Ultimele cuvinte ale lui Horea: Mor pentru Naţiune!
Ziua de 28 februarie a anului 1785 rămâne în istoria românilor ca una dureroasă, sângeroasă. Se împlinesc astăzi 228 de ani din ziua în care doi dintre conducătorii Răscoalei ţărăneşti de la 1784-1785, Horea şi Cloşca, au fost executaţi cu cruzime din ordinul nobililor maghiari, aflaţi sub autoritatea austriecilor.
Sentinţa prevede ca aceştia au să fie duşi pentru crimele acestea la îndătinatul loc de supliciu şi acolo să li se frângă cu roata toate membrele corpului, începând de jos în sus, anume mai întâi lui Ioan Cloşca apoi lui Horea, numit altminterea şi Ursu Nicola şi în modul acesta să fie trecuţi din viaţă la moarte, iar corpurile lor să fie despicate şi tăiate în patru bucăţi, capul şi părţile corpului să fie aşezate pe roate pe marginea diferitelor drumuri şi anume în comunele unde au săvârşit cruzimile cele mai scelerate, iar inimile şi intestinele să fie îngropate aici la locul supliciului. Această sentinţă s-a pronunţat în 26 februarie 1785, pentru dânşii ca o pedeapsă binemeritată, iar pentru alţii asemenea lor să le fie exemplu şi oroare!!
Prin această execuţie publică la care au fost obligaţi să asiste câte trei bătrâni şi trei tineri din fiecare sat al celor patru comitate cuprinse de răscoală s-a urmărit exercitarea unor presiuni psihologice asupra întregii iobăgimi române din Transilvania, conform instrucţiunilor împăratului: „ca să fie de exemplu şi oroare”. După izvoarele cunoscute, au fost aduşi cu forţa la execuţia lui Horea si Cloşca între trei şi şase mii de iobagi români.
O descriere amănunţită a evenimentelor se află în scrisoarea lui Iosif Gabri, profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, trimisă unui prieten al său la Roma la 2 martie 1785.
„După cum prevedea sentinţa întocmai aşa, în dimineaţa zilei de 28 februarie pe la ceasurile nouă şi jumătate, Horea şi Cloşca au fost aşezaţi separat pe câte un car special, fiecare fiind însoţit de câte un preot ortodox. Este cu neputinţă să descriu convoiul şi mulţimea care a fost de faţă. Ei au fost însoţiţi de un escadron de cavalerie din Toscana în ţinută de paradă, cu mare pompă, de aproximativ trei sute de pedestraşi orăşeni şi de haiduci. Batalionul pedestraşilor i-a încadrat într-un careu, iar călăreţii s-au aşezat la cele două aripi. Eu, prin bunăvoinţa unui locotenent de cavalerie, am stat călare între batalionul informă de careu şi între cavalerie şi astfel, am văzut de la început execuţia şi parada, cum văd această foaie de hârtie din faţa mea. În afară de nobili şi oameni mai deosebiţi din comitate au trebuit să fie de faţă mulţi oameni proşti şi asta se poate aprecia din faptul, că din fiecare sat al celor patru comitate au trebuit să ia parte după o grea poruncă, câte şase oameni proşti, trei bătrâni şi trei tineri, prin urmare a trebuit să fie cel puţin cinci mii de oameni. Cloşca a primit cel puţin douăzeci de lovituri până şi-a dat sufletul. În timp ce Cloşca era frânt cu roata, Horea era legat şi ţinut în picioare de doi ucenici ai călăului ca să vadă ce moarte cumplită şi prin ce chinuri groasnice trebuia să moară ucigaşul său tovarăş. După ce s-a terminat execuţia lui Cloşca şi au dat leşul la o parte, pe Horea l-au urcat apoi în patul său şi l-au legat; în vaiete au început să-i sfarme picioarele cu roata, iar după patru lovituri din porunca domnului Eckhard, au început să-i lovească pieptul şi astfel după opt, nouă lovituri a murit. Ultimele sale cuvinte au fost.. Mor pentru Naţiune!”
Noi ştim că pasul nostru va fi puternic dezaprobat, dar ne mângâiem că va fi şi un îndemn sa fie examinată purtarea acelora care ne-au înşelat atât de crud. Oricum, preferăm moartea acestei vieţi pe care o îndurăm; vom muri fericiţi dacă exemplul nostru va garanta drepturile ce se cuvin unor fiinţe umane pentru urmaşii noştri. [Cloşca]
Cine erau cei trei eroi: Horea, Cloşca si Crişan?
