CD
1.612 aprobate
denitsoc@gmail.com
216.131.75.152

In sfarsit unei analiste capabile din Sidney i s-a făcut milă de zăpăucii de analisti ziarici care, neintelegand realitatea, tot veneau cu teoria unei noi monede a BRICS-ului. Rusii, pe tezele carora s-a pornit acest poiect, au declarat de la inceput că: “in conformitate cu declaratiile de respect al independentei si suveranitatii natiunilor membre, cat si a principiului de neinterventiei in treburile interne se lasă la vointa membrilor de a negocia in ce monedă vor ei, prin intelegerea partilor tranzactante.”
Acest lucru s-a subliniat din nou si la Kazan, anul acest in octombrie, dar ziaricii cu idei crete au crezut că este doar o manevră.
In sfarsit Laureen Jonston vine să le traduca ziaricilor această declaratie a BRICS ca să inceteze zvonurile absurde care nu ii ajută nici măcar pe occidentali.
Toate exemplele doamnei economist de nefunctionalitate a sistemului cu monezi nationale sunt gresite căci exemplele date s-au rezolvat de mult si totul functionează foarte bine si in curand, după ce procesul de clarificare/clearance – echivalentă a monedei va fi perfectat, sistemul va functiona perfect pentru 160 de tari, inclusiv dolarul, euro, yenul si celelalte, căci de faptnu este o luptă contra dolarului ci doar de evitare a lui, cand este necesar. Struguri acri…
Nu scapă insă nici ea ocazia să-si dea cu părearea si să mai critice sau să mai fabuleze pe ici pe colo, căci de, Australia nu este membră sau parteneră BRICS+, incă.
Dar in finalul articolului vede si ea solutia reală.

ȚĂRILE BRICS+ SUNT DETERMINATE SĂ TRANZACȚIONEZE ÎN PROPRIILE MONEDE – DAR POATE FUNCȚIONA ASA?
De Lauren Johnston – 25 noiembrie 2024 8: https://theconversation.com/brics-countries-are-determined-to-trade-in-their-own-currencies-but-can-it-work-243053

Țările Brics+ explorează modul în care pot promova o mai mare utilizare a monedelor lor locale în comerțul lor, în loc să se bazeze pe o mână de monede majore, în primul rând dolarul american și euro.
Forumul pentru cooperare între nouă economii emergente de top – Brazilia, China, Egipt, Etiopia, India, Iran, Federația Rusă, Africa de Sud, Emiratele Arabe Unite – a subliniat această hotărâre la cel de-al 16-lea summit al acestora din octombrie 2024.

Economistul Lauren Johnston a scris recent o lucrare despre această evoluție. “The Conversation Africa” i-a cerut cunoștințele ei.
De ce țările Brics+ doresc să tranzacționeze în monede locale?
Există motive economice și politice pentru a folosi monedele locale.
Folosirea monedelor locale pentru a tranzacționa între ele va reduce costurile de tranzacție și va reduce dependența acestor țări de valutele străine, cat si timpul de operare..

În ultimele câteva secole, economia mondială s-a dezvoltat într-un mod care face anumite valute mai valoroase și mai de încredere pentru comerțul internațional. Acestea includ dolarul american, euro, yenul japonez și lira sterlină. Aceste monede dețin valoare în întreaga lume, deoarece provin din țări ce au avut economii puternice și cu o lungă istorie de tranzacționare la nivel global.

Atunci când oamenii sau țările tranzacționează folosind aceste monede și ajung să le colecteze sau să le dețină, ei consideră că este „sigur”, deoarece valoarea acestor monede rămâne stabilă și pot fi folosite sau schimbate cu ușurință oriunde în lume.
Dar pentru țările din sudul global, cum ar fi Etiopia, a cărei monedă (Birr) nu este larg acceptată în afara granițelor sale, comerțul este mult mai dificil. Cu toate acestea, aceste țări se luptă să câștige suficiente din monedele principale prin exporturi pentru a cumpăra ceea ce au nevoie pe piețele internaționale și pentru a-și rambursa datoriile (care tind să fie în acele valute).

