| Xxx 119 aprobate |
În răspuns la Ion Coja.Merg in Ungaria des , desi nu stiu decit citeva cuvinte unguresti , dar cind ma intreaba de unde sint si zic din Romania , oamenii se lumineaza si sint binevoitori . Un roman este oricind bine primit in Ungaria si nu este tratat ca un strain ci ca un fel de neam . Oricind , oriunde ar vrea sa lucreze sau sa cumpere casa i se deschid toate usile . Nu conteaza cit de rau vorbesti limba oamenii se lipesc de tine si te cheama la ei acasa sa maninci si sa bei cu ei , iar daca esti burlac iti gasesti muiere foarte rapid . Ungurii sint mari povestitori , isi deschid sufletul imediat si ar sta la povesti ore in sir . Realitatea este ca unguri cu trasaturi asiatice sint foarte rari , majoritatea au trasaturi europene . Un amestec de valahi , sirbi , ucrainieni ,cehi ,slovaci ,polonezi ,nemti etc dar vorbind limba maghiara . Eu cred ca daca ar exista un fenomen migrationist de sute de mii de oameni cauzat de un razboi , din Romania in Ungaria aia i-ar primi pe toti cu o lejeritate ca si cind s-ar muta unguri la ei nu alta nationalitate . Un roman in Ungaria se simnte ca acasa .Desi limba e pocita rau si imposibil de invatat , cred ca singura tara unde nu m-am simntit ca am plecat ” in strainate ” este Ungaria . |
10 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Din nou vorbesti mult si spui putin.
Sa analizam putin.
Aduci ca dovada acele telegrame; ok, sunt documente; ce ne spun ele?
Doua lucruri:
-ca regele a fost fortat sa abdice si nimeni nu a sustinut altceva, deci jumatate din argumentele tale nu-si au rostul
-toti acei ambasadori/diplomati vorbesc despre intalnirea dintre rege si Groza si Dej, cum a decurs ea, cum a fost regele amenintat etc; aici apare o intrebare: de unde stiau ce s-a intamplat in acea zi, au fost de fata? Nu! Deci au scris in telegrame ceea ce au auzit. De la cine? De la rege, regina, Dej, Groza. Pai regele ne-a mintit de multe ori, de ce n-ar fi facut-o si atunci? A, existau si alti martori, ok, era altceva, asa…
Suveranii au refuzat cu demnitate sa-si ia bunurile??? Chiar crezi?
Hai sa vedem demnitate la rege!
Cand s-a pupat cu Iliescu pt a primi proprietatile inapoi, a avut demnitate?
Tot Djuvara ne ajuta: „Regele Mihai ar fi trebuit să rămână sărac şi curat. Ion Iliescu i-a restituit lucruri care, într-adevăr, sunt ale lui, dar trebuia să le accepte mai târziu, şi nu de la acest om.“
Spui ca „Bagajele regelui și ale reginei-mamă NU au fost deschise la graniță de către români, dar toate cele aparținând suitei regale au fost răscolite, chiar și persoanele din suită au fost dezbrăcate și percheziționate. …”
Altadata ai spus ca nu l-au lasat sa ia nimic, ca i-au fost controlate bagajele.
Cum e pana la urma? In acele bagaje puteau fi ceva bunuri de valoare?
Si tot eviti problema, nimeni nu a spus ca regele a luat valori mari IN IANUARIE 48, ci la sfarsitul lui 47, cand a plecat in Anglia; scuza regelui a fost mereu ca l-au controlat comunistii la granita in ianuarie si voi, toti sustinatorii lui, ati facut trimitere doar la acest episod; CU TRENUL DIN 47 CUM RAMANE?
Revin cu intrebarea: ce stii despre tablorile din colectia Carol I, cine le-a furat?
Demnitate a avut si cand a acceptat decoratia de la Stalin? Chiar nu poti sa faci diferenta intre situatia lui ca rege al unei tari ocupate de Stalin si situatia lui Churchill sau Roosvelt? Asta ca sa nu mai vii inca o data cu acest argument stupid.
Dar in 2005 si 2010 cand a sarbatorit 9 Mai la Moscova alaturi de cei care l-au gonit din tara si i-au jefuit tara, tot de demnitate vorbim? Din nou o sa eviti raspunsul sau o sa scrii iar mult si pe langa.
Din nou aduci dovezi ca acei studenti erau in arest mai devreme de dec 47(greva studentilor din 46), vrem una din care sa reiese clar ca erau chiar in acel moment, altfel spusele regelui sunt doar niste floricele care l-au ajutat sa treaca drept erou jertfit pt tara sa.
Acele arestari au inceput din 45, legile care au permis abuzurile au fost promulgate de rege; de ce a fost el curajos inca de atunci? De ce l-a numit pe Groza ca prim-ministru? Nu era mai simplu sa refuze? Nu! Mai intai il numeste, apoi face greva regala! Iti spun din nou, ori era imbecil, ori tradator.
Nimeni nu diabolizeaza monarhia. Sa vorbesti, daca vrei tu, impotriva regelui Mihai nu inseamna ca vorbesti impotriva monarhiei. Ne-ai auzit spunand ceva rau despre regina Maria, spre ex? Amesteci lucrurile rau.
Iar despre denaturarea adevarului…de cate ori a facut-o regele…
Ce rost avea sa minta un batran? Simplu, ca sa acopere prostiile facute, erorile majore care ne-au afectat mersul, ca sa isi creeze o imagine de erou. Atata propaganda nu am mai vazut decat la comunisti, numai ca aia au si lasat ceva in urma.
