Merg bine lucrările de construcție a Catedralei! Doamne, ajută!

2018-03-10T22:17:47+02:0010 martie 2018|Biserica|

Patriarhia Română: ”Unii jurnalişti admiră catedralele altor popoare, dar blamează construirea Catedralei Naţionale a poporului român”

FacebookTwitterg+Email
Biroul de presă al Patriarhiei Române a criticat din nou atitudinea anumitor jurnaliști în ceea ce privește înălțarea Catedralei Mântuirii Neamului și și-a exprimat regretul că aceștia exagerează costurile necesare. Astfel, Patriarhie afirmă că presa ”exa­gerează de 5-6 ori costurile de execuţie a viitoarei Catedrale patriarhale la stadiul roşu-gri, o compară cu fosta Casă a Po­poru­lui, deşi este de 10 ori mai mică decât aceasta din punctul de vedere al suprafeţei desfă­şurate”.

De asemenea, Patriarhia amintește și faptul că ”sprijinul financiar pentru construirea unor noi locaşuri de cult este prevăzut şi în legislaţia altor state membre ale Uniunii Europene, precum Luxemburg, Olanda, Portugalia, Croaţia şi Slovacia ş.a.”

În comunicat, se mai scrie că, în cei 3 ani de la începerea lu­cră­rilor de construire a Cate­dra­lei Mântuirii Neamului, plata impozitelor şi contri­bu­ţii­lor sociale la salariile lucrători­lor de pe şantierul Catedralei, a TVA, a accizei şi a altor taxe au fost în valoare de peste 40 mi­lioane de lei (aproximativ 9 mi­lioane de euro).

Nu în ultimul rând, este reamintit și faptul că, în scop filantropic, în 2013, Biserica Ortodoxă Română a cheltuit suma de peste 80.000.000 de lei, cu 10% mai mult decât în anul anterior pentru ajutorarea a aproape 1 milion de români în peste 780 de instituţii socio-medicale şi edu­caţionale proprii (cantine sociale, brutării, cabinete medi­cale, farmacii, centre educa­ţionale pentru copii, centre de zi pentru vârstnici, grădiniţe sociale şi after-school, centre pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane etc.).

Comunicatul integral al Patriarhiei Române:

Catedrala Mântuirii Neamului se înalţă. Credincioşii se bucură, iar cârtitorii se tulbură

În legătură cu unele ştiri şi articole apărute în mass-media, devenite „obsesii demolatoare“ cu privire la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, Patriarhia Română precizează:

1. După trei ani de la în­ce­perea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului, se constată că mai sunt încă instituţii media care nu urmăresc informarea opiniei publice cu obiectivitate despre construirea acestui locaş de cult, ci continuă, adesea cu invidie şi răutate, seria de dezinformări premeditate şi coordonate. Astfel, unii jurnalişti, în mod intenţionat, exa­gerează de 5-6 ori costurile de execuţie a viitoarei Catedrale patriarhale la stadiul roşu-gri, o compară cu fosta Casă a Po­poru­lui, deşi este de 10 ori mai mică decât aceasta din punctul de vedere al suprafeţei desfă­şurate, sau consideră un exces al Statului sprijinul financiar legal oferit pentru edificarea acesteia, pe motivul că aceşti bani ar putea fi folosiţi pentru construirea de spitale şi şcoli, deşi în ultimii ani s-au închis multe spitale şi şcoli în diferite zone ale ţării, apărând însă noi spitale private şi şcoli particulare.

2. În mod paradoxal, unii jurnalişti admiră catedralele altor popoare, dar blamează construirea Catedralei naţionale a poporului român, inconsecvenţa şi lipsa de demnitate etnică ale acestor „demolatori mediatici“ fiind evidente.

O analiză atentă a istoriei construirii catedralelor din în­trea­ga lume arată că acestea au fost edificate mai ales cu sprijinul financiar din partea autorităţilor de Stat. Un exemplu recent îl reprezintă amplele lu­crări de consolidare ale fundaţiei Catedralei „Sagrada Famiglia“ din Barcelona, încă nefinalizată, care au fost suportate financiar integral din bugetul provinciei spaniole Catalonia tocmai pentru că autorităţile au înţeles importanţa acestui edificiu bi­sericesc vizitat în fiecare an de milioane de turişti. Iar „Cate­drala naţională“ din Washing­ton (SUA), construită în secolul 20, este preţuită de autorităţile de Stat ca fiind un simbol naţional.

