Posibile decizii la Summitul NATO din 14 iunie
Articol scris de Teo Palade
„Am plăcerea de a anunţa că următoarea întâlnire a liderilor Alianţei va avea loc în 14 iunie 2021 la Cartierul General din Bruxelles, Belgia” (Jens Stoltenberg, Secretar General al NATO, 22 aprilie 2021)
Apreciată ca fiind cea mai de succes alianţă politico-militară din istorie, azi, întrată în cel de al 73-lea an de existenţă, NATO cuprinde aproape un miliard de oameni trăitori în teritorii ce se întind de la coasta Pacificului a continentului nord-american până la Marea Neagră, iar din punct de vedere financiar controlează aproape jumătate din bugetul mondial.
NATO este o organizaţie complicată. Armatele a treizeci de state dispuse pe trei continente (teritoriul Turciei se întinde atât în Europa cât şi în Asia) trebuie coordonate în mod unitar pentru atingerea unor scopuri comune care, în anumite situaţii, pot intra în contradicţie cu interesele politice imediate ale unora dintre membrii Alianţei. Alte douăzeci de ţări în cadrul Parteneriatului pentru Pace îşi au reprezentanţii la Cartierul General NATO de la Bruxelles.
Staff-ul NATO este uriaş. Un angrenaj administrativ greu de cuprins în cuvinte lucrează zi şi noapte pentru organizarea activităţilor în care sunt implicate, uneori concomitent, 48 de state. Lor li se adaugă, la nivele diferite de cooperare, şapte ţări în Dialogul Mediteranian NATO, încă trei participante la Iniţiativa de Cooperare de la Istanbul şi alte nouă care au relaţii permanente cu NATO în diferite arii de interes.
Pentru a se pune de acord asupra demersurilor viitoare şi pentru analiza rezultatelor unor acţiuni deja efectuate, periodic, în momente decisive pentru viitorul Alianţei, au loc întruniri la nivel înalt cu participarea preşedinţilor şi şefilor de guverne ai tuturor statelor care au aderat la NATO. „Aceasta este o oportunitate unică de a consolida NATO ca întruchipare durabilă a legăturii dintre Europa și America de Nord. Vom lua decizii cu privire la agenda noastră NATO 2030, actuală şi de perspectivă, pentru a face față provocărilor de astăzi și de mâine: Acțiunile agresive ale Rusiei, amenințarea terorismului, atacurile cibernetice, tehnologiile emergente și perturbatoare, impactul asupra securității al schimbărilor climatice și creșterea Chinei” declara Secretarul general al NATO în momentul anunţării datei şi locului de desfăşurare a întrunirii.
Participant la Consiliul German pentru Relaţii Externe (co-găzduit de NATO) din data de 4 iunie, cu referire la scopul summit-ului NATO din 14 iunie, Jens Stoltenberg a declarat: „Prin NATO 2030, ne adaptăm la o lume mai competitivă (…) ambițiile trebuie să fie mari, deoarece provocările pentru securitatea noastră sunt mari”. Foto: NATO.INT
Întâlnirile la nivel înalt în cadrul NATO oferă prilejul şefilor de state şi de guverne din statele membre să evalueze realităţile politico-militare de moment din zonele de interes imediat şi să stabilească direcţiile strategice de acţiune ale Alianţei pentru un viitor previzibil. Se desfășoară adesea în momente cheie ale evoluției Alianței, fără a fi întâlniri regulate, şi marchează etape importante în procesul decizional al acesteia. Summit-urile sunt prilejuri, de exemplu, pentru a introduce noi politici, pentru a invita noi membri în Alianță, pentru a lansa inițiative majore ori pentru a consolida parteneriatele deja existente.
Începând cu anul 1949, până în prezent au avut loc 28 de întâlniri la nivel înalt NATO, ultima între 11-12 iulie 2018, tot la Bruxelles.
În utimii ani, situaţia politico-militară la nivel geostartegic a devenit mai încordată. Cauzele sunt multiple. Între ele, importantă este schimbarea de Administraţie de la Casa Albă care a adus cu sine şi o nouă atitudine, mult mai intransigentă, în ceea ce priveşte relaţiile militare dintre marile puteri ale lumii, dar şi mutările strategice ale Rusiei apreciate de Occident ca paşi periculoşi pentru pacea lumii.
Pericolul declanşării unor conflicte regionale care ar putea degenera într-o nouă conflagraţie mondială este real şi, pe bună dreptate, îngrijorează omenirea. Gesturile provocatoare se înmulţesc, incidentele militare sunt mai dese, iar responsabilităţile sunt aruncate dintr-o parte în alta. Pandemia, care a bulversat economia mondială şi conform previziunilor va genera o criză fără precedent, acutizează tensiunea acumulată deja.
Există motive suficiente pentru care întâlnirea de la Bruxelles din 14 iunie a şefilor de state şi de guverne din statele NATO să poată fi considerată de o mare importanţă.
