Niște cioflingari…

Publicat de |2018-06-01T15:59:59+00:001 iunie 2018|Textele altora|

02:01 (Acum 12 ore)

către mine de la Nikitas
  • La data de 22 Septembrie 2010, politzshti de frontierä germani, au controlat pasagerii trenului ce circula din Zürich pänä la München. La unul din ei, in värstä de 79 de ani, Cornelius Gurlitt, au gäsit 9.000 de euro, dar legea permite libera circulatzie a persoanelor posedänd pänä-n 10.000 de euro.N-au avut ce-i face insä l-au luat in colimator, shi, spre stupefactzia lor totalä au aflat cä:
Bätränul Cornelius practic nu exista;  nu figura ca pensionar pentru cä nu muncise nicäieri in viatza lui,nu avea cont bancar, nu avea asiguräri sociale,locuia intr-un apartament din München, proprietate personalä, färä telefon, televisor, computer, nu avea carnet de conducere,plätea totul „cash”, nu avea relatzii cu nimeni, nici din propria familie,nici cäine nici pisici.
Dupä ce l-a tzinut sub observatzie timp de mai mult de 2 ani,procuratura din Augsburg,a decis sä-i perchezitzioneze locuintza, lucru intimplat la sfärshitul lui Februarie 2012, shi, spre stupefactzia tuturor, intr-o camerä din apartamentul bätränului au gäsit stivuite ca.1600 de tablouri, lucräri de pictori mari, celebri precum Klee, Picasso, Chagall, Liebermann, Otto Dix, Beckmann etc.De o valoare inestimabilä.
Cornelius Gurlitt le moshtenise de la ta-su, Hildebrand Gurlitt, expert in artä shi galerist.
-Acum, voi fi „silit” sä fac cäteva presupuneri, sä-mi exprim nishte päreri bineintzeles subiective, dar ash zice logice, rezultänd din analiza ratzionalä a faptelor.Mä voi ghida -ca intotdeaunä- dupä modelul reprezentat de marele istoric P.P.Panaitescu; acesta comentänd o shtire „seacä” al unui chronicar bizantin, Kedrenos cu numele, despre prima aparitzie al aromänilor in istorie, relateazä cä …in anul domnului 976, la locul numit „stejari frumoshi” a fost omorät de cätre nishte vlahi cälätori unul din cei patru fratzi conducätori ai bulgarilor,anume David…
Shi-n limitele bunului simtz ce ar trebui sä domine ratziunea shtiintzificä, se intreabä Panaitescu:
„Päi, ditamai conducätor de neam sä fie omorät de cätre nishte drumetzi, n-avea „body guarzi”, dacä nu chiar o armatä, cälätorea singur ca nebunul?
Shi, apeländ shi la alte documente ale vremii, trage concluzia cä acolo a avut loc o bätälie, localnicii se räsculaserä contra puterii bizantine care dublase impozitele shi apelase la bulgari ca sä le colecteze, care vroiau shi partea lor, procedeu ce a functzionat pentru multe secole in Balcani, colectzionarii fiind Fanariotzii sau Albanezii.
-Parantezä: este frapant urmätorul fapt; cei 4 fratzi conducätori ai bulgarilor se numeau David, Aaron, Samuil shi Moisi, nume tipic bulgäreshti, o reminiscentzä mult prea clarä din Chazaria, din regiunea volgäi de unde se trägeau shi bulgarii…
Am vrut sä insist asupra faptului „personal”, „individual”, „subiectiv” pentru cä, a douä zi dupä descoperirea de senzatzie, presa germanä, cea politic corectä, a urlat, cät cuprinde, cä tatäl bätränului Gurlitt, pe numele Hildebrand, era galeristul lui Hitler, ceea ce nu poate fi exclus, shi cä toate aceste tablouri au fost luate „cu japca” shi a treia zi, purtätorul de cuvänd al intereselor evreieshti in Germania, „Bild Zeitung”, urla, sunt toate a le noastre, sä ni-se restituie!
Intrebarea „cheie” in totä poveste, ar fi urmätoarea;
De ce  Hildebrand Gurlitt, galeristul lui Hitler,cumpära artä care pentru nazishtii reprezenta tocmai dushmanul, decadentza shi frivolitatea contrarä spiritului arian, o artä pe care nazishtii o numeau „Entartete Kunst”, adicä artä „färä contzinut artistic”,  in cazul acesta ar reprezenta o sinucidere purä, dacä s-ar fi aflat cä „galeristul Führerului posedä vre-o 2000 de lucräri de „Entartete Kunst” ar fi fost mai nasol decät dacä Nicolae Gutzä ar fi dirijat la „scala de Milano”…
Shi aici intervine elementul subiectiv , propriu, acest Hildebrand cumpära aceastä artä tocmai ca sä o salveze, shi pentru acest lucru, l.a initziat shi pe fecior-su, care shi-a fäcut rost de viatzä tocmai pästrarea in ascuns acestor opere…
