Sorin
george-turle@t-online.de
93.229.16.99
Am facut o estimare acum nu demult ca preluarea suprematiei economice, financiare, comerciale de catre China este o chestiune de 7-8, maxim 10 ani. A fost foarte rezervata, de fapt se pare ca e o chestiune de 3-4 ani pentru preluarea totala. Totala, zic, pentru ca a mai ramas GDP-ul nominal. Iar in timp ce SUA se chinuie pentru cresteri care tind in jurul valorii de 2%, iar GDP-ul 2021 nu atinge pe cel din 2019, China a ratat prognoza acestui an cu cateva (putine) zecimi de procent. Numai ca prognoza era de 8% si s-a realizat 7,7x%. In schimb la GDP PPP, China e pe primul loc.
Un ranking facut zilele acestea a estimat valoarea globala a economiei chineze (capacitate de productie, lichiditate (asa numitul net worth) la 120.000 de miliarde de doari (120 trillion), in vreme ce SUA e pe locul 2, cu 90.000 de miliarde (90 trillion), adica devansata cu o treime.
https://www.dailymail.co.uk/news/article-10204627/Global-wealth-trebles-20-years-China-overtakes-highest-net-worth.html
(si alte surse, lesne de gasit, de la Business-Standard pina la Bloomberg&co). Ceea ce e poate si mai naucitor, e ca aceasta valoare globala a economiei chineze s-a ridicat de la 7.000 de milarde in anul 2000, la aceste 120.000 de miliarde in 2021, adica 133 de mii de miliarde in 21 de ani. Putem deci spune ca deja, oficial, in mare parte China este deja puterea economica numarul 1 a planetei.
PS: Apropo, referitor la un fragment din textul de mai sus…datoria publica a SUA este de 29 de mii de miliarde in prezent (29 de trilioane). Aici live:
https://www.usdebtclock.org/
Nu mor caii când vor câini…
Îi prețuiesc analizele colegului George, dar (cu litere mari) sunt câteva aspecte care-i scapă: lichiditatea SUA nu poate fi comparată cu cea a Chinei pentru simplul fapt că $ american este moneda de schimb ce susține întreaga economie mondială, de la tranzacțiile cu petrol, materii prime la monedă de tezaurizare. În schimb lichiditatea Chinei are la bază moneda americană și faptul că SUA utilizează în relația cu China propria sa monedă este un avantaj ce pune presiune tot pe moneda chineză yuan ( fac o paranteză nu este întâmplător că moneda chineză de azi poartă numele dinastiei mongole întemeiată de Kublai Khan). În al doilea rând creșterea economică a Chinei bazată pe imitație și copiere, pe dezvoltarea nesustenabilă a sistemului imobiliar și a construcțiilor masive în infrastructură fără rezultat (autostrăzi pe care nu circulă mașini, orașe nelocuite), precum și prăbușirea a trei mari dezvoltatori imobiliari dovedesc că economia chineză este una speculativă. În al treilea rând economia americană este una liberă în timp ce economia chineză este dirijată iar într-o economie dirijată se pot ascunde, așa cum s-a făcut cu sectorul imobiliar de care am amintit, pe o perioadă de timp, mizeria sub preș. În al patrulea timp economia chineză este doar aparent creatoare de know-how întrucât majoritatea brevetelor de invenție sunt deținute de companii americane. Nu este deloc întâmplător că cele mai dinamice economii în prezent : chineză și germană sunt în această ordine în topul țărilor care copiază proprietatea intelectuală a altor țări, în special SUA, fără să plătească. Intrați într-un magazin Lidl și veți vedea cum banalele batoane de ciocolată Mars ori șamponul Head & Shoulders este copiat de companii obscure din Germania, ca să nu mai vorbesc de Silver Crest ce pe parte electronică reproduce imediat orice produs anglo-american. În al cincilea rând, datoria americană, imensă la prima vedere, este deținută în proporție covârșitoare de companiile și cetățenii americani și ar deveni o povară în momentul în care $ nu ar mai fi moneda de schimb universal acceptată. În al șaselea rând $ american este singura monedă pe care un stat o accepta la plată indiferent dacă a fost emisă la 1870, 1970 sau 2021 acesta fiind unul din fundamentele pe care se bazează încrederea în $. În al șaptelea rând se vede puterea reală a economiei americane în cheltuielile militare, ponderea acestora în PIB și nivelul acestora unde China, India și Rusia au un buget cumulat inferior americanilor.