Sunt semne vizibile care demonstrează că acest summit este pregătit extrem de atent.
Se află în plină desfăşurare o serie de întrevederi separate, la nivel înalt şi la nivelurile medii de responsabilitate în domeniul politicilor de apărare, care au ca scop abordarea unor discuţii premergătoare privitoare la tematica întâlnirii şi eliminarea eventualele asperităţi ce ar putea apărea la reuniunea de la 14 iunie.
Agenda de lucru a Secretarului General, Jens Stoltenberg, rămâne extrem de încărcată. Până la 5 iunie, a avut discuţii pregătitoare ale Summit-ului din 14 iunie cu prim-ministrul britanic Boris Johnson, cu premierul lituanian Ingrida Simonyte şi cu toţi miniştrii Apărării din statele NATO. Foto: NATO.INT
Tot în vederea pregătirii reuniunii de la Bruxelles, Jans Stoltenberg a planificat o vizită în SUA între 7 şi 8 iunie. La Washington DC, Secretarul general NATO va avea întâlniri cu preşedintele Joe Biden, cu Secretarul de Stat al Apărării Lloyd Austin, cu Consilierul pentru Securitatea Naţională Jake Sullivan şi cu membri ai Congresului SUA. Tema principală a discuţiilor? Pregătirea summit-ului din 14 iunie.
Associated Press anunţă că la sediul NATO din Bruxelles, încă din luna martie, pregătirile pentru a se asigura participanţilor la summit o „zonă liberă de coronavirus” sunt intense. Întregul staff, inclusiv familiile fiecărei persoane cu acces liber în clădire, are de parcurs un program coordonat de vaccinare. Circa 4000 de angajaţi de la sediul NATO vor fi vaccinaţi. Pentru a susţine acest efort 20 de medici polonezi au fost detaşaţi la Bruxelles.
Spre deosebire de celelalte întruniri la nivel înalt, de această dată, cu o săptămână înainte de începerea summit-ului, circulă foarte puţine informaţii concrete despre tematică şi despre eventualele decizii ce ar urma a fi luate.
Fără a avea certitudini, avem posibilitatea de a emite câteva ipoteze. Ne bazăm pe un document cu caracter previzionar, elaborat la 25 noiembrie 2020 de Grupul de Reflecţie al Secretarului General NATO şi care, sub denumirea NATO 2030: Unită pentru o nouă eră prezintă în 67 de pagini analize şi recomandări destinate orientării conducerii Alianţei în acţiunile sale viitoare.
Sunt suficiente câteva dintre zecile de sugestii extrem de importate din acest document (destinat clarificării parcursului de urmat pentru NATO în deceniul abia început) pentru a ne permite să proiectăm o imagine satisfăcătoare asupra deciziilor ce vor fi adoptate la reuniunea din 14 iunie:
Aliaţii trebuie să mute decisiv pentru a susţine dimensiunea politică a NATO
Punctul de plecare trebuie să fie actualizarea Conceptului strategic 2010. Acest fapt ar trebui văzut ca o oportunitate de a consolida coeziunea prin confruntarea cu noile realități strategice și reunirea diferitelor direcţii de adaptări recente într-o imagine strategică coerentă
NATO ar trebui să continue abordarea Rusiei pe două căi: de descurajare și de dialog. Alianța trebuie să răspundă amenințărilor și acțiunilor ostile rusești într-un mod politic, determinat și coerent, fără a reveni la „business as usual”, cu excepția cazurilor de comportament agresiv al Rusiei, pentru revenirea acesteia la respectarea deplină a dreptului internațional
NATO ar trebui să adapteze conținutul strategiei sale în ceea ce pe priveşte cele două căi de lucru cu Rusia pentru a determina o creștere a costurilor pentru fiecare agresiune rusă și, totodată, să dezvolte mai multe modalităţi de răspuns la formele hibride de agresiune rusă, sprijinind în același timp extinderea căilor politice pentru negocierea măsurilor de control al armelor și reducerea riscurilor
NATO trebuie să aloce mult mai mult timp, resurse politice și acțiuni provocărilor de securitate prezentate de China – pe baza unei evaluări a capacităților sale naționale, a greutății economice și a obiectivele ideologice ale conducătorilor săi
Alianța ar trebui să ia în considerare înființarea unui organism consultativ pentru a discuta toate aspectele intereselor de securitate ale aliaților față de China. Trebuie să îşi extindă eforturile pentru a evalua implicațiile dezvoltării tehnologice a Chinei, să monitorizeze și să se apere împotriva oricăror activități chineze care ar putea avea impact asupra apărării colective
NATO ar trebui să intensifice lupta împotriva terorismului și să se asigure că amenințarea terorismului este prezentă în exercițiile și lecțiile de învățat
NATO ar trebui să se străduiască să-şi îmbunătățească practicile actuale de schimb de informații între aliați și să aibă în vedere utilizarea de către teroriști a EDT-urilor (Tehnologii Emergente şi Perturbatoare: inteligenţa artificială, sistemele de armament autonom, biotehnologiile şi tehnologiile quantum [n.n.] ), precum și a tacticilor hibride
NATO trebuie să-şi mențină interesul politic în ceea ce priveşte construirea pregătirea și răspunsul militar pentru Sud (Flancul mediteranean), în special prin revizuirea și punerea în aplicare a planurilor sale avansate, precum și consolidarea Hubului pentru Sud la JFC (Comandamentul Aliat al Forţelor Întrunite) de la Napoli
NATO ar trebui să consolideze legăturile și cooperarea, în special cu UE, în cadrul unei abordări coordonate.