Celor care mai contestă alocarea de fonduri publice în vede­rea construirii viitoarei Cate­drale le reamintim faptul că sprijinul financiar pentru construirea unor noi locaşuri de cult este prevăzut şi în legislaţia altor state membre ale Uniunii Europene, precum Luxemburg, Olanda, Portugalia, Croaţia şi Slovacia ş.a.

3. Prin Legea construirii ansamblului arhitectural Cate­drala Mântuirii Neamului nr.376/2007 se recunoaşte carac­terul naţional al proiectului Pa­triarhiei Române,considerat ca fiind necesar pentru cult şi re­pre­zentativ pentru credinţa majorităţii poporului român, care la ultimul recensământ al popu­laţiei din anul 2011 şi-a declarat apartenenţa la Biserica Orto­doxă Română în proporţie de 86%. Astfel, articolul 1, alin. 2 din această lege prevede că „fondurile destinate construirii An­sam­blului Arhitectural Ca­te­­drala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Pa­tri­ar­hia Bisericii Ortodoxe Ro­mâ­ne, de către Guvernul Ro­mâ­niei, în li­mita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Culte­lor, precum şi de către auto­ri­tăţile administraţiei publice locale“.

Viitoarea Catedrală patriarhală se construieşte din do­na­ţiile clerului şi ale credincioşilor în cadrul colectei organizate în bi­sericile şi mănăstirile Patriar­hiei Române din ţară şi străi­nă­tate şi cu sprijin financiar de la bugetele de Stat central şi locale, ai căror contribuabili sunt în ma­joritate creştini ortodocşi. Astfel, viitoarea Catedrală a Mân­tuirii Neamului este construită din banii românilor pentru români, ei fiind europeni cre­dincioşi şi darnici, demni de o catedrală naţională, ca şi celelalte popoare europene.

În acelaşi timp, precizăm că în cei 3 ani de la începerea lu­cră­rilor de construire a Cate­dra­lei Mântuirii Neamului, sumele plătite de Patriarhia Română către bugetul de Stat pentruplata impozitelor şi contri­bu­ţii­lor sociale la salariile lucrători­lor de pe şantierul Catedralei, a TVA, a accizei şi a altor taxe au fost în valoare de peste 40 mi­lioane de lei (9 mi­lioane de euro). Astfelo mare parte din ceea ce Patriarhia Română a primit de la bugetul de Stat ca sprijin financiar pentru construirea vii­toarei Catedrale patriarhale s-a întors la bugetul pu­blic. Iar efectul banilor folosiţi pentru Cate­drală se vede concret în construcţia care se înalţă, deoarece banii primiţi nu se scurg în alte direcţii prin evaziunea fiscală, devenită cauza principală a lipsei banilor pentru sănătate, e­ducaţie şi alte domenii prio­ritare ale societăţii.

4. Referitor la graficul de exe­cuţie a lucrărilor, reamintim că în aprilie 2013 a fost finalizată construirea infrastructurii Cate­dralei Mântuirii Neamului, iar din toamna aceluiaşi an au în­ceput lucrările la suprastructura acesteia. Edificarea vii­toa­rei Catedrale patriarhale se esti­mează a fi terminată în anul 2016, dată fiind complexitatea lucrărilor care trebuie realizate, pentru ca aceasta să reziste la cutremure şi să existe timp îndelungat.  

5. Totodată subliniem faptul că paralel cu construirea Cate­dra­lei şi a altor biserici, în pofida crizei economico-financiare din ultimii ani, Biserica Ortodoxă Ro­mână continuă opera social-filantropică, me­dicală şi edu­ca­ţională desfă­şu­ra­tă în beneficiul comunităţilor de români din ţa­ră şi stră­i­nă­tate, care nu s-a di­mi­nuat, ci s-a amplificat. În acest sens, reamintim că pentru susţinerea acestor activităţi în anul 2013, Biserica Ortodoxă Română a cheltuit suma de peste 80.000.000 de lei, cu 10% mai mult decât în anul anterior pentru ajutorarea a aproape 1 milion de români în peste 780 de instituţii socio-medicale şi edu­caţionale proprii (cantine sociale, brutării, cabinete medi­cale, farmacii, centre educa­ţionale pentru copii, centre de zi pentru vârstnici, grădiniţe sociale şi after-school, centre pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane etc.).

