Merge și fără dolari

CD

SE MERGE ȘI FĂRĂ DOLAR
De David P. Goldman

Băncile centrale virează încet, dar sigur, din dolari in orice altceva. Suma amețitoare de 18 trilioane de dolari – aproape egală cu produsul intern brut (PIB) al unui an – este suma pe care Statele Unite au luat-o/furat-o de la străini la Marea Criză Financiară din 2008.
Ideea că poziția dominantă a dolarului în finanțele mondiale ar putea ajunge la capăt a fost o viziune plapanda cu doar cinci ani în urmă, când poziția netă a Americii de investiții străine a fost doar un negative de 8 trilioane dolari. Acum se citesc previziunile de la sfârșitul erei dolarului în rapoartele de cercetare de la Goldman Sachs și Credit Suisse și nu se mai spune ca caderea dolarului este o “Teoria a conspiratiei”

Confiscarea de către Washington a rezervelor valutare rusești pare o măsură de auto-înfrângere, având în vedere dependența enormă și accelerată a Americii de împrumuturile externe, nimeni nu mai are incredere in finanta americana.
În mod paradoxal, puterea actual a Americii constă în slăbiciunea sa: încetarea bruscă a rolului de lider al dolarului în finanțele mondiale ar avea consecințe devastatoare pentru economia SUA, precum și pentru economiile partenerilor săi comerciali.

În plus față de 18 trilioane dolari de investiții străine nete în SUA[1], străinii păstrează aproximativ 16 trilioane dolari SUA în depozite bancare de peste mări pentru a finanța tranzacțiile internaționale. Asta înseamnă 34 de trilioane de dolari de finanțare externă față de un PIB al SUA de 23 de trilioane de dolari. Străinii au, de asemenea, o expunere enormă la acțiunile și piețele imobiliare din SUA.

Nimeni – nici chiar China, cu rezervele sale de 3 trilioane de dolari, nu vrea o cursă împotriva activelor dolarului și dolarului. Dar băncile centrale ale lumii reduc expunerea dolarului, prudent, dar constant.
Scurgerea diversificării din dolari s-ar putea transforma într-un potop. Ceea ce Fondul Monetar Internațional a numit pe 22 martie „erodarea ascunsă a dominației dolarului” prefigurează o ieșire nu atât de ascunsă din dolar. Nu mai trebuie analisti si guru economici sa confirme renuntarea la dolar, cand toata lumea vede asta clar ca ziua.

În special, banca centrală a Rusiei a redus ponderea dolarului american în rezervele sale de la 21% în urmă cu un an la doar 11% în ianuarie, în timp ce a crescut ponderea RMB- yuanul chinezesc la 17% de la 13% în urmă cu un an. Banca centrală a Rusiei a cumpărat, de asemenea, mai mult aur decât orice altă instituție in lume, în ultimii ani.

Rolul de rezervă al dolarului american nu mai reflectă puterea economică americană. Ea derivă, pervers, din dorința restului lumii de a-si salva rezervele in dolari.
Populațiile țărilor cu venituri mari din lume îmbătrânesc rapid. În 2001, 28% dintre persoanele lor aveau vârsta de 50 de ani sau mai mult; până în 2040 proporția va ajunge la 45%. Îmbătrânirea populației economisește pentru pensionare. Germanii și japonezii economisesc aproape 30% din PIB, iar chinezii economisesc 44%; Americanii economisesc doar 18% din PIB.

În ultimii 15 ani, consumatorii americani au cheltuit pe bunuri în fiecare an cu aproximativ un trilion de dolari mai mult decât SUA au exportat.
Boom-ul consumului de import și disponibilitatea de electronice ieftine din China și alți exportatori asiatici au alimentat un boom de divertisment digital care a umflat prețurile acțiunilor Apple, Microsoft, Google, Meta și alte companii de software din SUA.

Străinii au investit apoi câștigurile lor din exporturile în acțiunile tehnologice din SUA, precum și obligațiuni guvernamentale, imobiliare și așa mai departe. Boom-ul tehnologic a afectat economia SUA mult mai mult decât a ajutat-o, reducând adolescenții americani la recluses averse de risc dependenți de smartphone-uri și social media, generând în același timp evaluări ale pieței bursiere niciodată imaginate înainte.

Rezultatul este cea mai mare bulă din istoria financiară mondială. Când pandemia de Covid-19 a amenințat că va prăbuși bula, guvernul american a adăugat 6 trilioane de dolari în stimulare a economiei. Aceasta a repornit bula tehnologică, ceea ce explică de ce poziția netă a investițiilor străine din SUA a scăzut cu încă 6 trilioane de dolari între 2019 și 2022, până la nivelul negativ de 18 trilioane de dolari de astăzi.

Bula este atât de enormă încât întreaga lume are o miză în ea și niciuna dintre economiile majore ale lumii nu se poate extrage din ea fără daune semnificative.

China suferă din cauza tarifelor punitive americane și a sancțiunilor asupra importurilor de tehnologie, în timp ce transportă în SUA peste 600 de miliarde de dolari în fiecare an – cu aproape o treime mai mult decât a făcut-o înainte ca administrația Trump să impună tarife în 2019.

Lumea se poate descurca foarte bine fără dolar pentru a finanța comerțul. India și Rusia pot deconta comerțul în propriile monede, băncile lor centrale respective furnizând rupii și ruble, după cum este necesar prin linii de swap. Excedentul Rusiei cu India va fi investit pe piața indiană a obligațiunilor corporative, potrivit știrilor. Se pare că India se pregătește să crească exporturile către Rusia cu 2 miliarde de dolari pe an, o creștere de 50% față de nivelurile actuale.