Singura amenințare reală pentru detronarea SUA a fost Japonia , dar Japonia a avut deceniul pierdut și SUA a revenit. În momentul în care China va înceta să mai fie manufacturierul lumii iar SUA va relua doctrina lui Trump de repatriere a capitalului american în America, China va reveni ”cu picioarele pe pământ”.
Singura amenințare în viitor pentru economia americană o reprezintă UE cu condiția să revină la ce a fost și să se debaraseze de neomarxismul ce a sufocat-o în ultima perioadă. O UE ce va integra inclusiv Moldova, Ucraina și Balcanii va fi o nucă tare pe piața mondială.
Dacă vreți cifre seci
https://countryeconomy.com/countries/compare/usa/china
Salut, Surena :)
Nu intentionam neparat sa fac o analiza, nici sa cant prohodul SUA, ci faceam doar o constatare, tot pe cifre. Nici nu intentionez sa isc polemici pe tema.
Doar o remarca:
„În al doilea rând creșterea economică a Chinei bazată pe imitație și copiere, ”
Asta nu mai e valabil. E drept ca pina prin 2008-2008, cu exceptii sporadice, China a copiat si imitat. Dar asa au facut si japonezii mai demult, pina cand au invatat si si-au gasit domeniile forte. Fix acelasi lucru se intampla cu chinezii. Invata repede si de fapt, deja au invatat. Din 2011 pina in 2019, 43% din totalul inovatiilor de pe mapamond vin din China
https://www.cigionline.org/articles/what-do-chinas-high-patent-numbers-really-mean/
Nu vorbim de generatia noua de sateliti, de roverele aterizate pe marte, de cel mai performant 5G implementat complet (si 6G in lucru), in vreme ce americanii umbla cu soparla de a eticheta un upgrade la 4G drept 5G.
Asa s-a ajuns ca in timp ce in perioada 2010-2012 de la titluri de presa gen „Why China can’t innovate”, la titluri actuale (destul de disperate gen „U.S. needs to work with Europe to slow China’s innovation rate”.
https://www.cnbc.com/2021/09/28/us-needs-to-work-with-europe-to-slow-chinas-innovation-rate-raimondo-says.html
Ma rog, o atitudine de sore looser, daca ma intrebi, adica o atitudine sanatoasa ar fi sa invoci colaborate pentru a ridica rata ta de inovatii, „to outperform them”, nu sa te chinui sa-i tragi pe ei in jos. Sa castigi o cursa, nu sa-l agati sau sa-i pui piedici celui din fata.
Situatia asta, in care Chiana ajunge prima putere economica, vesticii, incluzand americanii, si-au facut-o. In timp ce ei au plouat cu regularizari de mediu (doar un aspect) si le-au stipulat in Acordul de la Paris in 2014, Chinei i-au acordat derogari pina in 2030 „si pe urma mai vedem”. Nu mi-e 100% clar de ce au facut asta, dar banuiesc ca asa au dorit marile corporatii, care pina la urma fac politica. Ele si-au mutat productia acolo, ele si-au mutat si parte din proiectare acolo, ele au acceptat, in schimbul accesului la piata chineza (si a cresterii profitului) sa accepte conditiile statului chinez. Adica sa puna pe masa documentatiile complete pentru fiecare produs, sa accepte ca chinezii sa le testeze in propriile laboratoare, sa accepte auditurile lor samd. La fel cum alte concerne europene au acceptat sa le vanda active la greu, dupa care sa se intrebe „dar n-o fi buba treaba asta?”. Cazul locomotivelor Siemens e clasic, vandute chinezilor cu documentatie completa, fiind convinsi ca ei nu or sa fie capabili sa faca locomotive. S-au inselat crunt, iar acum locomotivele Siemens nu mai prezinta interes.