Erata:
de ce NU a fost el curajos inca de atunci?
in loc de
de ce a fost el curajos inca de atunci?
Ce spun documentele…
Generalul german von Paulus (seful frontului german de nord-est, in timpul razboiului), inainte de a fi spanzurat, si-a scris memoriile. El povesteste cum si-a petrecut revelionul 1942/43, cand a fost invitat de Antonescu la castelul Peles.
Printre invitati, era si regale Mihai. Acesta se plimba printre invitati, tinand in mana o masinuta de jucarie. Cand ajungea in fata unui invitat, o invartea in palma, spunand: „vrruuumm, vrruuumm…”
Cred că este vorba de memoriile altui ofițer german. Cunosc episodul. A fost pe site în urmă cu ceva vreme.
Domnule Coja, în afară de câteva inexactități minore, textul lui MIELU este cat se poate de exact.
Voi încerca în cele ce urmează să corectez aceste mici greșeli:
1. Generalul von PAULUS a fost fieldmarshall
2. PAULUS nu a fost comandatul frontului de nord-est ci comandantul armatei 6 a nemților care a luptat la Stalingrad
3. Paulus nu a participat la revelionul 1942/43 pentru că era ocupat să se apere de ofensiva Armatei Roșii la Stalingrad.Acolo l-au găsit și rușii care l-au luat prizonier în 31.01.1943
4. Von PAULUS nu a fost spânzurat ci a murit în patul lui pe data de 01.02.1957 în R.D.G. după ce a fost eliberat din prizonierat in anul 1953
În rest, totul este adevărat !!
Nu o dată m-am întrebat: cum reușesc unii să ajungă la asemnea texte originale iar eu, pasionat de istorie, eșuez de fiecare dată !
Eu cred că toți sunt antisemiți !!!
Irina Walker, cea de-a treia fiică a Regelui Mihai, a fost arestată ieri, împreună cu soţul ei, de către poliţiştii din statul Oregon sub acuzaţia că ar fi organizat, la ferma lor din estul statului american, lupte ilegale de cocoşi, pariuri ilegale şi ar fi încălcat în mod deliberat legislaţia privind protecţia animalelor, relatează presa americană. Principesa Irina şi soţul ei vor fi aduşi astăzi, alături de alţi patru suspecţi, în faţa unui tribunal federal din Portland. Pentru fiecare dintre cele trei capete de acuzare, pedeapsa maximă este de cinci ani de închisoare şi o amendă de 250.000 de dolari.
Potrivit oregonlive.com, Principesa Irina (60 de ani) şi soţul ei, John Wesley Walker (67 de ani), au fost arestaţi sub acuzaţia că au organizat pariuri ilegale, lupte ilegale de cocoşi şi că au conspirat pentru a încălca legislaţia în vigoare cu privire la protecţia animalelor. Fiica Regelui Mihai şi soţul ei, alături de alte patru persoane, David Sanchez, Aurelia Garcia, Mario „El Cuba” Perez şi Jose Luis Virgen Ramirez vor fi aduşi astăzi în faţa tribunalului federal din Portland. Un arbitru supraveghea luptele şi concesionarii vindeau bere şi mâncare, iar cei care administrau acţiunea luau 10 procente din sumele pariate, potrivit acuzării. Principesa Irina şi soţul său şi-ar putea pierde ferma, situată la aproximativ trei kilometri sud de Irrigon, deoarece aceasta a fost folosită în scopuri infracţionale. Valoarea proprietăţii era estimată la 170.360 de dolari în 2011. În rechizitoriu se menţionează că sute de păsări şi-au pierdut viaţa în urma luotelor organizate de soţii Walker. În timpul meciurilor, cocoşilor li se legau cuţite sau alte obiecte tăioase de picioare. În rechizitoriul publicat pe 14 august, se menţionează că Irina Walker (cunoscută şi sub numele de Irina Krueger) împreună cu soţul său şi alte 16 persoane sunt arestate având trei capete de acuzare.
Primul capăt de acuzare este organizarea de pariuri ilegale, începând cu data de 1 aprilie 2012, până pe 19 mai 2013, în localitatea Irrigon, Morrow County, în districtul Oregon. Documentul publicat pe site-ul oficial al Ministerului Justiţiei din SUA explică în detaliu activitatăţile ilegale întreprinse de principesa Irina şi de soţul său. VEZI RECHIZITORIUL AICI.