La rândul său, necesitatea tranzacționării cu valute majore sau incapacitatea de a tranzacționa cu acestea pot crea provocări care încetinesc creșterea și dezvoltarea economică.
Prin urmare, tranzacțiile în monede locale între membrii Brics+ si cu alte tări vor sprijini creșterea și dezvoltarea.

Exportatorul de petrol Rusia este un caz unic. Deși în general există mai puține constrângeri valutare, Rusia se confruntă cu sancțiuni financiare ample pentru războiul său de agresiune împotriva Ucrainei. Folosirea unei varietăți de monede în tranzacțiile sale externe poate face să ocolească mai ușor aceste sancțiuni.
Din punct de vedere politic, motivele folosirii altor valute se referă în primul rând la libertatea de sancțiuni.

Unul dintre instrumentele pentru ca sancțiunile să funcționeze este un sistem internațional de plăți cunoscut sub numele de Swift (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication).
Swift a fost fondată în 1973 și are sediul în Belgia. Acesta permite comunicarea sigură și standardizată între instituțiile financiare pentru plăți și tranzacții internaționale. Și era aproape singura modalitate de a face asta.

A fost folosit pentru prima dată pentru a impune sancțiuni financiare Iranului în 2012 și de atunci a fost folosit pentru a impune sancțiuni Rusiei și Coreei de Nord.
Dacă o țară este izolată de Swift, se confruntă cu perturbări în comerțul internațional și tranzacțiile financiare, deoarece băncile se luptă să proceseze plățile. Acest lucru poate teoretic duce la izolarea economică și la provocări în accesarea piețelor globale.

Realitatea și posibilitatea excluderii din sistemul de plăți al Swift este unul dintre factorii care stimulează impulsul către un nou sistem de plăți care se bazează, de asemenea, mai puțin pe monedele țărilor care guvernează Swift – precum euro, yenul japonez, lira sterlină și dolarul american. .

Care sunt provocările probabile cu care se vor confrunta?
Planul Brics+ de a folosi monedele locale se confruntă incă cu unele obstacole.
Problema centrală este lipsa cererii pentru majoritatea valutelor la nivel internațional. Și este greu de înlocuit rolul internațional al monedelor majore existente.

Dacă, de exemplu, India acumulează birr etiopian, le poate folosi în principal doar în comerțul cu Etiopia și nicăieri altundeva. Sau, dacă Rusia permite Indiei să cumpere petrol în rupii, ce va face cu acele rupii?
Deoarece majoritatea țărilor care caută alternative la dependența de dolar tind să vândă mai mult decât cumpără din alte țări sau sunt importatoare cu venituri mai mici, trebuie să ia în considerare ce monede să acumuleze prin comerț.

Când vine vorba de sisteme de plată, cel puțin, apar alternative.
Brics+ își creează propriul, Brics+ Clear. Aproximativ 160 de țări s-au înscris să utilizeze sistemul. China are, de asemenea, propriul sistem de plată interbancar transfrontalier, care funcționează în general la fel ca Swift.

Există totuși riscul ca aceste metode de plată să fragmenteze sistemul și să îl facă și mai costisitor și mai puțin eficient.
S-a făcut tranzacționarea în monede locale în altă parte?
Nu toate tranzacțiile se fac în principalele monede occidentale.
De exemplu, în Africa de Sud, în cadrul Uniunii Vamale din Africa de Sud, Randul sud-african joacă un rol relativ important în comerțul și finanțele transfrontaliere. La fel ca în Asia de Sud-Est, monedele din Singapore și Thailanda concurează pentru a fi moneda dominantă în subregiune.