Noua Catedrală va fi un edificiu major care va îmbogăţi pa­trimoniul cultural al României şi care rămâne în ţară, nu pleacă în afara ei. În acest sens, cei care nu pot sau nu vor să participe la construirea ei ar fi mai înţelepţi dacă nu devin „demolatori mediatici“ ai ei, învrăjbind periodic opinia pu­blică, printr-o atitudi­ne ostilă nejustificată. În conclu­zie, dacă nu vrei să fii ctitor, cel puţin nu fi cârtitor!

3 Comments

  1. Hamura 12 martie 2018 la 12:25 am - Raspunde

    Am auzit de multe ori mai ales stiti in rândul generației mele repugna batjocura sau tezele demagogice (vrem spitale nu catedrale )in primul rand ar fi trebuit sa vrem spitale nu bugete de sute de milioane de euro catre insitutiile de forta in particular sri.Permiteti-mi va rog sa le explic un cele ce urmeaza, celor ce se revoltă cu mânie impotriva catedralei de ce gresesc.. Nimeni nu a sărit de fund in sus cand am pierdut rezervele de petrol gaze băncile (mai avem doar 2 amarate de banci romanesti si niciuna privată )exploatarea petrolului distribuțiile de energie,rezervele de apa(uitati-va de exemplu cine distribuie si produce multe din apele minerale ) padurile,pamanturile agricole si proprietate in general asupra pamanturilor acaparată de fonduri de investiții straine si multinationale,am pierdut suveranitatea nationala,am pierdut mai toti oamenii de afaceri mari distrusi de catre statul roman la ordinul partenerilor nostri externi (capitalul romanesc trebuia si trebuie sa dispară ca sa daca loc marilor trusturi romanul nu are DREPTUL SA FIE PRIPRIETAR SA FIE STAP IN TARA LUI NU,EL ARE DREPTUL SA FIE DOAR ANGAJAT PE O MIE DE EURO, SLUGA LA MULTINATIONALA CU ECUSONUL LA GAT (ACEASTA TALANGA POLITICALLY CORRECT) ROMANUL NU MAI ARE DREPTUL SA FIE BOGAT/PROSPER/PUTERNIC,SA DEȚINĂ PÂRGHII DE CONTROL STRATEGICE ECONOMICE EL NU MAI ARE VOIE SA DEȚINĂ POZITII RELEVANTE IN TARA LUI.
    Celor ce se revoltă impotriva catedralei ii intreb de ce nu s-au revoltat sa nu se revoltă impotriva subvențiilor acordate de statul roman multinationaleor sau banilor acordat i pentru cel mai puternic serviciu de monitorizare si interceptare din regiune.
    Catedrala pe langa aspectul spiritual si cultural incontestabil genereaza si va genera si in viitor afaceri activitate economică sunt antrenate firme romanesti la constructie finisare decorare proiectare amanenajare etc.
    Plus ca genera turism comert,va sprijini persoanele aflate in nevoie (centrele sociale spitalul cantinele,lucruri foarte bune) va avea nevoii socio-economice si va genera activitate economică intensă prin prisma nevoilor si cerințelor care incumba activității catedralei,va fi un centru cultural si ecumenic absolut necesar in jurul cărora se va genera comerț prestări servicii aprovizionare, si nu numai ganditi-va numai la cat de utile vor fi pana si banalele săli de conferința.
    Am încercat sa explic chiar si celor mai pragmatici de ce este bun proiectul catedralei. Sper ca nu v-a supărat faptul ca am prezentat din perspectiva mai materialistă beneficiile acestui proiect am vrut ca pana si cei ce zic ca e dispusă constructia sa înțeleagă de ce nu e..

  2. dorel 10 martie 2018 la 11:21 pm - Raspunde

    postez acest articol de pe Aradon.ro
    la cazul Nadas
    Decizie scandaloasă în cazul Nadăş

