Calin Kasper
calin.kasper@gmail.com
188.24.77.164
Domnule Surena,
Sunteţi un intelectual fin, comentator redutabil şi polemist şi mai redutabil. Nu am de gând să mă pun cu dumneavoastră, fiindcă nu pornesc niciodată o acţiune despre care ştiu că nu are şanse de succes.
Totuşi, sunt sigur că veţi fi de acord cu opiniile mele de mai jos. Ştiţi foarte bine că nici un om nu este perfect. Domnul Călin Georgescu a venit de curând în ţară, stabilindu-se la Câmpulung-Muscel. Probabil că încă nu şi-a dat seama exact despre nivelul de trai al românilor şi încă mai judecă situaţiile prin prisma experienţei vieneze. Sunt sigur că, dacă asta ar fi cauza, se va conecta la realităţile româneşti în cel mai scurt timp.
Vă dau dreptate, că sunt persoane pentru care 150 de lei este mult, dar poate cu timpul, Asociaţia va accepta în rândurile ei şi membri, care vor fi primiţi pe baza unei recomandări din partea membrilor deja verificaţi, care şi-au dovedit verticalitatea. Dar, ştiţi şi dvs. că fără „ievaluare” (începe să-mi placă cuvântul) s-ar putea să intre în mişcare şi unii nechemaţi, fiindcă sunt sigur că sabotorii şi trădătorii abia aşteaptă să compromită acţiunile de tip „şantiere de voluntari”, care-şi trag esenţa din doctrina legionară. Măcar la început, când Asociaţia e fragilă, trebuie avut grijă la acţiunile de destabilizare. Iar milostenia domnului Georgescu nu stă în cei 150 de lei, ci în ceea ce-şi propune Asociaţia să facă: să ajute ţărani şi gospodari prin muncă neremunerată, ca satul românesc să crească şi să ajungă să hrănească tot Neamul Românesc, aşa cum o făcea odată. Timpul este scurt, nu mai e vreme de pierdut, criza alimentară bate la uşă şi nu ştiu ce ne-om face, când şi-o arăta cu adevărat colţii.
Referitor la fabulaţia mea legată de lucrarea lui Neagoe, mă bucur că nu contestaţi că ideile din Cărticică şi din Învăţături n-ar fi identice. După mine, nu contează dacă aceste idei sunt proprii, sau împrumutate din Bizanţ. Poate că ideile din Cărticică sunt, cel puţin o parte, luate de la Ionel Moţa, care le-a moştenit de la părintele lui, preot de Orăştie, care le-a preluat tot din cărţi bizantine. Acelaşi izvor, aceleaşi idei! Dar dacă Neagoe recomanda fiului său acelaşi comportament ca şi Codreanu legionarilor, înseamnă că nu e vorba de o fabulaţie, ci de o realitate palpabilă. Iar faptul că dumneavoastră consideraţi că în Bizanţ aveau mare trecere ideile legionare, asta nu infirmă cu nimic ipoteza mea, ci dimpotrivă, o întăreşte. Deci, putem trage concluzia că doctrina legionară conţine nişte învăţături universale, valabile pentru toate timpurile şi societăţile, care au darul de a înalţa moral şi de a forma caractere. Aşa că nu ai cum să critici legionarismul ca doctrină, fără ca să critici totodată şi cultura Bizanţului, sau, la modul general, aspiraţia omului la un statut moral care să-i facă cinste.
V-am spus chiar de la început, că nu există om care să nu poată fi criticat. Se poate ca domnul C.G. să nu fie la fel de credincios ca o babă nespălată pe picioare, cum zicea Petre Ţuţea. Pe mine nu mă interesează nici dacă e mason sau nu. Mason a fost şi Alexandru Ioan Cuza, a fost şi Alecsandri, şi Kogălniceanu. Şi asta nu i-a împiedicat să facă reforma agrară şi nici să impoziteze averile mănăstireşti. (Adică, Antihrişti adevăraţi! Cum de s-au putut atinge de Biserică?). Vedeţi deci că puţine lucruri contează, dacă ai în suflet dragoste de neam. Şi nu poţi să nu ai, dacă încerci să ridici voluntariatul la dimensiuni naţionale. Iar C.G. va ajunge prim ministru sau preşedinte, doar dacă activitatea Asociaţiei „Pământ Strămoşesc” va fi susţinută de majoritatea românilor. Spuneţi-mi, domnule Surena, dacă în acest caz, nu ar merita CG una din functiile de mai sus? Deci, comparaţia cu Ion Iliescu nu are nici un fel de fundament.