Horea, pe numele lui adevărat Vasile Nicola, se născuse în anul 1731 în ţinutul moţilor, la Arada, pe Dealul Fericetului (azi comuna Horea, judeţul Alba). Numele de Horea era o poreclă care i se trăgea de la faptul că ştia să cânte frumos, ştia să „horească”. Este cunoscut şi sub numele de Ursu: ţăranii din Apuseni aveau obiceiul de a da nume de animale copiilor, în credinţa că pruncul va căpăta puterea animalului sălbatic după care a fost botezat. Acest obicei s-a păstrat până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când a fost interzis de capii bisericii ortodoxe ca fiind unul păgân. Horea a fost căsătorit cu Ilina, cu care a avut doi fii, Ion şi Luca. Ion a participat alături de Horea la răscoală şi a fost numit uneori „Horea cel tânăr”. După înăbuşirea răscoalei conduse de tatăl său, Ion a fost deportat în Banat, a reuşit să fugă înapoi în Ardeal de câteva ori, dar a fost de fiecare dată prins şi returnat, sfârşind prin a nu se mai întoarce niciodată. „Nobilul comitat, împreună cu toți stăpânii de moșii și cu toată seminția lor, să jure pe cruce; nobili să nu mai fie, ci fiecare dacă va putea găsi o slujbă să trăiască din aceea. Nobilii stăpâni pe moșii să părăsească odată pentru totdeauna moșiile nemeșești. Și ei să plătească dare ca poporul de rând. Ei (românii) sunt cu adevarat sclavi, fără nici un avut şi fără drepturi, legaţi de glie, iar cei mai mulţi dintre ei sunt trataţi fără cruţare de către administratorii moţiilor, încât niciodata nu le rămâne timpul necesar pentru a se ocupa de ogorul lor, pe care trebuie să-l lucreze femeile, pentru a-şi hrăni, cu chiu cu vai, familia” Horea
Cloşca, pe nume Ioan Oarga, venea de la Carpiniş, din Munţii Abrudului. Avea doar 37 de ani, dar a dovedit o mare abilitate tactică, talent de negociator, iar sursele epocii îi atribuie o retorică uimitor de elaborată, într-o foarte marcată relaţie de descendenţă faţă de discursul latin clasic: „Noi ştim că pasul nostru va fi puternic dezaprobat, dar ne mângâiem că va fi şi un îndemn sa fie examinată purtarea acelora care ne-au înşelat atât de crud. Oricum, preferăm moartea acestei vieţi pe care o îndurăm; vom muri fericiţi dacă exemplul nostru va garanta drepturile ce se cuvin unor fiinţe umane pentru urmaşii noştri”.
Numele adevărat al lui Crişan era Giurgiu Marcu. Originar dintr-o comună din Zarand, era – nu ştim pe ce cale – un excelent cunoscător al artei militare, fiind principalul organizator al acţiunilor armate ale ţăranilor. A impus mişcării o disciplină riguroasă, prin pedepsirea cruntă a trădătorilor şi a pacifiştilor. Organizează asedii, întreruperi ale liniilor de comunicaţii duşmane, ambuscade, false retrageri şi atacuri prin surprindere. Mobilizează, acorda brevete de ofiţer şi subofiţer, stabileşte uniforma, semnele şi semnalele, drapelele de luptă şi îşi porecleşte camarazii – „horeni”.
Ei bine n-oi fii eu invatatoare dar pot sa zic ca a avut cateva greseli, nu dau nume. Sper ca acest comentariu n-a fost prea dur, pe cine pacalesc? N-a fost deloc dur, dea bea ce am zis ceva!!! N-am prea multe de spus,dar totusi a fost foarte bun documentarul si imi place mult titlul(„Mor pentru natiune!”),Ion te-ai descurcat niciodata nu asculta comentariile facute de ceilalti,ca unii poate nici n-au citit si incep sa comenteze.I-a aminte!Apropo,daca va intrebati cati ani am ,am 10 ani si ,nu va mint!