    De Alin Gherasim
    la 9. martie 2018 1

    Incredibil: cu acte de moştenire dovedite a fi false, Tribunalul Olt a trimis dosarul Nadăş spre rejudecare.
    În ce ţară trăim? Cum este analizat un dosar de judecători? Există posibilitatea ca nişte acte dovedite a fi false să rămână în picioare în instanţă? Da, există. Cel puţin la Tribunalul Olt. Cazul Nadăş a luat o turnură neprevăzută, după ce judecătorii olteni au hotărât că restituirea pădurii Nadăşului către stat, restituire stabilită tot de către o instanţă, trebuie să ajungă la rejudecare. Reamintim că Prefectura Arad a înaintat o cerere de revizuire a sentinţei din 2006, sentinţă prin care familia Colţeu a primit peste 8.000 de hectare de pădure, păşune şi teren arabil. Totul, în baza unor acte de moştenire care dovedeau, chipurile, că familia Colţeu este moştenitoarea unei evreice care a decedat, respectiv Ecaterina Mairovitz. DNA Timişoara a pus un dosar în mişcare încă din anul 2014, pentru a stabili cât de veridică este această moştenire. În urma cercetărilor întreprinse de procurori, s-a stabilit că documentele care atestă calitatea de moştenitor a celor doi Colţei, respectiv Alexandru şi Viorica, sunt false. În acest sens, a fost pornită o acţiune în instanţă şi atât Curtea de Apel Timişoara, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au stabilit că anchetatorii au avut dreptate: actele sunt false.
    Şi revizuirea
    În paralele cu ancheta DNA, Prefectura Arad a depus, după cum am precizat deja, o cerere
    de revizuire. Practic, prin această cerere se doreşte ca terenurile ajunse ilegal în proprietatea Colţeilor să revină statului român, ţinând cont de faptul că prejudiciul cel mai mare l-a avut compania de stat Romsilva, care a rămas fără câteva mii de hectare de pădure. Cererea Prefecturii a fost înregistrată la Judecătoria Ineu, dar apoi a fost strămutată la Judecătoria Balş, din judeţul Olt. Totul pentru că asupra Judecătoriei Ineu şi magistraţilor de acolo plutea un aer de… neîncredere, după ce chiar judecătorii din Ineu au decis să le dea Colţeilor averea estimată la peste 20 de milioane de euro. Judecătoria Balş a analizat cererea de revizuire şi, după cum era normal, ţinând cont de faptul că retrocedarea Nadăşului a avut la bază acte false, a admis revizuirea. Până în acest moment, toate lucrurile decurgeau normal, logic şi pe lege. Numai că sentinţa de la Balş nu a fost definitivă, ea putând fi atacată la Tribunalul Olt, instanţa superioară. Şi aici, nimeni nu ştie cum, lucrurile au luat o întorsătură de 180 de grade. Cu toate că au prezentat decizia Înaltei Curţi, prin care se arată că actele de moştenire ale familiei Colţeu sunt false, reprezentanţii Prefecturii şi cei ai Romsilva au primit o lovitură devastatoare: oltenii de la tribunal au decis să admită recursul familiei Colţeu. „Admite recursul. Casează în parte sentinţa şi încheierile de admitere în principiu a cererilor de intervenţie accesorie şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă”, se arată în soluţia pe scurt a Tribunalului Olt. Nu putem şti ce a stat la baza deciziei oltenilor, dar putem şti un lucru: în acest moment, Nadăşul este în pericol! Cei din familia Colţeu ar putea să redevină baronii locali care au băgat spaima în locuitorii sătucului care aparţine de comuna Tauţ.
    Rejudecarea
    Sentinţa Tribunalului Olt este irevocabilă, adică nu poate fi atacată la altă instanţă. Drept urmare, dosarul Nadăşului se va întoarce înapoi la Judecătoria Balş. Chiar dacă această instanţă a dat deja o decizie în acest caz, există posibilitatea ca, de această dată, să judece cu altă măsură. Şi asta pentru că instanţa superioară, respectiv Tribunalul Olt, a decis că prima sentinţă de la Balş nu este… bună. Aşa că există posibilitatea să asistăm la o lovitură de teatru în cazul Nadăş: după ani de zile de anchete şi procese, satul s-ar putea reîntoarce în proprietatea Colţeilor, cei care, după cum s-a dovedit deja, l-au moştenit în baza unor falsuri. Logica nu îşi are locul în cele menţionate mai sus, dar logica a fost scoasă din discuţie, se pare, de către Tribunalul Olt. Aşadar, în câteva luni, dosarul va reintra la judecată la Balş. Rămâne să vedem care va fi a doua decizie a magistraţilor de aici.
    Pe penal
    Sentinţa Tribunalului Olt este cu atât mai ridicolă, cu cât DNA Timişoara instrumentează, potrivit informaţiilor noastre, un rechizitoriu prin care vrea să îi trimită în judecată pe Colţei pentru fals şi uz de fals. Tot în acel dosar mai apare şi numele notarului Adrian Vlai, care ar fi acuzat de abuz în serviciu.

  3. dorel 10 martie 2018 la 11:20 pm - Raspunde

    postez acest articol de pe Aradon.ro
    la cazul Nadas

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.