Procuratura din Augsburg a hotärät sä confishte averea lui Cornelius Gurlitt shi atunci s-a aflat cä acesta mai detznea shi-o vilä in Salzburg unde gaborii au gäsit 63 de lucräri ai marilor maieshtri al impresionismului, Monet, Manet, Renoir, Pissaro, etc.
Cornelius Gurlitt a suferit un atac de cord, intreaga viatzä i-se fäcuse praf, tablourile pe care tatäl säu ii le däduse spre pästrare deveniserä obiecte de ceartä intre marile  birouri de avocäturä din New York, „totul era a lor”, numai pentru un Chagall apäruserä 187 de „proprietari de drept”…
Totushi povestea a avut un „Happy end”; bätränul simtzänd cä se duce a fäcut un testament läsänd totul muzeului din Bern, Elvetzia, iar , singurul säu comentar a fost „ar fi putut sä mai ashtepte putzin, pänä cänd mä duc, shi totul ar fi fost a lor; dar se vede cä existä sh-un dumnezeu…”
Din toata invälmäshealä  produsä, cänd toatä presa „de bine” urla „vrem inapoi ce ni s-a furat”, insä  pentru „dovada” intrebatzi-o pe Ileana,au reushit unii, mai „speciali” poate sä se pricopseascä cu vre-o 60 de lucräri, färä „dovadä”, färä expertizä, pur shi simplu, hienele cele mai tari.
Unul din aceshti „beneficiari” este shi Michael Wolfsohn, profesor de eticä shi istorie politicä pentru cadrele inalte ai armatei shi politziei germane, un apostol ai moralitätzii „cumsecade” prin excelentzä.
De ex. scrie in „Bild” cä, in parametrii democratici, este fireascä o criticä POLITICÄ a israelului, numai cä trebuie totdeaunä sä ne gändim „cui bono”, cäci unii abia ashteaptä sä aparä critici impotriva Israelului ca sä le pot folosi pentru alte scopuri, „asha cä,a critica politic Israelul n-are nici un rost, provoacä doar antisemitism, lucru care trebuie aspru pedepsit, dar, oricum, träind intr-o democratzie vesticä, avem dreptul de a critica Israelul…
Ultima lui träznaie esta urmätoarea;
Un american de origine ucrainianä, de 94 de ani, s-a dovedit cä a fost „paznic” la Auschwitz, adicä cäläu, shi Ameracanii ii au retras cetätznia vränd sä-l expulzeze, numai cä atät Ucraina cät shi Polonia precum shi Germania refuzä sä-l primeascä:
Profesorul Wolfsohn, specializat in „vina moralä a Germaniei”, propune ca Germania sä-l primeascä dar, sä nu-l Judece!
Cäci asha ceva s-a intämplat acum vre-o 10 ani, cänd tot un ucrainian, paznic SS, pe numele Demnjanuk, de peste 90 de ani, shi care fusese achitat la un proces tocmai in Tel-Aviv, a fost adus in Germania, cu enorme costuri, avion special, shi care a fost tärät la tribunalul din München in patul special, cu mascä de oxigen, o „legumä” care n-a fost in stare sä räspundä la simpla intrebare „cum te cheamä”, shi care , peste cäteva zile a shi murit.
Profesorul vrea sä-l aducä in Germania pe ucrainianul din SUA, dar sä nu-l judece; sä nu creeze din el un martir, cäci multzi nemtzi väzänd tortura in care era supus Demnanjuk, incepuserä sä-l simpatizeze, lucru firesc,omenesc…
Wolfsohn propune sä-l instaleze intr-o casä shi afarä sä scrie „aici locuieshte un paznic din Auschwitz”…
Numai cä domnul Wolfsohn a avut o mätushe, Henriette, care in anii 20, ii a vändut lui Hildebrend Gurlitt un tablou lui Liebermann „pentru cäteva suta de Reichsmark” chiar dacä acestea ar reprezenta cäteva salarii muncitoreshti…
Dacä tot face acest Wolfsohn pe apostolul moralitätzii in Germania, n-ar fi fost normal ca dänsul, care a primit „de a moacä”, un tablou pe care o mätushe de al lui il vänduse unuia shi care astäzi valoreazä enorm,sä calculeze pretzul plätit de „tanti Henriette” la putere de cumpärare de astäzi, plus dobänzile pentru un secol, shi atunci, da! sä arätzi cu degetul, dar de unde…
„Noblesse oblige” este ceva necunoscut cäpushelor ce nu cunosc shi cuväntul „recunoshtintzä”…
Colac peste pupäzä, mi-am amintin acum de un scandal in Israel shi care o privea pe navasta lui Netanjahu, dar la un mandat anterior:
La Tel a Viv, la fel ca-n toatä lume, reshedintzele prezidentziale sunt aprovizionate atät pentru persoanele cu pricinä cät shi pentru diversele protocoale, de la un fond de stat.(mäncare shi bäuturä)
Numai cä doamna Netenjahu a fost observatä cum ducea la centrele de colectare a materialelor reciclabile, sticlele goale din reshedintza premierului israelian, incäsänd contravaloarea…
Nishte cioflingari…