Reacţia Casei Regale La câteva ore după ce presa din România a preluat informaţiile despre arestarea Principesei Irina, Casa Regală a României a transmis un comunicat de presă cu privire la acest incident: „Majestatea Sa Regele Mihai I a luat cunoştinţă cu profundă tristeţe despre evenimentele legate de Principesa Irina a României, fiica sa. Majestatea Sa şi întreaga Familie Regală speră că justiţia americană şi instanţele Statului Oregon vor soluţiona în cel mai just şi mai rapid mod cu putinţă acest caz. Majestatea Sa speră, de asemenea, ca prezumţia de nevinovăţie să funcţioneze, aşa cum este legal şi moral, de la început şi până la sfârşitul acestui nefericit eveniment”. 2.000 de dolari pe zi din luptele ilegale de cocoşi Potrivit anchetatorilor, aceştia au organizat, la ferma lor din regiunea Morrow, cel puţin 10 lupte ilegale de cocoşi în perioada 1 aprilie 2012 – 19 mai 2013, suma câştigată în urma acestor lupte fiind de 2.000 de dolari pe zi. Participanţii la luptele de cocoşi plăteau o taxă de intrare, iar mâncarea şi băutura erau de asemenea contra cost, susţin anchetatorii americani. „Luptele de cocoşi sunt interzise de legislaţia federală, precum şi de legislaţia din toate cele 50 de state americane. Pe lângă faptul că e o practică barbară, pune în pericol şi sănătatea şi liniştea publică şi facilitează comiterea altor infracţiuni”, afirmă Amanda Marshall, procurorul districtului Oregon, citată de kval.com. Legislaţia americană prevede, pentru fiecare dintre capetele de acuzare, o pedeapsă maximă de cinci de închisoare şi o amendă de 250.000 de dolari. În cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi, Principesa Irina şi soţul ei vor rămâne şi fără ferma din Oregon, care va fi confiscată de statul american. Valoarea fermei era estimată, în 2011, la suma de 170.360 de dolari. O prezenţă discretă Principesa Irina este cea de-a treia fiică a Regelui Mihai şi a cincea în ordinea succesiunii la tron. De-a lungul vremii, ea a avut o prezenţă destul de discretă în Casa Regală, opinia publică din România cunoscând relativ puţine lucruri de viaţa sa. Alteţa Sa s-a născut şi a crescut în Elveţia şi s-a mutat în Oregon, SUA, în 1983. Din prima căsătorie, Principesa Irina are doi copii: Mihai, născut în 1985, şi Angelica, născută în 1987. În 2007, principesa s-a recăsătorit cu John Walker, într-o capelă din Reno. John Walker a fost sergent de poliţie, iar în perioada 1 august 1998 – 30 iunie 2003, a lucrat ca adjunct al şerifului din ţinutul Coos. Potrivit AFP, nu se ştie ce ocupaţie a avut în ultimii zece ani. http://evz.ro/scandal-in-casa-regala-a-romaniei-principesa-irina-a-fost-arestata-in-sua-1052718.html
atata timp cat vor pune cisma magiara pe grumazul tau sant binevoitori, si sarpele e sexi si binevoitaor din dragoste se incolaceste te strange cu iubire pana te sufoca si te pupa cu venin , ii santeti asa de dragi ca va manca de vii din iubire. miam miam miam.Prost sa fii noroc sa ai.
D-le prof.Coja cred am dat curs rugamintii dvs. privind necunoscutele abdicarii si aici ma opresc. Daca intamplarea va face sa apara alte elemente, cu cea mai mare placere. Asta a fost tot despre Regele Mihai. Daca anumite comentarii au fost tendentioase, ma scuzati, nu asta a fost intentia. Atunci cand am ales pozitia mea , in aceasta disputa pentru adevar , am facut-o cu speranta de a indeparta ramasitele comunismului (diabolizarea monarhiei, denaturarea adevarului, mistificarea istoriei), de a analiza istoria tinand cont de realitatea acelor vremuri,fara prejudecatile de azi.
Cred in intelepciunea si anima poporului nostru- doua miloane/ un milion de romani care au iesit in strada sa-l intampine pe Rege nu puteau fi inselati, mintea poate fi inselata, nu si inima.
Ce rost ar avea un om batran sa minta, sa exagereze anumite lucruri cand stia ca regimul Iliescu ar face orice sa-l discretiteze? Cea mai buna dovada de furie a regimului a fost declaratia lui Basescu, un adevarat linsaj mediatic.
D-le prof.Coja daca veti sta sa-l tot judecati pe Regele Mihai nu veti avea timp, de principalul lucru din viata asta efemera,sa iubiti. Nu uitati! Aveti multe lucruri in comun cu Regele, chiar daca nu va dati seama – ” suntem mereu despărțiți — dar numai geografic: deoarece aceleași gânduri și doruri ne unesc. Și aceleași speranțe ” (1972 Regele Mihai discurs de Anul Nou )
P.S Unde a fost Regele pana in 1989?
https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2017/12/13/regele-mihai-i-fragmente-din-mesajele-adresate-catre-tara-in-anii-exilului-14-24-58
P.S.S Spor la treaba!
MARK LASZLO-HERBERT : „Regele Mihai ar fi meritat o Românie mai bună“
Ați publicat acum șapte ani cartea Abdicarea Regelui Mihai. Documente diplomatice inedite. Sunteți sau ați fost monarhist?
Nu cred că sunt monarhist, dar recunosc că la începutul anilor ’90 am fost impresionat de tot ceea ce s-a întâmplat în jurul Regelui Mihai. Îmi amintesc sloganul „Monarhia salvează România“, înscris pe clădiri sau pe pancartele demonstranților promonarhiști, dar mă gândesc acum că mulți români și-au pus prea multe speranțe în Rege și în monarhie în general. Adică, la un secol și jumătate după venirea lui Carol I în România, noi tot speram că ne va salva cineva țara? De ce nu o salvăm noi? Monarhismul românesc postdecembrist se caracterizează – pe lângă nostalgia unei lumi vechi și mai bune – printr-un anume messianism. Or, eu cred în instituții democratice moderne, seculare, descentralizate, dar puternice, nu în lideri charismatici, fie și monarhi, care ar conduce țara într-o direcție sau alta.
Ce rol mai poate avea monarhia în secolul XXI?
În 1999, australienii au votat prin referendum împotriva introducerii sistemului republican cu un președinte ales de parlament și pentru rămânerea sub sceptrul Reginei Elisabeta II. Și în Olanda sau în Scandinavia, casele regale s-au adaptat secolului XXI: copiii suveranilor învață în școli normale, se plimbă cu bicicleta prin oraș, familiile regale duc o viață relativ normală. Monarhiile moderne din Europa au roluri simbolice din punct de vedere politic, dar rolul lor în reprezentarea unității naționale sau a statalității în general e incontestabil. În privința caselor regale care nu mai sunt la putere observ un fel de indiferență din partea cetățenilor țărilor lor. Această indiferență crește pe măsură ce ultimii monarhi se sting din viață și copiii lor născuți în exil nu mai reușesc să reînvie sentimentele promonarhiste ale oamenilor.
