Munții noștri aur poartă…

Din 2005, România nu mai scoate nici un

gram de aur din minele sale.

Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate.

În anul 1961 am avut, în subunitatea pe care o comandam la Timişoara, un soldat care a lucrat la mina Barza. Ne-a relatat că acolo s-a găsit un foarte bogat filon de aur pentru care s-a primit ordin de la Gheorghiu Dej să se oprească exploatarea şi să se închidă galeria cu un zid gros de beton, pentru a rămâne ca rezervă generaţiilor viitoare. Acum acolo zidul este spart şi lucrează din greu străinii care se fac că fac cercetări geologice, scoţând zilnic cantităţi de aur numai de ei ştiute.

Câtă mârşăvie din partea celor care le-au dat acces la bunurile neamului nostru!

Primul vinovat este Mugur Isărescu (Isar – numele lui adevărat) care din 2005 nu a mai vrut să cumpere aurul minelor noastre şi a adus nenorocirea minerilor – pentru a putea să de acces străinilor la această mare bogăţie a neamului.

Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate.

Totuşi, opt firme străine au primit licenţe de exploatare în zonele epuizate, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conţin aur în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaţia: Au avut hărţile geologice ale statului român,  ne-a spus dr. ing. Florea Neagu.

Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în patrulaterul aurului – adică perimetrul Baia de Criş, Sacaramb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni – dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp.
 Pe timpul lui Ceauşescu se scoteau între 14 şi 20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracţia a scăzut dramatic,iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus că sunt epuizate, a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat şi realizat mine de aur în patrulaterul aurului.

Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezerva valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea se terminaseră.

250 de tone, doar la Roşia Montana

Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness. ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia Montana s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că nu mai era rentabilă,un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul catoate firmele străine au mers la punct ochit – punct lovit, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate … Cum?!

 Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România.. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine au găsit metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum,statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie, ne-a spus dr. ing. Neagu.

Prima hartă a bogăţiilor româneşti

datează din 1925

În 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele naţionale. Şcoala românească de prospecţiuni geologice a crescut constant. Iată harta actualizată (vânată se pare de ruși, pe lângă alții – vedeți cazul cetățeanului rus prins pe 19.oct.2012 în timp ce vroia să scoată mai multe documente din România). Click aici pentru foto mare…

Zăcămintele din ţară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialişti şi înregistrate pe profile, adică secţiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate şi într-un calculator adus de la americani şi instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje Geofizică, în strada Biserica Amzei din Bucureşti. În 1971, cei de la prospecţiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor din Capitală, unde se găseau şi profile geologice realizate în toată ţara. Pe baza acestor informaţii, Ceauşescu făcuse un plan de extracţie până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul.

Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfăşoară activităţi în domeniul prospecţiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus că preţul vânzării documentaţiei secrete a fost de 10.000 de dolari..

Privatizarea resurselor

este ținută la secret

Am cerut Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licenţele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe teritoriul României.

Răspuns: Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor de interes public.. (…) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate.

 Iată ce scrie în Constituţia României, art. 136: Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Iată ce spune Legea 544/2001: Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României.

Datorie externa, aproximativ 99,3 miliarde euro

(sursa BNR )

În decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externă. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Băncii Naţionale, publicate cu 2 luni în urmă, ţara noastră a acumulat, în ultimii 22 de ani, o datorie externă de 99,3 miliarde de euro.

Aurul a înregistrat un maxim istoric de

1.505,4 dolari pe uncie

(n.r.-uncie:unitate de măsură egală cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacţionat la 1.502,96 dolari, faţă de 1.493,9 cu cât fusese vândut marţi. Economiştii apreciază că preţul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul ar putea continua, metalele preţioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.
Dezvăluiri Libertatea

Secretele zăcămintelor de aur, vândute pe 10.000 de dolari

22 Aprilie 2011 http://www.libertatea.ro/detalii/articol/dezvaluiri-libertatea-secretele-zacamintelor-de-aur-vandute-pe-10-000-de-dolari-332016.html

Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur

Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elită mondială a metalelor preţioase. „Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută ( n.r. -relatare din 2011), când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.

Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.

Suntem pe locul cinci în lume

„Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu.

Țara noastră primeşte prea puţin pentru

zăcămintele pe care le concesionează

Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.
„Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că învestitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul”, ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.

De menţionat este și faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Mai jos continuarea la articolul care aduce unele lămuriri legate de aurul României -Sorin Golea 14 Noiembrie 2011 (Sursa Libertatea)
Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Exclusiv – detalii aici…

N.R. Materialele de mai sus sunt din 2011, singurele modificări au fost aducerile la zi a hărții resurselor și a datoriei externe a României.