Iar „Pământ Strămoşesc” nu este un nume aiurea, are adânci rezonanţe istorice.
Mă bucur că mi-aţi dat ideea cu Bizanţul, la asta nici nu m-am gândit. Vă doresc numai bine.
*
Nota redacției. Nădejdea mea este în AUR și Liviu Dragnea
D-le Călin,
Îmi aduc aminte că Petre Țuțea spune că CZC a fost cel mai mare dascăl al neamului românesc, în aceste condiții este de înțeles că a încercat să sintetizeze ce este mai bun din filonul românesc, din credința românească și să le proiecteze în mișcarea sa. Dar, a vorbi de mișcarea legionară ”avant la lettre” este ca și cum l-ai considera pe Iulius Cezar sfânt înainte de apariția lui Isus, ca să-l citez pe Dumas-tatăl.
Cu privire la domnul Călin Georgescu și ”iconoclasmul” său, la modul cum interpretează ortodoxia nu pot să constat cât este de ”diferit” față de Ion Moța. Acesta spunea despre mișcarea legionară că a pornit de la icoană și altar, la fel și Codreanu. Unde este Icoana în mesajul lui Călin Georgescu?
În închisoare Codreanu se gândește la Învierea lui Isus, în schimb Călin Georgescu spune despre Isus că a fost un rebel, cel mai mare rebel, cel mai mare geniu…. Asta a înțeles el din pilda ”Dați Cezarului ce este al Cezarului ” și ”Împărăția mea nu este din lumea aceasta”. Nu cred că a înțeles nici ce reprezentau cei doi bănuți, dacă vreți 150 lei, pentru sărmana văduvă ce nu-i oferea din prisosul ei, ci din sărăcia ei.
D-le Călin expresia a fi Domn e o întâmplare, a fi om e lucrul mare provine din Roma Antică. Acolo Dominus-Domn era numai Împăratul și pentru că datorită unor conjuncturi, a unor lovituri de stat militare au ajuns Împărați și oameni ce nu îndeplineau condițiile (rafinate) ale Senatului a apărut această expresie. Pentru că Galerius era un astfel de Dominus și-a atras disprețul Senatului până în momentul în care, încercând să rezolve un război civil între partea Răsăriteană a Imperiului și cea Apuseanu,mai ales un conflict cu Senatul, s-a adresat Senatului în scris,cu latina lui militărească,cu limbajul lui din topor. După zâmbetele inițiale, pe măsură ce scrisoarea era citită cel mai distins senator avea să recunoască că Galerius era mai roman decât Senatul Romei. Aș vrea să-l văd pe Călin Georgescu președinte ori premier ca să vă puteți convinge că nu are nicio treabă cu Galerius ori cu credința ortodoxă. D-ul Călin Georgescu cu citate elevate din Osho se deosebește fundamental de Codreanu ce nu a dorit niciodată să facă pe intelectualul subtil, el era profund după cum spunea Cioran. Cum ar putea Georgescu să lupte împotriva ”deșertăciunii” precum Zelea Codreanu? Tot Cioran ne lămurește că Codreanu nu din biblioteci își lua ”seva”, din discuțiile cu cei mulți și simpli. Ori eu văd cum Georgescu e ahitat după public relations, după discuții goale și sterile învelite frumos sub numele de patriotism ori și mai duios ”pământ strămoșesc”.
Timpul ne va spune, d-le Călin, cine s-a înșelat ….