Problematica va fi, desigur, mult mai largă. Nu este exclus să se ia decizii importante privitoare la accederea în NATO a Ucrainei şi Georgiei.
În mod cert, întâlnirea la nivel înalt de la Bruxelles, din 14 iunie, va marca un punct de cotitură în ceea ce priveşte viitorul Alianţei. Schimbările vor fi profunde şi vor afecta, în mod direct, relaţiile politico-militare internaţionale.
În ceea ce priveşte climatul de securitate internaţional, reacţiile adversarilor NATO nu se vor lăsa aşteptate. Deşi până în acest moment nu s-au manifestat deschis, atât Rusia cât şi China au pregătite acţiunile de răspuns.
Nu este întâmplător că în umbra declaraţiilor de presă oficiale şi a prezentării importanţei şi utilităţii Summit-ului NATO 2030 în mass-media mondială are loc, mai ales în mediul virtual, o susţinută campanie anti-NATO.
Cu fiecare zi ce trece până la deschiderea oficială a summit-ului, paginile internetului se umplu de proteste. În prim plan se află organizaţia „Nu Războiului-Nu Reţelei NATO” care, pe site-ul propriu, condamnă Raportul Grupului de Reflecţie al Secretarului General intitulat „NATO 2030: Unită pentru o nouă eră”, susţinând că „Raportul prezintă un plan expansionist periculos care va spori tensiunea şi riscul războiului”.
În cadrul campaniei anti-NATO sunt afişate îndemnuri la boicotarea întâlnirii liderilor statelor din NATO de la Bruxelles. Sunt stabilite locurile şi datele desfăşurării protestelor împotriva summit-ului din 14 iunie. Sunt anunţate conferinţe publice, luări de poziţie şi discursuri cu tematică anti-NATO.
Pentru data de 13 şi 14 iunie, organizaţia „Nu Războiului-Nu Reţelei NATO”, împreună cu organizaţiile „Stânga Europeană” şi „Stânga în Parlamentul European” vor susţine un contra-summit în care vor aborda teme ca: „NATO global-un pericol de război” ori „Disoluţia NATO-pentru solidaritate, sustenabilitate şi dezarmare”.
Nu este o noutate. Susţinute politic şi financiar de adversarii Alianţei, acţiuni asemănătoare au avut loc şi cu prilejul celorlalte summit-uri ale NATO.
Comentariile prilejuite de întâlnirea la nivel înalt al liderilor statelor NATO din 14 iunie vor continua cu siguranţă. Deciziile luate la Bruxelles vor fi prezentate pe larg de mass-media şi vor genera reacţii pe măsură atât din partea membrilor Alianţei cât şi a adversarilor acesteia. Cel mai probabil ne vom confrunta cu noi provocări iar climatul de securitate mondial va fi afectat (pozitiv sau negativ) pentru o lungă perioadă de timp.
Bogdan Aurescu și generalul Nicolae-Ionel Ciucă participă prin videoconferință la reuniunea extraordinară comună a miniștrilor de Externe și miniștrilor Apărării din statele membre NATO Foto: MApN
Summit-ul NATO de la Bruxelles a contribuit hotărâtor şi la organizarea primei vizite oficiale a preşedintelui american în Europa. Aici, acesta va participa la o suită de activităţi importante care, în mod intenţionat sau nu, preced summit-ul de la Bruxelles sau se vor desfăşura imediat după 14 iunie: Întâlnirea la nivel înalt a G-7 din Marea Britanie, summit-ul SUA-Uniunea Europeană şi apoi întâlnirea mult aşteptată Biden-Putin.
Cu ce gânduri va păşi Joe Biden pe bătrânul continent? Ni le deconspiră secretarul de presă al Casei Albe: „Această călătorie va evidenția angajamentul său de a restabili alianțele noastre, de a revitaliza relația transatlantică și de a lucra în strânsă cooperare cu aliații și partenerii noștri multilaterali pentru a aborda provocările globale și pentru a asigura mai bine interesele Americii”
Dacă toate aceste intenţii bune se vor materializa, viitorul va fi acela care ne va spune.
Până atunci, ca popor neînsemnat în această uriaşă confruntare, să sperăm că cel care acum două secole a pus în circulaţia expresia „Iadul este pavat cu intenţii bune”, criticul englez Samuel Johnson, s-a înşelat.
Comenteaza