După moartea Regelui Mihai credeți că va mai avea vreo importanță Casa Regală a României? Ce rol mai poate juca Margareta, cea mai mare dintre fiicele regelui?
Prefer să nu răspund la această întrebare, vom vedea în următoarele săptămâni și luni ce roluri își asumă Principesa Margareta și cum le va îndeplini.
um ați descoperit documentele despre abdicarea Regelui?
Prin pură coincidență. În anul 2005 am participat la un curs de vară organizat de Universitatea George Washington din capitala Statelor Unite. În ultima zi de curs am fost invitați la Arhivele Naționale din College Park, Maryland, unde, asistați de arhiviștii de acolo, am studiat documente referitoare la un eveniment istoric liber ales de fiecare cursant în parte. Nu mai știu de ce m-a interesat tocmai abdicarea Regelui Mihai, dar am fost surprins și încântat să aflu că în fondul Departamentului de Stat se găsește, printre altele, și corespondența ministrului (ambasadorului) american de la București purtată cu șefii săi de la Washington. După ce am fotografiat cam tot ce am găsit acolo referitor la abdicarea Regelui Mihai, am pornit la Londra și la Paris, unde, în arhivele Foreign Office-ului și ale Ministerului de Externe al Franței, am găsit documente asemănătoare celor „descoperite“ în Statele Unite. În cursul unei vizite la Cluj i-am arătat aceste documente domnului Andor Horváth, care m-a îndemnat să scriu un studiu pentru revista clujeană Korunk. Din acel studiu „a crescut“ un volum în limba maghiară publicat în anul 2008 la Editura Pallas-Akadémia din Miercurea-Ciuc, care apoi a fost tradus în limba română și publicat în anul 2010 la Editura Humanitas.
Lucrând asupra documentelor diplomatice din anii 1945-1947, ce v-a frapat cel mai mult?
Mai multe lucruri. În primul rând, m-a surprins ușurința cu care mi s-a acordat acces la aceste documente. Venind din România, mă așteptam la altceva. La Washington și la Londra am fost cvasi-servit de lucrătorii din arhive, am putut fotografia și fotocopia tot ce am dorit (în arhiva Ministerului de Externe de la Paris accesul la documente a fost mai restricționat și mult mai birocratic). Apoi m-au fascinat diferitele stiluri în care au corespondat diplomații occidentali între ei. În documentele studiate abundă formulele de politețe, dar sunt și înscrisuri sau notițe scrise pe marginea textului, care ne „vorbesc“ despre personalitatea sau starea de spirit a autorilor acestor note. Din păcate, aceste mici observații, semne de exclamație, semne de întrebare, sublinieri etc. înscrise cu mâna „s-au pierdut“ în cursul transcrierii documentelor, dar, unde s-a putut, m-am referit la ele într-o notă de subsol. În privința conținutului documentelor studiate, m-a surprins faptul că diplomații acreditați la București și liderii aliați din Occident erau la curent cu mai toate detaliile vieții politice și sociale din România. Cu toate acestea, au asistat pasiv la mașinațiile sovieticilor din România… M-a mai impresionat seriozitatea cu care s-a pregătit Regele Mihai pentru vizita de la Londra, se întrevede un mare simț al răspunderii, când a încercat să-i convingă pe americani și pe britanici să ia atitudine în chestiunea României.
Au fost încercări ale lui Carol al II-lea de a reveni în țară, după ce s-a terminat cel de-Al Doilea Război Mondial. Credeți că nu înțelegea contextul politic din Estul Europei? Sau ce putea spera?
Nu știu cât de serioase erau aceste încercări de revenire în țară. Din documentele studiate de mine reiese doar că aliații din Vest s-ar fi opus unei eventuale reveniri. Mi se pare mai degrabă că Regele Carol al II-lea și Elena Lupescu s-au săturat de climatul subtropical din America de Sud și doreau neapărat să revină în Europa. Puțină lume înțelegea pe deplin contextul politic din Estul Europei de atunci. Era, așa cum am argumentat în studiul introductiv al volumului, o perioadă marcată de incertitudini, care pentru România s-a încheiat abia în 30 decembrie 1947. Ideea ca fostul Rege Carol al II-lea să revină în țară și să devină, așa cum se temeau unii diplomați occidentali, președintele unei republici mi se pare absurdă. Sunt sigur că Regele Carol al II-lea nu spera la așa ceva.
n jurul plecării Regelui Mihai din țară au fost create o serie de mituri, în special de către propaganda comunistă, care voia să demonstreze că românii n-au de ce să plângă după Rege. Cât de bogat a plecat Regele în exil?
Din documentele pe care le-am studiat reiese că Regelui Mihai i s-a permis – citez dintr-o telegramă americană datată 9 ianuarie 1948 – „să scoată din țară bunuri personale, dar nu obiecte valoroase, cum ar fi operele de artă“. E posibil ca Regele Mihai să fi avut anumite fonduri în străinătate: în aceeași telegramă se speculează că Regele ar fi dispus în Elveția de un capital lichid de 50.000 de dolari și 200.000 de franci elvețieni. Las pe alții să decidă cât de bogat este un rege demis și exilat cu obiectele sale personale, cu sau fără lichidități bănești.
