Bucureștiul „îl răsplătește” pe Lucinschi

Fostele condamnate pentru „naționalism” consideră nedreaptă acordarea cetățeniei statului român nomenclaturistului Petru Lucinschi

Petru Lucinschi a fost „răsplătit” cu vârf și îndesat pentru acțiunile sale antiromânești. După ce a contribuit la condamnarea mai multor intelectuali, inclusiv eleve!, pentru manifestări românești, autoritățile române i-au acordat recent cetățenia României. Drept reacție, fostele eleve Lilia Neagu și Asea Scorpan-Andruh, condamnate în 1970 pentru „naționalism”, califică drept nedreaptă această decizie a Bucureștiului. 

Petru Lucinschi a fost în 1960–1970, potrivit unor documente publicate de către istoricul Igor Cașu, la originea unei campanii de persecutare a intelectualilor, pentru simplul fapt că purtau prenume românești. Mai mult, aceleași documente arată că fostul secretar pentru ideologie al PCM, alături de Ivan Bodiul, a avut un rol central în condamnarea pentru „naționalism românesc” a unor eleve, Lilia Neagu și Asea Andruh.

Cele două tinere, una de 19 şi alta de 16 ani, au răspândit în Chişinău în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie 1970 circa 40 de sloganuri prin care revendicau, printre altele, drepturi naţionale pentru românii basarabeni şi se exprimau contra ocupaţiei sovieto-ruseşti şi expulzarea lui Ivan Bodiul din Moldova ca promotor al deznaţionalizării.În consecință, cu contribuţia lui Petru Lucinschi, Lilia Neagu a fost condamnată la doi ani de lagăr de corecţie prin muncă, iar Asea Andruh a fost exmatriculată şi angajată drept pedeapsă la Fabrica de tricotaje „Steaua Roşie”.

Lucinschi, autorul moral al persecutării Liliei Neagu și Asei Andruh

Istoricul Igor Cașu, în cadrul unui articol publicat în 2012 în „Adevărul”, îl califică pe Lucinschi drept autor moral al persecutării Liliei Neagu și Asei Andruh. Profesorul a dezvăluit că, în cadrul adunării activului comsomolist din RSSM din 17 octombrie 1970, Lucinschi a menţionat următoarele despre cele două eleve: „Nu demult, pe câteva clădiri din Chişinău au fost scrise slogane naţionaliste şi antisovietice. Această acţiune ruşinoasă şi nedemnă a fost săvârşită de studenta Colegiului de Medicină [Lilia] Neagu împreună cu eleva clasei a 10-a de la Şcoala nr.1 [Asea] Andruh…” „Acest lucru s-a întâmplat deoarece Comitetul comsomolist al acestei instituţii [Colegiul de Medicină] nu a educat în rândurile membrilor organizaţiei deprinderea de a formula aprecieri conform principiilor de clasă faţă de manifestări ale vieţii sociale.

Acest lucru a dus la aceea că unii membri ai UTC, deşi erau la curent cu starea de spirit naţionalistă a studentei Neagu, din cauza imaturităţii lor politice nu au putut să-i dea o mână de ajutor colegei lor şi să o facă să înţeleagă părerile sale politice greşite. Să fi existat o apreciere politică exprimată la timp, fără îndoială că se putea evita comiterea faptei de către Neagu…”, observa secretarul.

„Nu mă miră decizia statului român”

Petru Lucinschi era atunci, la numai 30 de ani, prim-secretar al CC al Uniunii Leniniste Comuniste a Tineretului din Moldova (ULCTM). Pentru că a participat la campania împotriva „naţionaliştilor” moldo-români din 1970–1971, a fost promovat rapid pe scara ierarhică, devenind în 1971 secretar pentru ideologie al CC al PCM.Lilia Neagu ne-a declarat că nu este mirată de gestul statului român, deoarece acesta a comis de la 1991 încoace mai multe greşeli, de care nu se ştie când va da seama. „Nu mă miră decizia statului român. Aceleași autorități române i-au acordat sprijin lui Iurie Roșca, fost colaborator al securității instalat în fruntea Frontului Popular”, a precizat ea.

Condamnata pentru „naționalism românesc” nu are cetățenie română. De fapt, domnia sa nu doreşte principial să şi-o revendice, motivând că nu trebuie să demonstreze nimănui că este româncă. „Eu nu am cetățenie română pentru că nu trebuie să demonstrez cuiva că sunt de aici, că sunt româncă. Eu m-am născut pe acest pământ. Cetățenia mea, românească, e născută cu mine, și are deja 67 de ani”, consideră Neagu.

Vom mai asista la asemenea „neghiobii”

Lilia Neagu i-a solicitat public lui Petru Lucinschi să-și revizuiască decizia luată în 1970 în perioada în care era președinte al Republicii Moldova. „În cadrul biroului organizației comsomoliste, el a emis un ordin, împreună cu Bodiul, să fiu condamnată”, a insistat fosta condamnată, evocând calvarul prin care a trecut întreaga sa familie.„Pe mine nu mă miră nimic, deoarece am văzut atâtea neghiobii și le văd în continuare, le văd, le înțeleg, credeți că le stopăm? Nu le putem stopa!”, a adăugat ea pesimist.

Asea Andruh-Scorpan, cealaltă elevă obligată să lucreze drept pedeapsă pentru naționalism, consideră că atâta vreme cât nu va fi adoptată o lege a lustrației vom asista la asemenea nedreptăți. „Petru Lucinschi a înăbușit aspirațiile românești ale multor oameni de creație, care militau pentru istoria, cultura și limba română. El a fost cel care a susținut deschiderea dosarelor unor tineri doar pentru că citeau românește, studiau istoria neamului românesc și ascultau muzică românească”, își amintește femeia.

Antiromân și după 1991

Chiar și după căderea regimului sovietic, în 1998, președintele Petru Lucinschi a cerut Ministerului Justiției să ia măsuri pentru a preveni situațiile în care moldovenii care obțin cetățenia română o păstrează și pe cea moldovenească. Constituția R. Moldova prevedea atunci că cetățenii Republicii Moldova nu pot fi cetățeni ai altor state decât în cazurile prevăzute de acordurile internaționale la care Moldova este parte. Fostul președinte al Republicii Moldova Petru Lucinschi a primit cetățenia română, a anunțat pe Facebook primarul Sectorului 1 al Bucureștiului, Dan Tudorache. „Astăzi ne-au onorat cu prezența la primărie doi foști șefi de stat: dl Petru Lucinschi, fostul președinte al Republicii Moldova, și dl Emil Constantinescu, fostul președinte al României. Vizita a fost prilejuită de primirea cetățeniei române, chiar în anul centenarului unirii, de către dl Petru Lucinschi, căruia îi urez să fie cetățeanul unei țări unite, libere, prospere și demne”, a scris Dan Tudorache.