China – cel mai mare exportator și producător de bunuri industrializate din lume – semnează, de asemenea, acorduri bilaterale de schimb valutar cu țări. Scopul este o utilizare mai mare a renminbi în lume.
Ca mijloc de eludare a sancțiunilor, India și Rusia au încercat recent să folosească rupia pentru comerț. Exporturile de petrol ale Rusiei către și prin India au crescut puternic de la războiul din Ucraina și aproximativ 90% din acest comerț bilateral are loc în rupii și ruble.

Acest lucru lasă Rusia cu o provocare – ce să facă cu toate rupiile pe care le-a acumulat. Aceste depozite se află în bănci indiene și sunt investite în acțiuni locale și alte active.
Un alt exemplu de eforturi de a evita marile monede internaționale este modelul Chinei de „comerț cu troc”.
Modelul funcționează astfel: China exportă, de exemplu, mașini agricole într-o țară africană și primește plata în moneda țării respective. China folosește apoi acea monedă pentru a cumpăra bunuri din aceeași țară, care sunt apoi importate înapoi în China. După ce aceste bunuri sunt vândute în China, comerciantul chinez este plătit în renminbi.

Ghana este o țară implicată în acest model de troc. Provocările cu care se confruntă modelul includ digitalizarea plăților și a comerțului, precum și încrederea – sunt necesare niveluri ridicate pentru a stabili și menține relații între părțile comerciale ca indivizi și ca întreprinderi. De asemenea, necesită un anumit nivel de centralizare și coordonare, dar îi lipsesc legi, reglementări și standarde industrie puternice. Aceasta înseamnă că diferitele platforme și întreprinderi pot să nu fie compatibile, ceea ce poate crește timpul și costurile tranzacției.

Un alt exemplu este atunci când investitorii chinezi din Etiopia fac profituri în birr. Ei folosesc aceste birr pentru a cumpăra mărfuri etiopiene, cum ar fi cafeaua, și pentru a exporta mărfurile în China. În China, atunci când vând aceste bunuri, primesc renminbi. Așa că își transferă profiturile din Etiopia în China prin creșterea exporturilor Etiopiei în China.

Rapoartele anecdotice sugerează că acest lucru este fezabil la scară mică, dar are costuri de coordonare relativ mari.
Ar putea fi și alte provocări. De exemplu, dacă cumpărătorii chinezi plătesc fermierii de cafea etiopieni în moneda lor locală, în loc de dolari americani, ar putea duce la disponibilitatea în general a mai puțini dolari. Unele tranzacții internaționale se bazează încă în mare măsură pe dolari.
Cum ar trebui să-și structureze națiunile Brics+ aranjamentul?

Nu există o soluție simplă sau ușor scalabilă pentru a depăși dependența de principalele monede internaționale sau pentru a ocoli Swift.
Este nevoie de un sistem de plată rapid, digital. Acest sistem ar calcula și echilibra eficient cererea de valută. De asemenea, trebuie să fie fiabil, să înlocuiască părți ale sistemului actual și să nu creeze costuri suplimentare pentru țările care nu îl folosesc încă.

Deși unii membri Brics+, cum ar fi Rusia, ar putea fi mai interesați de schimbarea rapidă, acest lucru poate fi mai puțin în interesul altor membri Brics+. Îndepărtarea de la Swift, de exemplu, necesită acceptarea de la instituțiile financiare locale, iar cei din țările africane ar putea să nu fie sub presiune pentru a trece la o nouă platformă mai puțin cunoscută.
Având în vedere aceste provocări, susțin că Brics+ ar trebui să progreseze treptat.

Ceea ce se poate întâmpla în curând, totuși, este efectuarea unor tranzacții în moneda locală.

Lauren Johnston este cercetător principal la Institutul de Afaceri Internaționale din Africa de Sud, profesor asociat, China Studies Centre, Universitatea din Sydney
Lauren Johnston nu lucrează, nu consultă, nu deține acțiuni sau nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar beneficia de acest articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara numirii lor academice.