Dumitru Buta
35 aprobate
Dumitrubuta189@yahoo.com
79.115.35.75

 

 

Martira MARIA PLOP

 

acest text si fotografia martirei Maria Plop ar trebui publicate in fiecare revista romaneasca si Biserica Ortodoxa Romana ar trebui sa transforme fotografia in icoana. Unde sunt conducătorii țarii? Unde e BOR?
Lacrimi si durere.
Nicolae Dima

On Wednesday, December 7, 2022 at 10:34:38 AM MST, Silviu COSTACHIE wrote:

Priviți fotografia….��
Vedeți o mamă împreună cu fiica ei?
Numele femeii este Maria Plop și s-a născut pe 14 septembrie 1927. Ar fi trebuit, să fie Ziua Națională Maria Plop,
dar nu este așa, pentru că amintirea eroilor luptători anticomuniști se dorește astăzi a fi uitată!!!
Maria Plop, femeia aceasta uscățivă, îmbătrânită prea devreme, care ne privește grav și atât de intens dintr-o veche fotografie a fost singura femeie, membră a grupului de partizani anticomuniști din comuna Nucșoara, care a rezistat în munți de la înființarea lui, în 1949 până la 20 mai 1958, când s-a predat împreună cu fiica ei și a lui Toma Arnăuțoiu.
În cei 9 ani cât a fost membră a grupului, a îndeplinit misiuni similare cu ale bărbaților, s-a remarcat prin abnegație, curaj și spirit de sacrificiu, reușind să supraviețuiască celor mai grele situații și condiții de trai.
La 22 mai 1956, în ascunzătoarea de la Râpele cu brazi, a dat naștere fiicei ei și a lui Toma Arnăuțoiu.
La 20 mai 1958 Toma și Petre Arnăuțoiu au fost arestați, prin trădare.
Somată să se predea, Maria Plop a coborât din ascunzătoarea de la Râpele cu brazi țînându-și copilul în brațe.
A fost anchetată timp de un an de Securitate, chinuită, bătută și umilită. În urmă procesului a fost condamnată la muncă silnică pe viață.
Despărțită de copilul ei, fără să știe ce s-a întâmplat cu acesta, a decedat în închisoarea de la Miercurea Ciuc datorită condițiilor mizere de detenție.
Fotografia este făcută de Securitate, în ziua arestării sale. Avea 30 de ani.
Petrecuse ultimii 9 ani într-o peșteră, în creierul munților. Fără electricitate, fără apă curentă, fără nimic din ce noi astăzi luăm de-a gata. Vânată ca un animal sălbatic de forțele Securității.
Priviți-o! Priviți îmbrăcămintea femeii. Rochita fetiței. Peste doar două zile urma să împlinească 2 ani. Fara tort cu doua lumanari, intr-un beci al Securitatii, fara tata.
Priviți mâinile femeii pe umerii fetiței și încercați să înțelegeți acele momente.
Zbuciumul.
Lupta.
Sacrificiul.
Demnitatea…
Arătați această fotografie celor care spun că le e rușine că sunt români.
Învățați-i să stea în picioare.
Învățați-i demnitatea!
Nu suntem toți oi!
Nu toți plecăm capul, că să nu ne taie sabia!
Să ținem vie amintirea celor care ne-au învățat libertatea!
…
Nu mi-am putut opri lacrimile cand am scris acest text.
De ciuda si de neputinta.
Mi-as fi dorit ca atunci, in fata aparatului de fotografiat al securistului si in fata hienelor cu pistoale la brau, aceste doua suflete sa nu fie singure.
Mi-as fi dorit sa pot sa le apar. Cu orice pret.
Mi-as fi dorit ca presedintele Romaniei sa dezveleasca o alta statuie. Nu a unui guvernator.
Ci a Mariei si a fiicei sale, Ioana. Rochita fetitei e mult mai frumoasa decat catifeaua scumpa a guvernatorului de la Sibiu.
Priveste rochita.
Si nu uita…, nu uita….

318317419_3322039841380961_1980564498299516928_n
.jpg
87.9kB

Răspuns, Se răspunde tuturor sau Redirecționare

*

NR – Rezistența românească din munți, anti-comunistă, este un capitol de mare onoare pentru istoria românilor, mai ales în comparație cu celelalte țări din Europa ocupată de iudeo-bolșevici după 1945. În 1984, când l-am întâlnit la Paris pe Virgil Ierunca i-am reproșat că nu se vorbește deloc la Europa Liberă de această ispravă a românilor! Azi, după 1990, facem prea puțin pentru a salva de la uitare numele și faptele românilor care au dat viață rezistenței anti-comuniste din munți, din munții Dobrogei până în munții Banatului, în Făgăraș, în Bucovina.