Între timp, China plătește pentru importurile de petrol atât din Rusia, cât și din Arabia Saudită în propria monedă. Yuanul s-a apreciat față de dolarul american cu peste 12% din septembrie 2019 și continuă să ofere randamente reale mai mari decât dolarul, precum și o serie de oportunități de investiții, în ciuda controalelor valutare ale Chinei.

Nimic nu împiedică 76% din populația lumii ale cărei guverne au refuzat să adere la regimul de sancțiuni împotriva Rusiei care propune să finanțeze comerțul cu monedă locală.

Țările asiatice au acum linii de swap de 380 de miliarde de dolari, mai mult decât suficiente pentru a se adapta întregului comerț asiatic.
În măsura în care apar dezechilibre pe termen lung în comerț, băncile centrale se pot așeza/balansa prin transferul de aur. Mai multe relatări eronate din mass-media au susținut că SUA pot împiedica Rusia să-și folosească rezervele de aur. Acest lucru este inexact. SUA pot ține Rusia departe de piețele publice de aur pe care ea le controleaza, dar nu pot opri Rusia să tranzacționeze aur cu băncile centrale din India, China sau alte tari .

Fără sa fie vorba de nicio coincidență, aceleași bănci centrale care ocolesc sistemul de finanțare în dolari au cumpărat cel mai mult aur în ultimii 20 de ani, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului.

Tara achiziții de aur din 2002 (in tone)
Federația Rusă 1876
China, P.R.: Continent 1448
Turcia 562
India 400
Kazahstan, Rep. din 323
Arabia Saudită 180

Valoarea aurului în raport cu activele concurente în dolari SUA se situează la un nivel record din toate timpurile.

Creșterea bruscă a randamentelor SUA în ultimele două luni ar fi răsturnat prețul aurului în condiții normale. Dar confiscarea activelor băncii centrale de către executiv este departe de a fi normală. Aurul se tranzacționează chiar în jurul punctului său maxim din toate timpurile, în ciuda creșterii ratelor dobânzilor.
Un alt mod de a vizualiza aceleași date este sub forma unei diagrame prin puncte de aur față de randamentul TIPS de 5 ani. Prețul aurului de astăzi, după cum sa menționat, este de 437 dolari deasupra liniei de regresie.

Nu demult puteai citi despre dispariția dolarului doar în buletine de știri de dealeri de monede și manevre monetare. Dar acum, chiar cel mai convențional dintre toți comentatorii, departamentul de cercetare al lui “Goldman Sachs”, avertizează că dolarul va merge pe calea lirei britanice. Economiștii Cristina Tessari și Zach Pandl au scris pe 30 martie:
“Dolarul se confruntă astăzi cu multe dintre aceleași provocări ca lira sterlină la începutul secolului 20: o diminuare din volumele comerțului mondial în raport cu dominația monedei în plățile internaționale, deteriorarea poziției activelor externe nete și evoluțiile geopolitice potențial nefavorabile.”[2]

În același timp, există diferențe importante – în special condițiile economice interne mai puțin severe din SUA astăzi decât în Marea Britanie în urma celui de-al doilea război mondial. Dacă investitorii străini ar deveni mai reticenți în a deține pasive americane – [de exemplu] din cauza schimbărilor structurale din comerțul mondial cu mărfuri – rezultatul ar putea fi deprecierea dolarului și/sau rate mai mari ale dobânzii reale pentru a preveni sau încetini deprecierea dolarului.

Alternativ, factorii de decizie politică din SUA ar putea lua alte măsuri pentru a stabiliza datoriile externe nete, inclusiv înăsprirea politicii fiscale.
Concluzia este că dacă dolarul își păstrează statutul de monedă de rezervă dominantă ar putea depinde, în primul rând, de propriile politici ale Statelor Unite. Politicile care permit persistența deficitelor de cont curent nesustenabile, conduc la acumularea de datorii externe mari și/sau conduc la o inflație ridicată.

Analistul Credit Suisse, Zoltan Posznar, scria pe 7 martie:
“Asistăm la nașterea lui Bretton Woods III – o nouă ordine mondială (monetară) centrată în jurul monedelor bazate pe mărfuri din Est, care va slăbi probabil sistemul eurodollar și va contribui, de asemenea, la forțele inflaționiste din Vest.
Se desfășoară o criză. O criză a mărfurilor. Mărfurile sunt garanții, iar garanțiile sunt bani, iar această criză se referă la alura tot mai mare a banilor din afară față de banii din interior. Bretton Woods II a fost construit pe bani interiori, iar fundațiile sale s-au prăbușit în urmă cu o săptămână, când G7 a confiscat rezerva FX a Rusiei.”

Ce ar trebui să facă investitorii în acest mediu? Ne amintim de vechea glumă din epoca Brejnev despre procedura recomandată în caz de război nuclear:
„Puneți-vă pe voi un cearceaf alb și mergeți incet, incet la țantirim.
– Dar de ce încet, incet?
– Pentru a nu provoca panică”.
Banii celor deștepți merg spre ieșire incet, incet, pentru a nu provoca panică.
La un moment dat insa, plimbarea se poate transforma într-o alergare.

Bio:
David P. Goldman @davidpgoldman
Editorialist pentru “Asia Times” și “PJ Media”; Președinte al Macrostrategy SRL; Claremont Institute Center for the American Way of Life, Washington Fellow.

Sursa: https://asiatimes.com/2022/04/doing-without-the-dollar
NT:
1. Interesant cum suna termenul “investitii straine nete in SUA”, in fapt sunt investitiile in bonurile de trezorerie ale SUA, deci in imprumuturile negarantate facute de SUA.
2. Se da vina pe “evoluțiile geopolitice potențial nefavorabile”, Rusia e de vina si nici nu se pomeneste de tiparirea fara limita a dolarului, care este de fapt cauza principala a devalorizarii.

Traducerea:CD