Ne place, nu ne place, trebuie admis ca vestul si SUA in spetza i-a subestimat. In ochii lor, japonezii erau nemtii Asiei, ei fiind in buna masura oricum monitorizati de americani, in timp ce chinezul era bietul orezar, ala cu bolul de orez si cu betzele, cu baraca din care ii ieseau picioarele cand se intindea pe pat, ala care isi punea stevia pe sfoara la uscat, asa cum isi pregatesc rom^nii muraturile pentru iarna, ala pe care-l pui la banda de productie cu sutele sa lucre mecanic ca furnicutele.
Ah, inca o remarca: Germania si-a demantelat programul nuclear, acum e suparata pe Franta ca nu face la fel. Asta in timp de chinezii au 46 de reactoare modulare in constructie (in afara de cele pe care le au pina acum, iar alte 65 in faza de proiect. Au 40k de km de cale ferata de mare viteza, incluzand si cei 1500km noi de maglev (da, stiu, tehnologie germana la baza, dar pe care nemtii nu au aplicat-o la ei), in timp ce americanii se chinuie de 20 de ani cu cateva sute de km de linie de viteza prin California.
Ei au ajuns de aici
https://shenzhenshopper.com/1031-photos-of-shenzhen-from-1980-to-now.html
aici
https://shenzhenshopper.com/1031-photos-of-shenzhen-from-1980-to-now.html
Quote
„În momentul în care China va înceta să mai fie manufacturierul lumii iar SUA va relua doctrina lui Trump de repatriere a capitalului american în America, China va reveni ”cu picioarele pe pământ”.”
Orice e posibil, timpul ne va arata „how well this will age”, cum zice americanul
Mica ajustate la raspunsul dinainte (cea referitoare la Shenzen, ca unul din multele exemple), ajuns de la
https://shenzhenshopper.com/1031-photos-of-shenzhen-from-1980-to-now.html
la
https://www.google.com/search?q=shenzhen&sxsrf=AOaemvJuaDh8dYigm7B38oUnr9k-uXsz_g:1639662517089&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwi-j4fvuuj0AhUzhv0HHVZMCBMQ_AUoAnoECAIQBA&biw=1370&bih=625&dpr=1
CHINA ARE SINGURUL AVION MILITAR HIPERSONIC DIN LUME
– de ce este capabil WZ-8?
Military Watch Magazine – 5 decembrie-2021
De la dezvelirea de către președintele rus Vladimir Putin a unei serii de noi arme hipersonice în martie 2018, tehnologiile hipersonice au fost din ce în ce mai mult esențiale pentru discuțiile despre supremația militară. China și Coreea de Nord au desfășurat de atunci astfel de arme proprii, în timp ce Statele Unite și-au accelerat eforturile de dezvoltare pe mai multe programe paralele ne concretizate inca. Cu toate acestea, mai complexă decât rachetele hipersonice de unică folosință și vehiculele cu alunecare/planare este dezvoltarea aeronavelor capabile să zboare la viteze hipersonice fie pentru roluri de luptă, fie pentru recunoaștere.
În timp ce în timpul Războiului Rece URSS a înregistrat cel mai rapid avion de luptă din lume, MiG-25, care la Mach 3.2 deține recordul mondial confortabil până în prezent, cerințele tehnologice pentru un avion capabil să depășească Mach 5 sunt considerabil mai mari. Cu o contracție bruscă a industriei atât în Rusia, cât și în Statele Unite după încheierea Războiului Rece, China a apărut în 2019 ca prima țară din lume care a descătut un avion militar hipersonic. Dezvelire a platformei de recunoaștere fără pilot WZ-8 pe 1 octombrie în acel an a marcat cea de-a 70-a aniversare a statului.
