NU-L LAS PE BĂTRÂN SĂ INTRE!
Acesta este răspunsul pe care admiratul actor Clint Eastwood i l-a dat cântărețului de muzică country Toby Keith, atunci când acesta l-a întrebat care este secretul său pentru a rămâne activ și strălucitor la vârsta sa.
„Când mă trezesc în fiecare zi, nu-l las pe bătrân să intre. Secretul meu a fost același din 1959: să mă țin ocupat. Nu l-am lăsat niciodată pe bătrân să intre în casă. A trebuit să îl scot afară, pentru că tipul era deja instalat confortabil, îmi dădea mereu bătăi de cap și nu-mi lăsa loc decât pentru nostalgie. Trebuie să rămâi activ, viu, fericit, puternic, capabil. Este în noi, în inteligența, atitudinea și mentalitatea noastră. Suntem tineri, indiferent de cartea noastră de identitate. Trebuie să învățăm să luptăm pentru a nu-l lăsa pe „bătrân să intre”.
Acel bătrân care ne așteaptă, postat și obosit la marginea drumului pentru a ne descuraja.
Nu las să intre în mine spiritul vechi, cel critic, ostil, invidios, acea ființă care ne cercetează trecutul pentru a ne înnoda cu plângeri și angoase îndepărtate, sau cu traume reînviate și valuri de durere.
Trebuie să întoarcem spatele bătrânului mormăitor, plin de furie și de plângeri, de lipsă de curaj, care se neagă pe sine că bătrânețea poate fi creativă, hotărâtă, plină de lumină și de proiecție.
Îmbătrânirea poate fi plăcută, chiar distractivă, dacă știi cum să-ți petreci timpul, dacă ești mulțumit de ceea ce ai realizat și dacă încă mai ai speranță, adaugă Clint Eastwood, o legendă care are în palmares zece nominalizări la Oscar, dintre care a câștigat patru. Toate după ce a trecut pragul de șaizeci de ani. Asta se numește „păstrarea bătrânului înăuntru”.
Aceste cuvinte l-au impresionat atât de mult pe cântărețul de muzică country Toby Keith, încât l-au inspirat să compună piesa „Don’t Let the Old Man In”, dedicată legendarului actor
Adica omule incearca sa ai si ochiul pustiei si al nevointelor duhovnicesti care nu se vad si nu se lauda pe langa ochiul arenei care le vede si le lauda numai pe cele pe care le vede el si cum le vede el.
RASPUNS CELOR CARE LUPTATORI PENTRU DREPTURI CIVILE SI LIBERTATI CU AMENZI PRIMITE SI PERSECUTII II CONSIDERA MOLAI SI OAMENI CARE NU SUNT BUNI DE NIMIC PE CEI CARE STAU PE FACEBOOK SI DAU IMPRESIA CELORLALTI CA EI NU FAC NIMIC.
Celor care ii judeca pe ceilalti le pun o intrebare:in timpul competitiei se are in vedere marele trofeu de un milion de dolari de final sau acelasi trofeu dar care se da impartit pe multe reprize de lupta pas-cu-pas?De unde esti sigur ca vei lua trofeul intreg?Poate castigi doar doua-trei reprize ,iti iei plata si pe urma te cari.
Sf.Apostol Pavel a spus ca nu ia plata decat „cel care lupta dupa regulile jocului”,dreptar.Oare dreptarul acesta este numai aventurarea in joc,e numai voinicia sau si celelalte?Si avem o parte din raspuns:in secolul 4 cand arianismul era teroarea secolului pentru Biserica au existat doua fete ale luptei contra raului;una vazuta prin marii ierarhi ai lumii si luminatori si toti luptatorii contra ereziei si raului si alta nevazuta prin marii asceti,monahi,pustnici,parinti ai pustiei care desi nu se stia despre ei ca fiind eroi ai luptei din societate contra ereziei si a raului erau stalpii Bisericii si crestinismului la fel ca marii ierarhi.Sa dam de pe ochi formalismul,formalitatea si sa vedem cum de acesti parinti ai pustiei erau ei la fel de mari eroi ai luptei din Biserica Luptatoare ca si primii.Sfantul Antonie cel Mare nu a scris contra arienilor precum Sfintii Atanasie cel Mare,Vasile,Grigorie si Ioan.Nu a avut dezbateri publice cu adversarii credintei si neamului nici el,nici Sf.Pafnutie,Arsenie cel Mare,Daniil din Schit.Ei au fost sabie impotriva ereticilor,patimilor si a tot raul prin permanenta lor neadormire,prin taria si neincetatul „sa stam bine,sa stam cu frica,sa luam aminte” ca stare de lucruri de invesnicire in Adevar.Spre deosebire de primii care desi luptau contra raului aveau putin interval de odihna nocturna,putina hrana necesara activitatii si mic asternut cei din pustie aveau permanenta lucrarii duhovnicesti si a starii de veghe aproape fara somnul de noapte,hrana unii la sfarsit de saptamana si de multe