Se împlinesc în curând 70 de ani de la abdicarea Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947. De ce a acceptat Stalin menținerea monarhiei într-una dintre țările sale satelite, încă un an după ce comuniștii câștigaseră alegerile?
Nu știu răspunsul, însă presupun că s-a așteptat ca adversarii politici să fie discreditați complet și lichidați, adică judecați și închiși sau executați. Sentința în procesul Maniu s-a dat pe 11 noiembrie 1947. Regele Mihai a părăsit țara (spre Regatul Unit, unde urma să participe la nunta Principesei Elisabeta) pe 12 noiembrie 1947. Dacă Regele nu se mai întorcea de la Londra, monarhia s-ar fi putut termina pe 12 noiembrie 1947. Dar Regele Mihai s-a întors cu puțin înainte de Crăciun. A mai durat câteva zile până când a putut fi „abdicat“.
Rămânând la putere în această perioadă în care România intrase în sfera de influență sovietică, ce mai putea spera Regele?
Nu prea multe. Din documentele studiate reiese clar că până în toamna anului 1947, atât Regele, cât și Regina-Mamă și-au pierdut speranța în schimbarea situației din țară. Vizita la Londra și discuțiile purtate acolo cu diplomații britanici și americani au constituit o ultimă încercare de a influența situația din România din exterior. Când britanicii și americanii au lăsat să se înțeleagă că Regele nu va primi niciun fel de ajutor, s-au spulberat și ultimele speranțe ale Majestăților Lor.
Pentru el ar fi fost mai bine dacă-și negocia plecarea înainte ca premierul Groza să-l forțeze?
Regele a povestit că a fost șantajat de Groza să abdice. Ce credeau diplomații occidentali acreditați la București în acea perioadă?
În niciun caz! Acest lucru ar fi însemnat că renunța la tron de bună voie. Așa ceva era imposibil de imaginat după abdicările Regelui Carol al II-lea. Doar prin abdicarea forțată putea să-și păstreze integritatea și, cu puțin noroc, viața. Dacă îmi pot permite să spun așa ceva, Regele Mihai a făcut ce trebuia făcut în acele împrejurări: s-a întors de la Londra, i-a lăsat pe comuniști să-și termine jocul murdar și, când a fost forțat s-o facă, a părăsit țara în demnitate.
Diplomații occidentali se informau pe toate canalele posibile, dar, având în vedere că guvernul nu a avut niciun interes să divulge detaliile abdicării, diplomații s-au bazat pe relatările surselor apropiate Curții. Ministrul francez, spre exemplu, telegrafia pe 31 decembrie 1947 că Regele a abdicat „pentru a evita vărsarea de sânge“. Mi se pare plauzibil că informația a ajuns la francezi din anturajul Regelui, iar diplomații n-au avut niciun motiv să se îndoiască de veridicitatea celor relatate de membrii sau apropiații Curții.
În exil, Regele a fost aproape ignorat de liderii statelor occidentale. Se poate spune că Mihai a fost folosit de Aliați și pe urmă abandonat de aceștia, fiindcă nu mai avea ce să le ofere?
Se poate spune și așa, însă întâmplările trebuie privite în context: după abdicarea Regelui cu un act de abdicare semnat și aparent în regulă, ce fel de relații oficiale puteau să mai întrețină liderii occidentali cu fostul Rege Mihai al României, și asta în contextul Războiului Rece care se conturase de pe atunci?
Regele Mihai era foarte tânăr când a negociat venirea României în tabăra Aliaților. Putea să obțină mai mult?
Nu cunosc detaliile negocierilor din 1943-1944, dar presupun că Regele Mihai nu a avut prea mult spațiu de manevră cu Armata Roșie la pragul României.
Ați trăit în România primii ani ai tranziției postcomuniste. Credeți că țara ar fi arătat altfel dacă Regelui i s-ar fi permis revenirea?
Vă răspund cu o întrebare: cine să-i fi permis revenirea Regelui Mihai? Comunistul Ion Iliescu? Ideea reinstaurării monarhiei în România în 1990 constituie un exercițiu de istorie contrafactuală în care prefer să nu mă lansez. Oricum, eu cred că Regele Mihai ar fi trebuit să se reîntoarcă pe tronul României doar în momentul în care țara ar fi meritat acest lucru. Altfel spus, România a primit după 1990 ceea ce a meritat. Au fost mai multe alegeri libere de atunci și ne-am ales (cu) același tip de clasă politică. Noi i-am ales, îi merităm. Regele Mihai ar fi meritat o Românie mai bună.
Articolul complet il gasiti in https://revista22.ro/70268117/regele-mihai-ar-fi-meritat-o-romnie-mai-bun.html
Un maghiar scoate dovada, iacata musiu Coja!
D-le XxX, adevar grait-ai! Tot maghiariul saracul sa luptre cu revizionismul…Mark László-Herbert, un roman de etnie maghiara, care, spre deosebire de istoricii nostri, gen Dogaru,Scurtu si altii ori gazetarii istorici, gen Cristoiu, Damian sau tovarasii nostri (de site) Coja& Co, inainte de a arunca „dovezi istorice/ isterice” impotriva Regelui Mihai,
s-a gandit, ce multor dintre detractorii Regelui Mihai „le-a scapat”, sa studieze arhivele diplomatice ale Aliatilor cu privire la abdicare. Astfel, a aparut cartea „Abdicarea Regelui Mihai- Documente diplomatice inedite” . Cartea prezinta o serie de documente menite sa faca lumina in jurul abdicarii Regelui din prisma diplomatiilor, dar prezinta si momentul inedit al trecerii Romaniei in sfera de influenta sovietica, celebra intelegere Stalin-Churchill, cu 90-10.
