Martiri aromâni din Grecia

2021-03-24T11:36:16+02:0024 martie 2021|Doctrină naţionalistă|

23 martie: 107 ani de la martirizarea Părintelui Haralambie Balamace de către antarții greci. Comemorarea Martirilor Români din Balcani

Pe 23 martie 1914, chiar în noaptea de Paști, Părintele Haralambie Balamaci(e) împreună cu alți trei români, era martirizat (jupuit de viu și străpuns cu baioneta) la Corcea pentru faptul că a slujit în limba română. Acești patru români fac parte dintr-o serie de circa 1.000 de români din Balcani, învățători, profesori, preoți, dar și simpli elevi care au fost uciși în condiții bestiale de către antarții greci pentru că apărau identitatea românească și slujeau comunităților din care făceau parte în limba română/dialectul aromân/dialectul meglenoromân, informează Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi„.
Readucerea în memoria colectivă a importanței sacrificiului martirilor români din afara țării, care au suferit pentru păstrarea conștiinței naționale, a spiritualității românești și a limbii române, este una dintre preocupările IEH. În contextul îndeplinirii misiunilor sale, dar și în asentimentul strategiilor guvernamentale și politicilor naționale, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni a decis să dedice ziua de 23 martie, anual, comemorării și evocării martirilor români/aromâni din Balcani, care, prin lucrarea și jertfa lor, nu au făcut altceva decât să cultive identitatea și unitatea noastră națională de limbă și credință.
Din 2016 încoace, în fiecare an, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Capitală, are loc o slujbă de pomenire pentru cei căzuți pentru românime, în Balcani.
„Această zi noi vrem să rămână ca zi a martirilor români din Balcani și să fie și legiferată ca atare la nivelul Parlamentului României. Vrem ca ei să fie pomeniți atât în Biserica Ortodoxă Română care a fost alături de noi (n.red.: prin Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul) și nu încetez să mulțumesc Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru acest lucru, dar vrem să fie pomeniți și în școală, în edificiile de cultură și în mass-media”, a spus Eugen Popescu în 2016.
Odioasa crimă a părintelui Belimaci a născut in folclorul aromânesc cântecul „A curi-i ațel murminti„, pe care îl puteti asculta aici interpretat de Gica Coadă. Despre viața părintelui Haralambie puteți citi mai multe, aici.
Iată numele a o parte dintre românii căzuți în Balcani, conform siteului Armatolii.ro, acolo unde găsiți întreaga listă:

Regiunea Veria – Xerolivad – Doleani – Selea

Preotul A. Papanace
Cola Cutroni
Gula Cucutegu
Bebi Mocanu
Iani Apala
Toli Carafoli
Mișu Paceaura
Iani Dzima
Tușu Vrana
Gheorghe Cutova
Iani Ceamitru
Gheorghe Blacioti
Anastase Cealera
Piti Blacioti
Apostol D. Adamicu
G. Dalametra
Nicola Prapa
G. Anastase Gachi
Stere Buzbuchi
Nicola Ceamitru
Costa Hliaha
Piti Tamuiani
Iani Bufa
Piti Soldatu Tamuiani
Gh. Șula
Iani Vani
Hristu Bandi
Dimitrie Hagicu
Gheorghe Fruxila
Bușu Bușulenga
Cola Becea
Nicolae Cutroni Ceamitru
Alexe Cuturicu
Gula Cuturicu
Constantin Cacioiani
Dzima Agorasti
Gușa Bitârnu
Dumitru Cuțuiani
Miltiade Papari
Nicola Zarcada
Nicola Avgheru
Ioan Blicușu
Tanase Caranașu
Sterie Gota
Sterie Blacioti
Tanase Caratana
Nicolae Papastere Pepciu
Mihail Mahera
Ioan Ceamitru
Zicu Adamicu
Alexe Avgheru
Dumitru Huleva
Gheorghe Gherasi și soția lui
Vasile Jacachi
Gușa Juguleana
Gheorghe Hasapi
Dina Caranica
Gheorghe Varsami
Apostol Cataruiani
Apostol Ceara
Gușa Luca
Gheorghe Rusu
Gheorghe Carafola
Nicolae Cufuioti
Hristu Huleva
Dimitrie Vlahudimu
Hrista Haruveti
Iani Lago
Sterie Plastiri
Cola Daufa
Tușa Faca
Cola Gableța
Nicolae Luru
Gușa Ioți
Costa Mișaca
Nastase Prapa
Iani Cutova
Gheorghe Cutova
Iani Mocanu
Joga Manciu
Dică Mitra
C. Caranica
C. Jacachi
Ioan Cuturicu
Sterie Zarcada
Ioan Dăscălicu
Ioan Hristu
Gheorghe Hristacu
Gușa Sumbaru
Petre Bușulenga
Ioan St. Cealera
Atanase Misarli
Iani Gula
Gula Cucutegu
Buzica Tanase Zisi
Gula Colcu
Cuțuleapu
Costa Chiahtani
Dumitru Gheorghe
Gheorghe Șula
Panaioti Caranica
Dina Bacali
Tegu Butachi
Panaioti Fani
Sterie Andrei
Dina Garibaldi
Zisi Farmachi

