Sorin
1.216 aprobate
george-turle@t-online.de
93.229.16.246

 

 

 

Matei Corvin a fost roman, dar nu s-a comportat, din pacate, ca un roman. Dintre toti protectorii, pe care domnitorii romani au fost nevoiti sa-i accepte (sa accepte statutul de vasal al lor), pentru a putea conta pe sprijinul lor si pe cel occidental, el a fost unul dintre cei de cea mai proasta calitate.
A fost cel care si-a arogat meritele priceperii militare si succeselor lui Vlad in campania sa din sudul Dunarii, laudandu-se prin scrisori papei si senatului venetian cu victoriile „capitanului sau” (de asemnenea si prin mijlocirea ambasadorului venetian la Buda, Piedro Tomassi), victorii la care nu avusese absolut nici o contributie, dar pentru care cerea in schimb bani pentru sustinerea mai departe a campaniilor militare. Bani din care Vlad nu a vazut nimic. Ulterior, lui i se datoreaza campania de demonizare a voievodului roman, precum si incarcerarea sa la Visegrad.
A venit si randul lui Stefan, caruia i-a invadat tara, determinandu-l pe voievodul moldovean sa-i administreze regelui Corvin altoiala strasnica de la Baia. In 1974 accepta si el statutul de vasal al lui Matei, contand pe sprijinul sau in eventualitatea unei invazii otomane asupra Moldovei. Cand a venit si acea vreme, regele l-a lasat pe cont propriu (ma rog, trimitand simbolic 1800 de soldati), el fiind ocupat cu nunta. Cei 5000 de secui nu au nici o legatura cu vreun sprijin al lui Matei, ei fiind recrutati direct de catre Stefan, legaturile cu acestia fiind stabilite inca din 1469, cand spatarul lui Stefan, Filip Pop, a efectual o expeditie militara in Transilvania.
In 1476 urmeaza o expeditie otomana chiar mai puternica decat cea din anul precedent, condusa pesonal de Mehmet, ocazie cu care sprijinul „protectorului” a fost fix zero. Stafen rezuseste totusi sa salveze tara, datorita geniului sau militar, combinand rezistenta cetatilor cu lupta de gherila si uzand sistematic armata sultanului, facandu-l sa abandoneze cmpania si sa plece catre imparatia sa asa cum a venit…cu mana goala. Un fapt demn de remarcat e si tentativa sultanului de a folosi vestitele tunuri gigant de tipul celor folosite impotriva Constantinopolului, in scopul asedierii si distrugerii Sucevei, tunuri neutralizate insa de catre tunarii garnizoanei.

Ironic gasesc, oarecum, armata ungara din acea vreme era supranumita „Armata Neagra”….un fel de a spune „Acea Armata….”, desi singura victorie cu care se poate lauda in contemporaneitatea celor 2 voievozi pomeniti este (cu sprijinul comitelui Pavel) cea de la Campul Painii. O batalie pe care (dupa nivelul ei) Stefan sau Vlad ar fi fi trecut-o la „si altele…”.

Din nou oarecum ironic, cu cateva luni inainte de batalia mai sus amintita, cand probabil se adunasera destule informatii concrete despre pregatirea unei expeditii otomane, conduse de Ali Beg in Transilvania, brosovenii arata mai multa incredere si speranta catre Stefan (care isi castigase deja reputatia cunoscuta in luptele cu imperiul otoman), scriindu-i in aprilie 1479 o scrisoare, dupa cum urmaza:

Intai o dare de stire din partea lui Stefan asupra unei posibile invazii turcesti in Ardeal:

„Vă dau de știre că oamenii noștri au venit din Țara Românească (de Transalpino) și spun cu adevărat că nespus de cruzii păgâni, Turcii, au trecut iarăși, cu o altă oaste mare și foarte puternică, la Munteni, și nu știm gândul lor încotro bate […] Pe urmă, dacă știți ceva despre Ali Beg, să ne faceți cunoscut.”

Si raspunsul brasovenilor:

„Multă supunere și slujbă-ți aducem înainte de toate Măriei Tale. Parcă ai fost ales și trimis de Dumnezeu pentru cârmuirea și apărarea Ardealului (Velut huiusmodi percep. debemus V.M. Dei gratia in gubernationem atque defensionem partium Transsilvanarum esse electam et deputatam). Ce vești vrei să știi, urmează. Îți dăm de știre că suntem în mare primejdie și la mare strâmtoare, din pricina Turcilor nespus de cruzi. În zilele trecute au făcut în aceste părți ardelene o pagubă jalnică, și au de gând să facă și mai multă, cum te vei lămuri și Măria Ta. Deci astăzi, adecă Luni după Sf. Marcu [26 Aprilie], au venit iarăși la noi oameni trimiși de la Munteni, de la prietenii noștri și credincioșii Sfintei Coroane, și ne-au făcut cunoscut, așa încât cu adevărat trebuie să credem și să ne așteptăm așa, că Turcii păgâni vin spre Ținutul nostru și spre cele trei Scaune secuiești, ca să ne prade. Pentru aceea, cu mare dor și dragoste te rugăm pe Măria Ta ca să faci bunătate să te apropii de această țară, spre a o feri de acei Turci nespus de cruzi. Ne-au mai spus acei credincioși ai Sfintei Coroane că ei, cu tovarășii lor, sunt aduși cu deasila și cu putere să asculte de acei Turci, ca și cum s-ar fi depărtat de credința creștină și ar fi și ei Turci. Pentru care și acei credincioși te așteaptă, suspinând foarte, pe Măria Ta. Căci au nădejde în Măria Ta că-i vei scăpa de sila și robia acelor păgâni, ca să mai poată sluji Sfintei Coroane și legii lui Christos. Ce vom avea sigur, îți vom da să știi, cum îl vom afla, ca unui domn prea îndurător al nostru.”

https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2015/03/25/brasovenii-il-roaga-pe-stefan-cel-mare-sa-i-apere-de-turci-aprilie-1479/

Aprobă