viorel roman
roman@uni-bremen.de
109.103.130.94
Romanii in laboratorul mondial / 477 / epidemiologul șef al Suediei despre covid
André Tegnell (n. 1957), a rămas surprins că specialiștii nu au fost luați în considerare și politicienii au fost cei care au stabilit măsurile ce trebuie aplicate. El a urmat recomandările la care s-a lucrat timp de 20 de ani iar suedezii i-au acordat încredere. Au apărut insa atacuri atât interior și exterior și a fost supus la presiuni pentru a urma exemplul celorlalte țări. S-a mers până la amenintarea cu moartea și a cerut protecția poliției. Dar nu a cedat, pentru ca a înțeles că epidemia este gravă, dar nu în măsura în care să impună măsuri severe. A analizat evoluția, a văzut că persoanele vulnerabile sunt cele în vârstă, cu boli multiple și instituționalizate și a luat măsuri pentru a micșorarea consecințele. Numărul mare de decese din primele trei luni s-a datorat unor deficiențe cumulate în ani de zile în care statul nu a dat atenție acestui sector: Personal puțin, slab pregătit și insuficient dotat. Aceste deficiențe au fost remediate dar au provocat multe decese. Nu doar Suedia a fost în această situație cu casele de bătrâni dar ea a fost cea arătată cu degetul pentru a se crea presiune pe decidenți. Tegnell a explicat că nu era normal să se ia măsuri pentru întreaga populație pentru o problemă punctuală și de acea nu a impus reguli, ci a venit doar cu recomandări: distanțarea socială, igiena riguroasă și evitarea grupurilor mai mari de 50 de persoane, munca de acasă, izolarea la domiciliu dacă ai simptome. Masca nu a considerat-o necesară deoarece ea nu protejază omul sănătos, nu poate fi folosită corect și devine focar de infecție. Carantina nici nu a intrat în discuție deoarece ea ar fi provocat mai multe victime prin scăderea imunității, prin provoacarea de boli psihice și frustrare, și ar fi dus la oprirea activităților economice, cu efecte grave pe termen lung. Tegnell a ales să ceară colaborarea conștientă a populației pe care a informat-o zilnic, cu calm, despre evoluția epidemiei. Niciodată nu s-a făcut referire la “virusul ucigaș”, la moartea în chinuri prin sufocare sau la sechele care îți fac restul vieții un chin. Din contra, toate intervențiile au fost pentru crearea unui climat de încredere, calm și siguranță. In Suedia viața a continuat să se desfășoare normal. Copiii au mers la grădinițe și la școlă, restaurantele și barurile au rămas deschise, mijloacele de transport au funcționat normal, magazinele au funcționat normal, lumea a mers la serviciu. Nimeni nu a fost amenințat, nimeni nu a fost considerat criminal în serie. Nici nu s-a pus problema ca asimptomaticii să fie internați. Ba mai mult, la formele ușoare și medii nu a fost considerată necesară internarea. S-a mers pe un număr mare de teste pentru a vedea gradul de infectare și numărul de îmbolnăviri. S-a ajuns repede la stabilirea unui tratament corect și mortalitatea a scăzut rapid la 34% în luna martie și aprilie la 4% în iunie. Acum este sub 0,1%. Numărul total al celor ajunși la ATI este de 2.400 în 5 luni iar de peste 10 zile nu se mai internează nimeni la ATI cu simptome de covid!

Emil Stefan Ghibu
*
Romanii in laboratorul mondial / 450 / Noua Ordine Mondială / Jean-Jacques Crèvecoeur; 427 / in vremea molimei cu un stat esuat; 390 / pandemia, sfârşitul lumii; 26 / Pandemia virala sau psihica?
*
Viorel Roman: Semnele vremii, ed. Artpress, 2018, Timisoara 277 p.; In vremea molimei, ed, Cosmopolitan-art, Timisoara 2021, 465 p.