surena
104 aprobate

surena_surena@outlook.com
92.85.42.202
Despre Moldova până la Bug
În 1740 se încheia o capitulație între Franța și Imperiul otoman, capitulație pe care Franța datorită statului său de super putere europeană o impunea și celorlalte puteri europene: Marea Britanie, Rusia, Prusia, Austria și Spania. Promotorul ei, genialul cancelar Fleury urmărea să stabilească un echilibru european și să stopeze extinderea Austriei și Rusiei către Balcani și Caucaz. În acest veritabil tratat internațional se recunoștea granița Imperiului otoman și a vasalilor săi: Țările Române, Hanatul Crimeei, statele din Caucaz. Conform acestui tratat granița Moldovei este pe Bug, dar, atenție nu cuprindea sudul ce reprezentau ”ținuturile tătărești” sau Buceagul și Yedisanul ce fuseseră pierdute de Moldova în vremea lui Petru Rareș. După cum se știe Moldova era împărțită în două: Țara de Sus și Țara de Jos ale căror teritorii de la sud, ieșirea la Marea Neagră formau teritoriile tătărești .
Deși, erau sub stăpânirea otomană erau cedate tătarilor nogai, vasalii tătarilor din Crimeea.
Rusia în urma Războiului ruso-turc din 1768-1774 a obținut teritorii în dauna Imperiului otoman ce aparțineau vasalilor acestuia, Moldova și Hanatul Crimeei și nu otomanilor.
Cu această ocazie rușii integrează în armata rusă și o serie de cazaci din uCraina -ținutul de margine. ”Numele lor erau: Topa, Scapa, Țăranu, Moldovan, Munteanu, Basarab, Procopie, Drăgan, Desalagă, Ignat, Gologan, Ciorbă, Vornicu, Abaza, Pavel Poloboc, Vasile Cociubei, Constantin Turculeț, Apostol, Chigheci, Grigoraș, Bogdan, Radu, Focșa, Grigorcea, Bocșa.
Armata rusă formează din cazacii „mărgineni” două regimente : „Muntenesc”, sub comanda colonelului Grigore Buhatel și al doilea, „Moldovenesc”, dislocat la Kiev si Orenburg, ca nucleu de instruire a recruților din gubernia Ekaterinoslav, sub comanda colonelului Lungu.
După cucerirea Transnistriei, ultimii cazaci independenți, în frunte cu generalul Ciorbă, coloneii Mandra, Ghinea și Brâncă, jură credință intrând în armata țaristă. Ei vor fi organizații, în 1802, ca noua căzăcime de la Bug, sub numele de Corpul Voznesensc, de către țarul Alexandru I.” (cf.V.Vasilescu)
Interesant este că în momentul în care în Al Doilea Război Mondial România a ocupat și administrat teritoriile până la Bug, inclusiv Odessa , Churchill nu a dat curs solicitărilor sovietice de a condamna ”ocupația” românească pentru că, așa cum consemnează în memoriile sale, acestea erau moldovenești, deci românești.
Oceakov sau Vozia cum era numită de moldoveni fusese inițial un castel genovez, Lerici, ce fusese ocupat de moldoveni și-l vor transforma într-o veritabilă cetate. Chiar dacă instrase în posesia otomanilor, locuitorii majoritari erau români după cum o atestă și cronicarii și călătorii străini.
Trebuie să-l menționăm și pe Dănilă Apostol (Danylo Apostol) cel Chior (1727-1734) pentru că este considerat ultimul hatman liber ales al Ucrainei, în accepţiunea de comandant al regiunii militarizate de frontieră, hatman nu numai peste cazacii ucraineni, ruși, dar și moldoveni. Este numit chior pentru că și-a pierdut un ochi în timpul războiului ruso-persan când a ocupat cetatea Drebent,este bunicul preotului Gorlenko, sanctificat de biserica rusă la începutul sec XX.
Basarabia sau Buceagul fusese leagănul Basarabilor și aparținuse Țării Românești.
Neagu Djuvara plecând de la ipoteza lui Iorga, a demonstrat că Basarabii erau cumani iar lingvistul Dan Alexe a demonstrat că denumirea Basarab provine din limba persană: Ba-sar ab însemând în capul apei sau Ba -sar e ab – în marginea apei. După cum se știe și din Codex Comanicus elita cumanilor turcici vorbea limba persană și aveau nume persane. Despre importanța cumanilor și a pecenegilor în formațiunile prestatale românești a se vedea lucrările istoricilor A. Madgearu și A.Pandrea iar despre prezența moldovenilor în armata rusă lucrarea lui Anatol Leșcu.
Nu știu dacă proximitatea Rusiei în apropierea României e de bun augur, dar vecinătatea cu Ucraina ex sovietică și cu metehne sovietice nu a fost grozavă. Ultimul exemplu de antiromânism al vecinilor noștri agresați a fost înlăturarea inscripției comemorative a Cernăuțiului la doar o zi după vizita păcălicilor de la București, inscripție ce amintea de hrisovul emis de Alexandru cel Bun de înființare a orașului. Aceasta rezistase din perioada interbelică fiind menținută de autoritățile sovietice, ucrainene sovietice, ucrainene până la ”regimul democrat” Zelinski.

*

NR – Excelent compendiu. În atenția MAE