacă va încerca să te combată! Cunoașteți citatul, este celebru!”
„Cunosc citatul, numai că eu diseară am avion pentru Paris! Nu văd cum!”
„Nu-i nimic! Când vă veți întoarce! Iată, vă dau cartea mea de vizită!”…
Au mai trecut câteva emisiuni, câțiva ani, și Neagu Djuvara n-a fost deloc curios să afle cu ce aș fi catadicsit să-l contrazic, să-l combat!…
Dar pentru asta nu-i port nici urmă de pică!*,
…
poate ca „nu ati empatizat, si pacatul nu s-a intampulat”, …pentru ca „dintre cei doi”, *unul era pedestru, si celalalt pederastru*.
…
= Cu stima. -„Mesia”.