2 Comments

  1. surena1 2 aprilie 2021 la 8:28 am - Raspunde

    In anii 50 relatiile dintre URSS-ul lui Stalin si Iugoslavia lui Tito erau foarte proaste.Tito nu putea lua Banatul romanesc atata timp cat Romania se situa de partea Moscovei si a lui Stalin. Spui povesti…Desi, dupa moartea lui Stalin, cele doua state si-au imbunatatit relatiile, acestea s-au stricat din nou dupa indepartarea lui Maresalului Jukov de la putere de catre, in timp ce se afla in vizita oficiala in Iugoslavia si primit ca un adevarat sef de stat. Tito a considerat gestul lui Hrusciov ca fiind o insulta si la adresa Iugoslaviei. Abia dupa caderea lui Hrusciov se normalizeaza relatiile dintre URSS si Iugoslvia, asa cum relatiile noastre cu Iugoslavia se normalizeaza dupa aproape 20 de ani.

  2. anonim 24 martie 2021 la 5:29 pm - Raspunde

    Dupa 1950 posibilitatea pierderii Banatului in fata ofertei lui Tito catre Stalin a pus problema in directiile militare a alcatuirii dosarelor de aparare pentru presedintele Dej la ONU . Pentru asa ceva directiile militare au strans ani de zile informatii si probe pe executiile de romani inclusiv din schimburile de spioni prizonieri cu iugoslavii pentru care tatal meu avea o intreaga retea de ofiteri pentru a avea acces la interogatorii. Sunt primele dosare cu crime impotriva umanitatii pe ofiteri de Securitate si anume pe ofiterii UBDA iugoslavi alcatuite intr-un intreg razboi hibrid pentru teritorii in confruntari astazi secretizate in care am avut multi militari in termen omorati pe granita la fel si ofiteri militari capturati , torturati si executati … Deci, primele dosare cu crime de razboi din spatiul iugoslav de dupa 1945 au fost alcatuite de directiile militare din Securitate la fel ca si primele operatiuni sub steag fals in spatiul iugoslav…. si dupa 1989 toate aceste idei au fost plagiate de istoricii CNSAS-ului la fel si dosarele .
    In Securitatea anilor 50 nu se folosea denumirea de ,,vlah” si nici cea de ,,aroman ” pentru romanii din Timoc si denumirea de ,,aroman” sau de ,,macedoroman” era utilizata ca termen regional si nu etnic . Dupa 1989 au inceput mizeriile , discordia si diferentierea . Tot ce a fost arhivat pe romanii-aromanii din sudul Dunarii a disparut dupa 1989 in mod inexplicabil din arhivele Securitatii .

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Go to Top