Dezbina si condu . Cine nu invata din istorie risca sa o repete , si atunci baietii astia destepti ce sau gandit hai sa-I zapacim de cap , au creat tot felul de razboaie,reascoale,revolutii si mai nou criza pt ca sa nu vedem adevarul si a nu avea timp pt a invata,cerceta si gandi ce este bine si ce nu .
De una zi am gasit o informatie :
‘‘5 noiembrie 1957. Un avion IL 14, având la bord o delegaţie a PMR ce zbura la Moscova pentru a participa la aniversarea Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, s-a prăbuşit la aterizare pe Aeroportul Vnukovo, la ora 17,48, din cauza unei erori de pilotaj. Au murit ministrul de externe Grigore Preoteasa şi trei membri ai echipajului. Ceilalţi pasageri au suferit răni grave. Nicolae Ceauşescu, secretar al CC al PMR, a fost mai norocos. Certificatul medical eliberat la Moscova consemna: „Traumatism al părţii externe a hemitoracelui drept şi la gamba stângă. Plăgi zgâriate la faţă, mâini şi picioare. Temperatura: 37,3 grade, stare generală satisfăcătoare.“
Credeti ca a fost o intamplare cu avionul polonez si cu Presedintele Poloniei in 2010 tot eroare de pilotaj, bizar?
Ma tot gandesc la cei care au murit pt aceasta TARA si au crezut in noi cei care am venit dupa ei , ce facem cu TARA ?
Toate cele bune va doresc!!!
Si care-i concluzia ? Sa nu ne punem cu rusii ? OK, asa vom face, desi nu vad de ce am fi contra lor. Si rusii sunt manipulati ca si noi, romanii.
PS. Nici eu n-am crezut ca avionul polonez a cazut alandala. Cel mai bine ar fi sa nu mai vizitam URSS si sa stam cuminti in banca noastra.
Așa se luptă pentru popor! Nu prin mătănii popești!
da, problema cu tiganii e pusa corect de domnul Bone. Asa, romanii („rumânia”) cei legati de glie asupreau tigani? Ce diversiune spurcata. Adica mosierimea greco-fanariota erau „romani”? Tiganii de pe moşiile manastirilor inchinate sau tiganii de pe moşiile stapanilor greci, grofilor si nemesilor si stapanitorilor austrieci erau asupriti de romani? Ce porcarie! Si nici un istoric si parlamentar nu casca ratul sa ridice macar problema.
Trosnetul oaselor lui Horea şi Cloşca răsună pe vecie în memoria noastră, a românilor. Este trosnetul batjocurii şi urii rasiste a imperialiştilor unguri şi germani care ne-au ţinut în sclavie o mie de ani. Până şi-n relatarea unuia dintre impilatorii imperiali se vorbeşte despre români cu termenul de „prost”. Parcă Talmudul spune că doar evreii sunt oameni, iar non-evreii sunt animale, nu? Se ştie, se vede că de fapt liderii de atunci ai românilor, ai ungurilor şi germanilor erau evrei, începând cu împăratul masono-semit Iosif al II-lea. Germanii majoritar creştini, nu catolici ca ungurii şi împăratul, au avut ceva de spus vizavi de masacrul comis împotriva românilor de către forţele imperialiste ungaro-germane? Evident nu, căci evreii conduceau tot imperiul, iar capii catolici şi cei ortodocşi, semito-masoni în majoritate, împreună l-au defăimat şi prins pe Horea şi ai lui. Actele vremii o spun neechivoc… Ortodoxia în Ardeal, în procesul de afirmare ca naţiune, s-a comportat execrabil şi dezonorant. În timpul Răscoalei lui Horea, preoţii ortodocşi din Ardeal îl blestemau în biserici pe acesta şi pe ai săi, iar cei 2 episcopi care existau, cutreierau munţii ca să-l ademenească să fie prins, lucru ce s-a întâmplat şi a fost tras pe roată. Ultima dezlegare i-a făcut-o preotul unit Basiliu Raţiu. Nu greco-catolicii l-au vandut pe Horia, ci episcopul ortodoxo-semit Ghedeon Nichitici de la Sibiu, împreună cu cel de la Arad, Petru Popovici, și cu protopopul ortodoxo-semit de la Abrud, Iosif Adamovici, pentru care toți trei au fost premiați în zi de târg la Zlatna cu arginții lui Iuda, ca “recompensă pentru potolirea răscoalei”.