ori doar anafora si aghiasma si atat iar in loc de pat era scandura sau piatra de stanca si in permanenta metanii,plans,slujbe,rugaciuni ,putina rucodelie apoi iar plans,metanii,slujbe,rugaciuni in toata vremea si lectura din Sf.Scriptura,invatatura Bisericii,a Sf.Parinti,astfel ca acesti parinti ai pustiei desi nu se stie de ei ca fiind cu aparitii publice ca eroi ai credintei si patriei ca mari traitori si cunoscatori ai credintei ortodoxe erau la fel de sabie impotriva ereticilor raspandind la randul lor in Biserica Duhul de sabie impotriva ereticilor si ereziei.Se intampla treaba aceasta.Si sunt si azi mici”parinti ai pustiei”,crestini,preoti,calugari care nu au ei steagul luptei cu erezia insa sunt la fel de sabie contra ereticilor.Si atunci stiind ca si in trecut si in prezent Biserica are aceste doua stari de luptatori contra ereziei si a raului care nu se anuleaza una pe alta,nu se critica una pe alta ci merg pe acelasi drum ca doua sfesnice luminoase in mod egal cum poti sa spui ca cel care nu a fost vazut ca poarta lupta chiar nu lupta deloc?Revino-ti si uita-te mai atent in jur si pe urma incepe tu a critica si injosi pe cel”molau”,pe cel care „nu e bun de nimic”,pe cel care nici nu e „de luat in seama”,pe cel care sta”numai pe facebook si nu face nimica”.
CUVANT CELOR CARE II VAD MOLAI,LASI PE CEI CARE IN LUPTA PENTRU BINELE PUBLIC NU AU IN CARCA AMENZI,PERSECUTII,PRIVATIUNI.
Sunt cate unii cu spirit luptator contra ereziei,contra sistemului care spun ca cu oameni care nu au amenzi de pe timpul restrictiilor,care nu au primit o palma pentru Hristos de la eretici Biserica nu ar functiona nici cinci minute si ca acei caldicei,oamenii aceia care stau numai pe facebook,cei care scriu comod comentarii sunt molai sunt niste oameni la care nu ai ce vedea lucruri spectaculoase si prin urmare nu au nicio bravura in ochii lumii astfel ca nu ar reprezenta ceva pentru lupta pentru tara si pentru credinta.O privire mai atenta,plina de maturitate poate vedea superficialul,desertaciunea la ambele tabere.
Exista sansa ca cei care au pornit cu toate vitezele contra sistemului luand amenzi,batai,jigniri,amenintari,persecutii sa nu vada erezia in care sunt;mai mult,in zelul lor „patriotic” sa propovaduiasca credinta ca in materie de multiconfesionalitate trasatura definitorie a luptatorului „patriot”trebuie sa fie acea toleranta religioasa condamnata de Biserica.Dar mai mult „eroul”din poveste se supara si incepe cu jigniri si cuvinte grele la adresa celor care ii arata ca Biserica tocmai a taiat din sanul ei ereticii si ereziile si ca de fapt si in realitate aceeasi Biserica a si luptat pe viata si pe moarte contra ereticilor si ereziilor oricare au fost si prin aceasta a aratat separare clara intre cel care prin credinta lui crede Adevarul de cel care crede minciunile ereticilor;a aratat separare vadita,clara intre Adevar,ortodoxie si erezie,minciuna.Nu este formalism la „patriotul” care vede egal intre ortodoxie si multele erezii?Sa nu imi spui ca nu e ca nu te cred.Si atunci cu ce victorie trainica merge in spinare cel care zice ca a primit amenzi,persecutii,ca s-a ostenit si ca le avea pe toate si pe toti in carca cu care sa il depaseasca pe cel care sta pe facebook,scrie pe internet si stie ca Biserica este in esenta ei toleranta zero fata de neadevar,erezie,eretici,ca Biserica are pozitie de taiere din sanul Bisericii a oricui invata altfel de cum invata ea si a oricarei erezii?Cu ce poate fi mai placut inaintea lui Dumnezeu”luptatorul”tolerant cu ereziile si ereticii decat cel care staruie in credinta ortodoxa curata?Sau nu stie ca cununa de final de lupta pentru patrie este cununa dreptei sale credinte ca incununare finala a nevointelor lui duhovnicesti pentru pastrarea nealterata a credintei ortodoxe?Aceste cuvinte nu aduc nici pe departe vreo lauda celui care sta si butoneaza facebook-ul dar are credinta ortodoxa curata si nici celui care „lupta”pentru drepturi si libertati pentru ca nu cuvintele si laudele,aprecierile oamenilor odihnesc constiinta,lumineaza constiinta,ci bucuria suferintei care nu are nici umbra de mangaieri si maguleli de la oameni ci este ceea ce esti tu si nimeni altul.(Va urma).