„Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită!”

Ca sa intelegem jocul cu focul al statelor europene dinaintea declansarii celui de-al doilea razboi mondial, avem nevoie de doua lucruri. De lucrarea lui Mihail Strudza, fost ministru de externe in guvernul national-legionar al lui Horia Sima, intitulat „Amintiri din tara pierduta” si de urmatoarea teorie, fara de care nu va putea fi inteleasa cardasia statelor vestice cu Rusia bolsevica, cardasie care explica si de ce 12 state din Europa au fost date pe mana bolsevicilor, dupa infrangerea Germaniei.

Din lucrarea lui Nicolae Paulescu referitor la masonerie, am aflat ca de mii de ani, Fortele Anonime cauta sa subjuge si sa conduca lumea. Una din primele incercari, a fost scindarea bisericii, in catolicism si ortodoxism. Aceasta dezbinare nu le-a adus insa succesul dorit. Atunci si-au imaginat alt plan, prin care neevrei sa fie atrasi in orbita planurilor Fortelor Anonime, (forte pe care Paulescu le considera de sorginte evreiasca). Masoneria e cea care a reusit sa provoace prima revolutie comunista din lume, revolutia din 1789 din Franta.

O alta incercare a Fortelor Anonime de a supune lumea a fost comunismul. Putini stiu ca cei mai multi „revolutionari” ajunsi la Moscova ca sa declanseze revolutia bolsevica din 1917, au sosit din hrubele New York-ului, impreuna cu evreul Trotzki. Scopul bolsevicilor a fost acela de a ridica o clasa sociala impotriva celeilalte, ca sa se distruga una pe alta, cu scopul de a ajuta Fortele Anonime sa ajuga la dominatia intregii lumi. Comunismul chiar prin asta s-a caracterizat: efortul imens de a introduce comunismul in toate tarile lumii, sub conducerea Moscovei. N-ar fi fost, daca planul
reusea, guvernul mondial la care viseaza de 2 milenii Fortele Anonime?

Numai asa se poate explica grija cu care SUA, Anglia, Franta, au cautat sa protejeze guvernul bolsevic, ajutandu-l sa invinga in razboiul civil care a urmat, sa-si modernizeze industria (echipe intregi de muncitori si tehnicieni americani lucrau in Rusia la montajul unor uzine cu tehnologie de varf americana). Tot aceste state au uneltit ca statele est-europene, care se temeau de rusi mai mult decat de oricine, sa se impace cu URSS (Pacte de prietenie cu rusii) si sa sileasca aceste tari ca sa treaca din tabara germana in cea a dusmanilor ei.

Sturdza povesteste cum, germanii erau pe puntul sa incheie cu polonezii un Pact de prietenie, prin care Germania recunostea si asigura granitele Poloniei, in schimbul unui coridor de 1 km latime, care sa faca posibila, printr-o cale ferata si o sosea, legatura dintre Germania si orasul Danzig. Polonezii au fost insa suciti de englezi, care prin intrigi si alte manevre ticaloase, au reusit sa zadarniceasca aceste planuri nemtesti. Polonezii au devenit aroganti cu germanii, bazati pe sprijinul aliatilor, sprijin care nu va veni niciodata.

Referitor la Romania, condusa de nevolicul Carol II, facea si ea jocul Puterilor Anonime, prin camarila evreiasca din jurul Lupeascai. Germania a facut Romaniei o propunere exceptionala, pe care n-au mai facut-o niciunui alt stat. Aceste propuneri prevedeau garantarea tuturor granitelor Romaniei, nu numai cele de vest, asa cum au facut-o Anglia si SUA si inarmarea armatei romane la nivelul celei germane. Ni se cerea: sa nu-i lasam pe bolsevici, in cazul unui atac al Romaniei, sa treaca prin tara nostra fara sa intampine din partea armatei romane o rezistenta puternica. (Astfel Germania se asigura sa nu fie atacata dinspre sud, dar era si in interesul nostru vital, sa nu-i lasam pe rusi sa treaca peste noi, ca peste o tara pustie). S-a subliniat in mod clar, ca Romania nu era obligata sa renunte la aliantele ei cu tarile din Vest!

Aceasta propunere a fost facuta Romaniei de vreo 5 ori, prin diferite canale, dar Romania, in afara de a tergiversa sau de a jigni amorul propriu al germanilor, n-a facut nimic pozitiv. Cand propunerile germane au ajuns pentru prima data la ministerul de externe roman, Nicolae Titulescu a ascuns propunerile de ochii guvernului roman! Sturdza insa a aflat si i-a povestit lui Gh. Bratianu, caruia nu-i venea sa creada ca e adevarat! Si atunci, amandoi s-au dus la Berlin, unde au aflat direct din gura lui Goering, ca propunerea era absolut adevarata!

Cand Germania si-a mai calcat odata pe mandrie si a mai trimis guvernului roman propunerile a cincea oara, nemtii au fost siliti sa adauge ca daca Romania nu este interesata de propunerile germane, ea va fi nevoita sa se adreseze altora. (Era clar ca se batea apropo-uri la Ungaria). Acestea sunt circumstantele in care a fost pus la cale Dictatul de la Viena. Romania, ea insisi, a fost vinovata de acest dictat.

Textul integral al lui Strudza se afla la domnul Ionut Dobrinescu. Daca veti dori sa-l cititi, eu sunt sigur ca vi-l va trimite cu cea mai mare placere.