1.
2. Cercul cunoștințelor mele e mai larg decât acela din sat; el cuprinde pe președintele judecătoriei Oravița, pe directorul teatrului orăvițean ”Mihai Eminescu”, avocați, polițiști, profesori, pensionari, medici, mărunți patroni, bișnițari, vânzători, precupeți care mă salută reverențios pe stradă și în piață, cu unii dau mâna, chiar dacă nu-i știu după nume, dar schimb și vorbe, ne zâmbim amical cu ziceri codificate ”Ce mai faci?”, subînțelegând că știm ce facem, nu știm ce mai facem, ”Bine”, subînțelegând că tot aia, afacerile merg strună, ”Copiii? nepoții?”, ”Tot așa, da ăl mic e răcit”, ”La voi a bătut tare vântul?, ”Ei, doar astă noapte”, termeni codificați, uneori doi-trei mergem la o bere, într-un local de-al nostru, patronul are pe mână toate lucrările de infrastructură din zonă, mulți din întâlniți sunt membri ai celor două loje orăvițene, băieți de ispravă, Nici ei nu-mi știu numele real, ci acela codificat de ”domn profesor”, pentru toți sunt profesorul, nu e limpede unde și în ce domeniu, dar precis din Timișoara, mă bucur de autoritate nedezmințită pentru cei care mă salută reverențios ”Bună, domn profesor”, chiar și țiganii care forfotesc să vândă pantofi, blugi, ațe, țigări de contrabandă, alcool sârbesc, lenjerie de pat și câte altele, cam obscure. Oravița e capitală pentru 14 comune din juru-i, ce Timișoara, ce București de hăt-departe, ce UEul în ceață, am, dreptu-i, cunoștințe cu care discut discuții codificate, nesinchisându-ne de DNA de după colț care gata-gata, acuș-acuș ne-ar înhăța dacă ar descifra codurile noastre de viu grai, acoperitoarele unor grave fapte ilicite, ilegale, imorale, nelegitime, antisociale în-gro-zi-toare, dacă mă gândesc profund. Dar nici la Ciclova, nici la Oravița n-am când să gândesc profund, la scara județului, mai sus, la scară națională, mai sus, la scară europeană, mai sus, ho-ho, la scară planetară. Acum mă preocupă răsadurile, găinațul de porumbel și gunoiul de grajd, dacă înțelegi acest limbaj codificat. G.M..
NR Adică marele profesor Gheorghe Mihai din Timișoara…
O serie de evenimente economice recente precum scăderea aparent
inexplicabilă a prețului petrolului, sancțiunile impuse Rusiei, care
afectează într-o mare măsură Europa și decizia luată de Banca Centrală
Elvețiană de a decupla francul elvețian de euro, prefigurează o nouă
criză economică anunțată deja de mai mulți specialiști financiari. În
acest context măsuri disperate precum cea a Băncii Centrale Europene de a
tipări și arunca pe piață gigantica sumă de 1300 de miliarde de euro nu
pot decât să îi provoace celui care muncește zi de zi să obțină
venituri pentru hrana, îngrijirea și prosperitatea propriei familii
niște întrebări logice precum: ce sunt de fapt banii? Cum sunt creați și
de către cine? De ce există atâția oameni datornici și de ce este
„normal” ca băncile să prospere de pe seama lor? De ce oamenii trebuie
să muncescă întreaga viață ca niște sclavi pentru niște sume derizorii
în timp ce bancherii pot dispune de sume exorbitante pe care le
materializează din vârful pixului sau din taste? Nu cumva este ceva
viciat în acest sistem care pune în pericol libertatea și viața
oamenilor ce își doresc o viață un pic mai bună?
Filmul „97% posedat” („97% owned”) reprezintă un studiu fundamental
despre sistemul financiar și economic. E primul documentar care
abordează problema și modul de funcționare a băncilor centrale și a
procesului de creare a banilor.
Atât timp cât banii dirijează orice activitate din lume, e absolut
necesar să le înțelegem natura. Totuși, întrebările aparent simple sunt
evitate, întrebări precum: Care e originea banilor? Cine îi creează?
Cine decide modul de folosire a acestora? Și ce valoare au aceste
întrebări pentru milioanele de oameni care au de suferit în cazul în
care sistemul monetar intră în colaps?
97% posedat – un documentar despre adevărul economic
97% posedat – un documentar despre adevărul economic
View on http://www.youtube.comPreview by Yahoo
Explicaţia este simplă. Banii tipăriţi, banii de hârtie nu au valoare intrisecă, respectiv sunt însemne de valoare care mijlocesc schimbul de valori între oameni, respectiv îndeplinesc funcţia de circulaţie a valorilor materiale şi umane. Dreptul de emisiune monetară, respectiv dreptul de tipărire a însemnelor de valoare(a bancnotelor) este foarte important şi avantajează pe emitent deoarece acesta trimite în circulaţie, la primul schimb, însemne de valoare(bancnote) şi primeşte valori materiale, valori umane, alte valori autentice. Aşa dar bancnotele – ca însemne de valoare – îndeplinesc funcţia de circulaţie a valorilor materiale şi umane autentice.
Emitentul are avantajul primului schimb, deoarece a lansat în circulaţie pe piaţă, însemne de valoare – hârtii – şi a primit în schimb valori materiale şi umane autentice.
Criza, apare atunci cînd deţinătorii de însemne de valoare de pe piaţa unde ciculă însemnele de valoare, se prezintă la emitentul însemnelor de valoare, să li se restituie valorile date acestuia la primul schimb, dacă emitentul de bancnote, mai poate restitui valorile primite la primul schimb.