Daca recurgem la istorie ne vom convinge că nu doar Biserica Greco-Catolică este Biserica puterii politice, ci și cea Ortodoxă, indiferent dacă această putere a fost ungurească, austriacă, rusească, fanariotă sau comunisto-ateistă, pe toate le-a slugărnicit împotriva intereselor națiunii române. Nu greco-catolicii au așteptat în 1842 introducerea limbii maghiare ca limbă “oficială” în administratia bisericească și școlile confesionale, ci Episcopul ortodox Vasile Moga de la Sibiu, pe când greco-catolicii de la Blaj, anume Simion Crainic, vicar general episcopesc, și Simion Bărnuțiu, secretar consistorial, au răspuns că așa ceva nu vor face “în vecii vecilor”. Ce i-a făcut Patriarhul Miron Cristea lui Corneliu Codreanu este identic cu ce i-a făcut episcopul ortodoxo-semit Ghedeon Nichitici lui Horea.
Aşadar, pentru patrioţii de mucava care sprijină casa regală „a neamului” şi biserica masono-ortodoxă „a neamului”, ambele profund anti-creştine şi anti-româneşti, ţineţi minte că statul român, biserica neamului şi armata neamului înseamnă poporul român care munceşte şi ţine această ţară daco-română în picioare, înseamnă în primul rând ţăranul şi muncitorul român, inginerii şi doctorii care trăiesc de pe o zi pe alta, nu clasa de câteva mii de politruci semito-masoni, de câteva mii de oligarhi ortodocşi, cazoni şi laici ce ne ţine în sclavie şi tace mâlc vizavi de otrăvirea poporului român cu initium şi zeci de substanţe cancerigene, ce tace mâlc vizavi de asasinarea lui Eminescu, ce tace mâlc la sfârşit de februarie vizavi de martiriul românilor din Transilvania, leagănul civilizaţiei daco-române, ascunzând martiriul celui mai mare erou al neamului românesc de după Decebal în chiar zilele când ungurii iredentişti, rasişti şi şovini, mânaţi de semito-masonerie ne flutură steagurile lor iredentiste şi anti-româneşti în vreme ce preşedintele României, Băsescu Traian hăhăie voios alături de primul ministru al Ungariei spunând sarcastic poporului român că nu e frumos să trăiască pe spinarea germanilor!!!
Horea, Cloşca şi Crişan, poporul român vă iubeşte, nu vă uitaţi la politrucii ce vă ignoră, sau la patrioţii de mucava care vă ţin într-un con de umbră. Poporul român vă iubeşte, clasa oligarhilor, câteva mii acolo de anti-creştini nu contează, ei practic nu sunt români. Băsescu Traian, asemeni lui Ion Iliescu sau Emil Constantinescu, asemeni „preafericitului” mason Daniel, urmaş masono-semit al lui Ghedeon Nichitici, aşadar toţi aceştia se vede de la o poştă că nu reprezintă poporul român. Dar tu, grozav Horea, tu, grozav Cloşca, tu, grozav Crişan cu siguranţă aţi înţelege într-o secundă asta dacă Dumnezeu v-ar trimite acum aici… Odihniţi-vă în pace, noi românii voştri pentru care v-aţi dat viaţa cu atâta suferinţă vă iubim din tot sufletul, cu toată inima noastră! Dumnezeu să judece!
http://www.youtube.com/watch?v=FHegpIc2vyw
http://www.logosfera.ro/2009/02/biserica-ortodoxa-romana-una-masonica-si-oculta/
Uite, Horea un adevarat nationalist. Moare pentru natiune, pentru cea romaneasca, nu pentru cruce pentru ca tot la cruce se inchinau si dusmanii poporului si neamului romanesc. S-a sacrificat pentru toti romanii nu doar pentru o confesiune. Un crestin adevarat, un crestin de suflet. Pe toti romanii i-a iubit si pentru ei s-a sacrificat fara deosebire de confesiune, orientare politica, sau mai stiu eu ce criterii discriminatoare.
” Pe toti romanii i-a iubit”
Tu, vorbeste pentru tine. Tu nu esti „toti romanii”.
Corect.
Corect ce ?
