De la: Todea Nicolae <n.todea@yahoo.com>
Subiect: holocaust in Romania
Textul mesajului:
Nefiind istoric si fara cercetari in domeniu, nu pot sa nu relatez povestirile unor fosti soldati din asa zisele „batalioane fixe” proveniti din Muntii Apuseni, acolo unde am crescut. Unii erau dislocati pe Feleac, partea dinspre Turda, pe granita vremelnica dupa raptul hortist. Ulterior, dupa 23 august 1944, ei vor da lupte aprige cu nemtii in retragere chiar pe Valea Ariesului. Povesteau oamenii astia cum fugeau evrei, si nu numai, din Clujul ocupat prin padurile de le Faget, sau pe la Pata, disperati sa nu ii gaseasca soldatii unguri. Care, spuneau ei, trageau fara somatie. Ajunsi in sate dincoace de granita nu mai aveau nici o ingrijorare. Soldatii romani ii primeau bine si ii lasau sa plece mai departe, evident spre Turda si mai incoace. Unul dintre fostii soldati chiar spunea ca, un fugar de prin zona Dejului, l-a cautat dupa razboi ca sa ii multumeasca pentru felul in care a tratat grupul lor atunci cand a ajuns la un post de control, fugarii fiind flamanzi si plini de zgaraieturi si noroi. I-a povestit ca a ajuns in Bucuresti unde a lucrat in Gara de Nord pana dupa razboi, iar altii din grupul sau au plecat spre Constanta cu speranta imbarcarii pe un vapor spre Palestina. In ultimii ani, vazand atacurile la romanii lui Antonescu ca criminali de razboi, nu pot sa nu ma intreb: ce ii faceau pe oamenii acestia, cei mai multi evrei, sa riste sa fie impuscati numai sa ajunga intr-o zona unde ai lor erau prigoniti? Si de ce naiba istoricii nostri nu vin, mai multi, cu documente pentru a demonstra cum au stat lucrurile cu adevarat? Invatatorul Taica din Brazesti povestea atat de multe lucruri despre activitatea acestor „batalioane fixe”!
Centrul Wiesenthal a cenzurat holocaustul din Ardealul de Nord si proba o gasiti in cartile tiparite sub girul Securitatii dupa revolutia ungara din 1956 in care o sa gasiti multi horthysti cu crime de razboi care au omorat evrei si romani sunt comemorati astazi in Ungaria si de catre UDMR ca ,,revolutionari anticomunisti”. In anii 50 in Securitate s-a dat o circulara verbala in care s-a interzis ofiterilor din Securitate sa se atinga de horthystii cu crime de razboi, de familiile lor si de averile lor pe motiv de evitare a tensiunilor etnice – aveam armata dezarmata si o regiune autonoma maghiara in timp ce Tito era ca turbat sa anexeze Banatul romanesc. Pentru asa ceva am avut o conspiratie a ofiterilor in care acesti horthysti au fost vanati si executati ca un act de justitie si cei care au scapat au fost protejati de americani, francezi si de catre britanici asa cum a fost un Albert Wass condamnat la moarte in Romania. In sistemul ratiunilor de stat din Securitate inventat chiar pentru cazurile de horthysti se ardea orice act pe existenta lor incat cei mai teribili cu cele mai oribile crime din Ardealul de Nord nu exista oficial nici astazi si identitatea lor era cunoscuta dupa 1989 doar de catre ofiterii de Securitate implicati in aceste cazuri.
Centrul Wiesenthal nu a dorit sa fie aflata identitatea acestor criminali horthysti si pentru asa ceva sefii serviciilor secrete romanesti si israeliene au impus tacerea fostilor ofiteri in presiuni si in amenintari transformate mai tarziu in acte de politie politica pe origine- vedeti caz David Suli milionar si fost ofiter israelian.