Dezvăluirea WZ-8 vine pe măsură ce sectorul de apărare al Chinei stabilește un avans într-o gamă tot mai mare de tehnologii și a oferit Armatei Populare chineze de Eliberare (PLA) un atu cu totul unic, cu potențialul de a servi ca un multiplicator eficient de forță pentru multe dintre noile sale sisteme de arme tactice. Deși specificațiile sale exacte rămân necunoscute, aeronava este destinată să zboare la viteze și altitudini extreme, cu intenția raportată de a furniza atât informații generale, cât și date de direcționare. Astfel de moduri de zbor au fost invocate de numărul de avioane de recunoaștere în trecut, în special seria sovietică MiG-25R, precum și de avioanele americane A-12 și SR-71, deoarece aeronavele mai mari și mai rapide sunt mai dificil de blocat sau doborât.
În urma progreselor înregistrate în tehnologiile de rachete aeriene cu senzori în anii 1980 și 90, toate aceste aeronave au fost retrase, deoarece supraviețuirea lor a fost din ce în ce mai mult pusă sub semnul întrebării. WZ-8, cu toate acestea, este un salt peste capacitățile de război rece al aeronavelor americane și sovietice care oferă un nivel similar de invulnerabilitate astăzi la ceea ce au făcut în anii 1960 și 70, atunci când au fost introduse.
În timp ce sateliții de supraveghere au cursuri previzibile care le permit să fie sustrași și se așteaptă să fie ținte principale în cazul unei ostilități deschise între marile puteri, aeronavele de recunoaștere din aerodromurile lor sunt mult mai dificil de localizat, pot fi ascunse în umerase subterane și pot zbura de-a lungul oricărei traiectorii spre orice țintă în mod neașteptat.
Dezvaluit WZ-8 oferă astfel o capacitate de supraveghere mult mai robustă pentru PLA-ul chinez decât au militarii rivali. Mai multe surse au indicat că WZ-8 poate plana sau zbura la viteze maxime cuprinse între Mach 6 și Mach 7chiar si impotriva Jetului de vest cu o rază lungă de acțiune aer iar rachetele americane cum ar fi AIM-120 și Meteor care zboară cu mult sub Mach 5 ar trebui să fie de peste două ori mai repide pentru a reprezenta o amenințare gravă pentru avionul telechidat.
Cel mai periculos rol al WZ-8 ar putea fi furnizarea de date de direcționare, în special cu privire la navele de război care, datorită mobilității lor, reprezintă ținte mai dificile pentru rachetele cu rază lungă de acțiune decât bazele fixe. Acest lucru permite aeronavei să joace un rol vital în facilitarea atacurilor rachetelor anti-navă cu rază lungă de acțiune, cum ar fi rachetele balistice DF-21D și DF-26 de la sol, rachetele de croazieră YJ-100 lansate de nave și rachetele YJ-12 desfășurate de bombardierele H-6 ale Marinei PLA chineze.
Deși alte aeronave hipersonice sunt în prezent în curs de dezvoltare în străinătate, precum interceptorul rusesc PAK DP (MiG-41), cu echipaj uman, despre care unele rapoarte indică faptul că va zbura peste Mach 5, startul Chinei în domeniu reflectă o tendință în creștere spre primatul său tehnologic și îi va oferi date de zbor și experiență operațională care ar putea beneficia de dezvoltarea viitoarelor modele, inclusiv a aeronavelor de luptă potențial hipersonice.
Sursa: https://militarywatchmagazine.com/article/china-worlds-only-hypersonic-aircraft
Traducerea: CD