Documentele vin si demonstreaza ca Regele Mihai nu a mintit, nu a exagerat, nu a delirat cu privire la ce s-a intamplat la lovitura de stat din 30 Decembrie 1947. Mai jos este o selectie de documente,asa cum au fost prezentate de ziarul Cotidianul (sursa)
“Moscova, invocând amenințarea cu conflictul care ar apăsa asupra Europei în urma eșecului Conferinței de la Londra, [a decis] în aceste condiții executarea imediată a programului de abolire a monarhiei”- a telegrafiat șeful misiunii franceze de la București ministrului de externe Georges Bidault. Diplomatul și-a continuat raportul astfel (31 decembrie 1947): “Pe data de 27 decembrie, a avut loc o conferință între dna Ana Pauker, domnii Gheorghiu-Dej, Bodnăraș și Chișinevschi, membri ai Comitetului Central al “partidului”, pentru a stabili detaliile unui plan de acțiune care nu i-ar fi fost comunicat domnului Groza decât la data de 29 decembrie. În aceeași zi, la miezul nopții, președintele Consiliului [de Miniștri] îi cerea regelui Mihai, care se afla la Sinaia, o audiență pentru a doua zi la ora 9, insistând ca această întrevedere să aibă loc la reședința suveranilor situate la marginea capitalei. Ajungând la această reședință pe data de 30 decembrie, regele și regina[-mamă] au observant în împrejurimi un număr mare de camioane pline cu “mercenari”. În rest, garda de serviciu a fost consemnată, schimbul gărzii a fost interzis și numeroase forțe de poliție civilă și militară aflate deja la fața locului rețineau în anexele clădirii întreaga suită a suveranilor. … președintele Groza, de cum a fost primit împreună cu dl Gheorghiu-Dej de către Majestățile lor, a declarat, cu jovialitatea sa obișnuită:”eu sunt în favoarea divorțului“ și a prezentat numaidecât actul de abdicare pentru a fi semnat de rege. Suveranilor nu li s-a permis nici măcar să se consulte între ei: în timp ce regele se retrăgea într-o cameră alăturată unde se aflau mareșalul curții și secretarul său particular, reginei[-mamă] i se cerea cu insistență de către președintele Consiliului să se folosească de toată influența pentru a-l determina pe fiul ei să cedeze. Deliberarea monarhului a durat puțin timp: a remarcat imediat că reședința sa era deja împânzită de trupele diviziei comuniste “Tudor Vladimirescu“. După ce a afirmat că “el considera că acționează în interesul poporului său, pentru a evita vărsarea de sânge“, regele s-a resemnat să semneze actul de abdicare. Dl Groza s-a lansat atunci în mulțumiri și promisiuni frumoase: regele Mihai ar putea părăsi țara în libertate împreună cu întreaga sa suită, ar primi permisiunea de a-și lua toate bunurile și ar putea păstra chiar și domeniile coroanei; suveranii au refuzat cu demnitate această ultimă ofertă […]. Înainte de a se retrage, președintele consiliului a lăudat în mod ironic înțelepciunea regelui, “serviciile de Securitate deținând, pretinse el, dosare compromițătoare despre legăturile lui Mihai I cu misiunile diplomatice anglo-americane și cu national-țărăniștii“.
„Însă Groza și Gheorghiu-Dej au recurs și la alte metode, mult mai eficiente decât acele documente compromițătoare, ca să-l convingă pe rege să abdice. L-au amenințat că îi vor executa pe cei aproximativ o mie de studenți care se aflau în acel moment închiși în diferitele închisori din capitală, dacă Mihai ar refuza să semneze imediat și necondiționat declarația de abdicare, în timp susțineau că guvernul nu poate garanta siguranța locuitorilor capitalei, dacă, din cauza răspunsului negativ al regelui, ar izbucni proteste de stradă.” …
177. Telegrama nr. 1167-1170 din 30 decembrie 1947. Auboyneau, ministrul Franței la București, către ministrul francez al afacerilor externe: Acces restricționat. … la amiază (30 decembrie), parlamentul, aflat atunci în vacanță parlamentară, a fost convocat în ședință extraordinară pentru a asculta la ora 17 lectura textului oficial al actului abdicării și proclamația guvernului, texte pe care le comunic Departamentului înregistrate sub următoarele două numere. După o scurtă suspendare a ședinței, a fost votată în unanimitate legea care a instituit republica populară. Pe de altă parte, garda regală a Palatului a fost deja înlocuită cu jandarmeria … Până acum domnește calmul în București, unde populația a primit vestea cu tristețe, bineînțeles, dar cu apatia sa obișnuită. …
185. Telegrama nr. 1575 din 31 decembrie 1947. R. Sarell, legațiunea britanică la București, către Foreign Office: Important. Secret. …Am avut ocazia să vorbesc cu fratele secretarului particular al regelui și cu alte persoane bine informate și a devenit clar că abdicarea a fost de fapt o lovitură de stat înfăptuită repede de comuniști și la care Palatul nu se aștepta. …
189. Telegrama nr. 1178-1183 din 31 decembrie 1947. Auboyneau, ministrul Franței la București, către ministrul francez al afacerilor externe: Acces restricționat. Strict secret.… Tocmai am primit dintr-o sursă foarte bună informațiile următoare despre pregătirea și realizarea veritabilei “lovituri de stat” care a marcat ziua de ieri. …