SI MASON TOTODATA
Ei (românii) sunt cu adevarat sclavi, fără nici un avut şi fără drepturi, legaţi de glie,
Doua lucruri nu inteleg eu :
1- Daca romanii erau sclavi si se rasculau sa scape de sclavie, cum de ii acuza tziganii pe romani ca i-au tzinut in sclavie 1000 de ani ? Exista aceasta obisnuinta in istoria romaneasca sau in cea universala ca sclavii sa aiba la randul lor sclavi ? Daca se gaseste in istoric mai priceput sa ne explice acest fenomen straniu : Sclavi ai sclavilor !
2- M-ar interesa daca printre rasculatii lui Horea erau si tzigani ca sa avem dovada ca erau impilati macar la fel de rau cum erau impilati romanii. Extrapoland fenomenul, la rascoala lui Doja au participat si tziganii, la rascoala din 1907 au participat si tziganii, si in general au fost asa de asupriti tziganii in tzinuturile romanesti incat s-au rasculat asa cum de exemplu s-au rasculat moldovenii, muntenii si ardelenii sau cum s-au rasculat chiar evreii contra imperiului roman ? Ca sa vedem daca au fost chiar asa chinuiti de s-au rasculat cum a fost chinuit de-a lungul secolelor biet popor romanesc de ajungea sa se rascoale si ne scot noua acum ochii ca i-am tinut in robie milenii intregi.
Excelent punct de vedere! Dar, valabil doar pentru cei ce pot gandi….
Iti raspund si a doua oara: Tiganii au fost sclavi, iar romanii iobagi, o forma diferita de sclavie. Iobagii nu puteau fi vanduti si cumparati, dar erau legati de mosie.
Poti gasi lamuriri pe internet, daca doresti.
S-ar cadea sa fie tratati in mod uman si tiganii, dar lipsa de cultura impiedeca unele persoane de a controla comportarea ne corespunzatoare fata de straiul din tara. Strainul, nu-i vina lui ca s-a nascut in Romania.
Ungurii ne-au fost stapani, dar pentru comportamentul lor negativ, Dumnezeu i-a facut, la randul lor, sa fie straini. Asa putem ajunge si noi, romanii, daca nu ne purtam cum trebuie. Cum zice la Deuteronom 28.43: „Srainul care va fi in mijlocul tau se va ridica tot mai sus peste tine …”
Smerenia e mama intelepciunii.
Prevederea este mama înțelepciunii.
De aceea stau cuminte in banca mea pentru ca altfel risc sa ma trezesc cu oasele rupte sau in cutit in inima sau cu beregata taiata sau cu femurala sau carotida taiata sau cu un glont in cap si cate si mai cate alte grozavii le pot face barbarii de dusmani.
Strainul care va fi in mijlocul tau se va ridica tot mai sus peste tine …”.
Bine le zici, se si vede ca veneticii s-au suit peste noi dupa 1989.
Se vede ca nu esti etnic roman ci cetatean roman pentru ca gandesti ca un cetatean roman cum sunt azi toti minoritarii, mai romani decat romanii care au fost slugi de sute si mii de ani la straini. Azi „ei formeaza patriotii, noi nu mai avem loc sa fim patrioti, ajungand, culmea tupeului, sa ne zica noua ca nu suntem romani si ca ei sunt mai romani decat noi.
Si care-i mai distrugatoare : iobagia sau sclavia ? Probabil ai sa spui ca-i sclavia tziganilor nu iobagia romanilor.
Sa-i tratam uman si tziganii dar pe romani cine sa-i trateze uman ?
Eu n-am zis ca strainul are vreo vina ca s-a nascut in Romania.
Ungurul este strain pentru ca a navalit in Ardeal peste tara Dacilor, nu pentru ca ar avea comportari negative. este strain pentru ca este strain si nu ne inghite din varii motive unul fiind acela ca nu-l acceptam ca stapan.
Eu stiu ca acesta este drumul pe care ni l-au programat veneticii(Srainul care va fi in mijlocul tau se va ridica tot mai sus peste tine…), acela de a fi straini in propria noastra tara care incepand din 1989 s-a stabilit ca nu mai este a noastra tara ci a lor. O spun ca sa stiti ca stiu, ca nu suntem un neam de imbecili cum ne credeti si sa stati linistiti ca nu am sa ma opun vrerii voastre si probabil si a lui Dzeu ca sa luati voi tara(de fapt ati confiscat-o deja) si sa ne tratati ca fiind aici straini.
Asta-i situatia si o acceptam umili pentru asta-i credinta noastra crestina : umilinta.
Domnul meu si Dumnezeul meu!