193. Telegrama nr. 4 din 1 ianuarie 1948. Waldemar J. Gallman, ambasada americană la Londra, către Departamentul de Stat american: Strict secret. … Raportul, bazat pe informațiile obținute de la fratele secretarului particular al regelui, precizează faptul că abdicarea a fost o lovitură de stat, pusă la cale într-un moment neașteptat pentru Curte. …
196. Telegrama nr. 10 din 3 ianuarie 1948. Rudolf Schoenfeld, ministrul American la București, către Departamentul de Stat American: Strict secret. … În această dimineață, Rădulescu (a se vedea telegrama mea nr. 1 din 2 ianuarie) a spus că, exceptând cazul în care ar apărea dificultăți neașteptate, suita regală va pleca în această seară către Lausanne, via Viena. Principalii membri ai suitei vor fi regele, în pașaportul căruia stă scris principe de Hohenzollern; regina-mamă; Negel, mareșalul curții; Mircea Ionițiu, secretarul particular al regelui; Jacques Vergotti, aghiotantul regelui; doamna Catargi, damă de onoare a reginei-mamă; Vania Negroponte (cu soția și băiatul), care a fost administrator al unor moșii regale. Servitorii personali vor însoți și ei grupul. În total, se așteaptă ca numărul de persoane să se ridice la 35. Rădulescu nu știa dacă principesele Elisabeta și Ileana vor fi incluse în grup. …Rădulescu a afirmat că regelui i s-a promis un avans în valută contra unei eventuale vânzări a unor bunuri personale de aici, cum ar fi vinurile și caii. …”
197. Telegrama nr. 10-13 din 3 ianuarie 1948. Henry Lucien Bonnet, ambasadorul Franței la Washington, către ministerul francez al afacerilor externe: … Departamentul de Stat, care știa că monarhia română este amenințată, nu a fost surprins decât de momentul ales de sovietici, de comun acord cu conducătorii comuniști, pentru a-l forța pe rege să abdice. … Sunt motive să credem că textul publicat de autoritățile române nu corespunde exact cu originalul, și mai ales că cuvintele “consider că” din al treilea alineat au fost introduce după lovitură. … Departamentul de Stat subliniază că guvernul american nu poate decât să ia act de schimbarea de regim. Dl Schoenfeld va primi noi scrisori care să îl acrediteze pe lângă prezidiu….
207. Telegrama nr. 9 din 8 ianuarie 1948. R. Sarell, legațiunea britanică la București, către Clement Attlee, prim-ministrul britanic: … Ultimele relatări ale unor surse absolut credibile, aflate în legătură directă cu regele Mihai, confirmă punctual de vedere exprimat în telegrama mea nr. 1575 din 31 decembrie, și anume că abdicarea regelui a fost forțată și că evenimentul constituie o lovitură de stat. … Românii, sau cel puțin cei care mi-au expus mie, sau prietenilor mei, părerile lor, au o singură consolare în situația de față, și anume că regele a scăpat cu viață. …”
208. Telegrama nr. 19-A din 9 ianuarie 1948. John Carter Vincent, ministrul American la Berna, către George Marshall, secretarul de stat american: Secret. … În ceea ce privește finanțele, Mihai a refuzat categoric oferta lui Groza de a primi o sumă de bani nepomenită. Lui Mihai i s-a permis să scoată din țară bunuri personale, dar nu obiecte valoroase, cum ar fi operele de artă. A fost informat că venitul de pe urma vânzării acestora din urmă îi va fi trimis lui, dar el nu se așteaptă să primească ceva. Aparent, capitalul său lichid în Elveția se ridică la 50 000 de dolari americani și 200 000 de franci elvețieni. …
216. Telegrama nr. 56 din 14 ianuarie 1948. Rudolf Schoenfeld, ministrul american la București, către Departamentul de Stat american: … Principesa Elisabeta și principesa Ileana cu soțul și cei șase copii, însoțiți de un grup de douăzeci de persoane (…) au plecat către Elveția cu un tren special în data de 12 ianuarie. Cu toate că li s-a permis astfel ultimilor membri ai familiei regale române să părăsească țara, guvernul roman i-a tratat cu caracterisica-i atitudine ostilă, verificând fiecare articol vestimentar în momentul împachetării, reducând limita de bagaje în ultimul moment și punând stăpânire pe locuințele și pe proprietățile acestora înainte ca grupul să plece. …
223. Telegrama nr. 66 din 21 ianuarie 1948. John Carter Vincent, ministrul american la Berna, către Departamentul de Stat american: Secret. … Am fost informat din surse sigure (…) că Departamentul Politic al guvernului elvețian i-a cerut regelui Mihai să se abțină de la declarații și de la participarea la activități politice atât timp cât se află în Elveția. …”
225. Telegrama nr. 23 din 22 ianuarie 1948. Thomas Maitland Snow, ministrul britanic la Berna, către Foreign Office: Strict secret. … Prim-ministrul a scos atunci din buzunar un act de abdicare și i-a cerut regelui să îl semneze pe loc. Regele a spus că, la urma urmelor, s-a născut român și că trebuie să se gândească ce va face în această chestiune atât de importantă. A spus că se va întoarce la Sinaia și se va consulta cu prietenii săi. Prim-ministrul i-a spus că acest lucru este imposibil, că regele nu putea părăsi palatul și că trebuie să obțină semnătura sa în decurs de două ore. Regele s-a retras în altă cameră, de unde a încercat să le telefoneze consilierilor săi legali, dar și-a dat seama că toate legăturile telefonice din palat fuseseră întrerupte. La încheierea celor două ore, s-a întors la prim-ministru și l-a întrebat care ar fi consecințele dacă el ar refuza să semneze actul de abdicare. Prim-ministrul a răspuns că va avea loc o vărsare de sânge și o revoluție. În același moment, acesta a scos un pistol, spunându-i regelui: ”Vedeți dumneavoastră, nu vreau să am aceeași soartă ca și Antonescu.“ Apoi l-a dus pe rege la fereastră și i-a arătat trenul Crucii Roșii și ambulanța atașată acestuia, în așteptare în fața clădirii. În aceste circumstanțe, regele a cedat. … Bagajele regelui și ale reginei-mamă nu au fost deschise la graniță de către români, dar toate cele aparținând suitei regale au fost răscolite, chiar și persoanele din suită au fost dezbrăcate și percheziționate. …
244. Telegrama nr. 63 din februarie 1948. Legațiunea britanică la București către Ernest Bevin, ministrul britanic al afacerilor externe: “ …Am onoarea să vă transmit anexat un raport ce conține un rezumat al principalelor evenimente politice din România din anul 1947. Pentru acest studiu extrem de folositor al evenimentelor îi sunt recunoscător dlui Ivor Porter, până de curând secretar doi al acestei legațiuni. … 20. Se știe acum foarte bine că regele nu a abdicat deoarece guvernul refuzase să îi permită să se căsătorească. …Se pare prin urmare că s-a luat o decizie fulgerătoare și, cum nu a mai fost timp pentru a se găsi o problemă pe baza căreia regele să fie obligat să abdice, s-a recurs la o simplă lovitură de stat sprijinită de forța armelor. …
246. Notă din 1 martie 1948 redactată de Geoffrey Wallinger, din Foreign Office: Foarte urgent. Secret. … Domnul Constantinescu, fost consilier al legațiunii române, m-a informat că tocmai a aflat de la anturajul regelui Mihai din Paris că autoritățile franceze i-au cerut Majestății Sale să nu dea nici o declarație la Paris (precum intenționase să facă) despre abdicarea sa. Regele Mihai trebuie să sosească aici poimâine, în drumul său către Statele Unite. Se va pune problema dacă va trebui să dea declarația în Londra…. Desigur, i-am putea cere să amâne orice fel de acțiune până când va ajunge în America, dar cred că acest lucru ar fi prematur, și, în ceea ce privește Departamentul de Sud, vreau să vă spun că balanța înclină către a-i permite Majestății Sale să dea declarația în Londra. … Pentru Sir O. Sargent: Acum câteva săptămâni s-a hotărât că nu avem nici un motiv să-l încurajăm pe regale Mihai să rupă tăcerea. Dacă face o declarație aici, mânia rușilor va fi direcționată către noi; cred că divulgarea din partea americanilor a documentelor germano-sovietice ne-a provocat deja destul rău. …
249. Notă din 4 martie, nesemnată, către Sir Orme Sargent, ministrul adjunct de externe permanent britanic, către Bateman, Foreign Office și către Departamentul de Sud, Foreign Office: Sir Alan Lascelles mi-a telefonat în această după-amiază pentru a-mi da următoarele informații pe care le-a primit de la rege [George] în legătură cu prânzul de azi al Majestății Sale cu regele Mihai. … Regele [George] a fost surprins să afle că regale Mihai era, după cum se pare, total lipsit de mijloace. …
250. Telegrama nr. 789 din 5 martie 1948. René Massigli, ambasadorul Franței la Londra, către ministerul francez al afacerilor externe: Ieri, înainte de a părăsi Londra și de a se îmbarca pentru Statele Unite, regele Mihai al României a convocat presa. Fostul suveran, ale cărui declarații sunt reproduse pe larg în ziarele din această dimineață, a descris împrejurările abdicării sale: nu avusese altă alegere decât să cedeze sau să provoace, prin refuzul său, un măcel. România se găsea acum sub dominația unui guvern care nu reprezenta în nici un fel voința poporului, violase angajamentele internaționale și fusese impus de o putere străină. La încercarea mai multor jurnaliști de a afla dacă această conferință de presă fusese autorizată în mod expres de către guvernul britanic, Foreign Office s-a limitat la a răspunde că Anglia este o țară liberă, unde oricine are dreptul de a ține o conferință de presă. De fapt, regele Mihai încercase să afle în prealabil dispozițiile Foreign Office-lui, care și-a dat acordul….
256. Telegrama nr. 982 din 28 aprilie 1948. Henri Hoppenot, ambasadorul Franței la Berna, către ministerul francez al afacerilor externe: Comandantul Vergotti, aghiotant al regelui Mihai al României, i-a mărturisit unuia dintre colaboratorii mei câteva impresii ale călătoriei fostului suveran în Anglia și în Statele Unite. … A fost primit, de această dată, foarte călduros de familia regală a Angliei, iar regele George s-ar fi arătat personal dispus să îi acorde, la nevoie, ajutor financiar. La Washington, președintele Truman l-a primit de asemenea foarte cordial pe regele Mihai. …”
Prin Decretul Nr. 983 din 26 mai 1948, publicat în Monitorul Oficial Nr. 121 din 27 mai 1948, bunurile fostei familii regale au intrat în proprietatea statului.
sursa: cotidianul
Despre cuvantul lui Petru Groza ne spune Bartolomeu Anania, conducatorul grevei studentesti din 1946 de la Cluj care a trimis o delegatie la Groza pentru eliberarea studentilor detinuti ” Petru Groza ii primise cu bunavointa, le fagaduise sprijinul, dar tot ce putuse face a fost sa obtina permisiunea lui Teohari Georgescu ca delagatii nostri sa-i viziteze pe arestati si sa le dea ceva de mancare si tigari”