A murit Marius Albin Marinescu
Jurnalistul Marius Albin Marinescu a trecut la ceruri
Marți 15 decembrie 2020 a murit jurnalistul Marius Albin Marinescu, fondatorul revistei „Justițiarul”, directorul ei și autorul unor investigații jurnalistice de mare profunzime care au contribuit mult la devoalarea faptelor de corupție și imoralității unor politicieni, oameni de afaceri și conducători de instituții publice. Și-a dedicat viața luptei pentru dreptate, adevăr și libertatea semenilor săi. A avut de îndurat represalii colosale ale sistemului ticăloșit, deranjat la culme de investigațiile sale, de articolele pe care le scria și de arhiva publicației „Justițiarul”, unde cititorii revistei și toți cei interesați găsesc adevăruri crude despre faptele unora dintre mai marii societății noastre. A fost acționat în judecată în repetate rânduri, câștigând numeroase procese împotriva unor persoane foarte influente.
Marius Albin Marinescu a fost un om neîndurător cu sine însuși, muncind până în ultima clipă a vieții, în ciuda unei insuficiențe pulmonare evolutive care l-a ros, l-a țintuit în casă, făcându-l dependent de oxigen și, în cele din urmă, l-a răpus.
Dumnezeu să-l odihnească în pace și fie ca harul lui să fie transmis și altor cât mai mulți jurnaliști, pentru ca ei să îmbrățișeze profesiunea cu aceeași onoare și demnitate severe și drepte cu care a făcut-o Marius Albin Marinescu.
Fie-i țărâna ușoară!
Prof. univ. dr. Corvin Lupu
Domnul Dumnezeu să aşeze sufletul lui unde drepţii se odihnesc, în loc luminat, în loc de verdeaţă, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea.Şi orice greşeală ce a săvârşit el cu cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul, ca un Dumnezeu bun şi iubitor de oameni, iartă i. Că nu este om care să fie viu şi să nu greşească; numai Tu singur eşti fără de păcat, dreptatea Ta este dreptate în veac şi cuvântul Tău este adevărul.
Comentariu șters de redacția site-ului.
Trăim vremuri de restriște. Ne mor prea des patrioții însetați de adevăr și dreptate, în timp ce scursurile apatride ne-au năpădit ca buruiana rea, huzurind din jaf și anarhie. L-am cunoscut pe necruțătorul jurnalist de investigații Marius Albin Marinescu despre care aud că s-a mutat pretimpuriu la ceruri. Fie-i țărâna patriei ușoară!. O parte din investigațiile sale se află în arhiva Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a Camerei Deputaților căreia i s-a adresat și a fost audiat în timpul președinției venerabilului prof.Radu Ciuceanu
Pentru că au avut și au sufletul bun, ca să nu deranjeze pe nimeni iar cei dragi să-i pomenească mereu ! Fie-i țărâna ușțoară ! Constantin Ștefan-Șelaru
Bunule Dumnezeu, odihnește-i sufletul bun și redă-i liniștea. Fie-i țărâna ușoară !
Multi dintre cei ce-mi citesc povestile cred ca sunt de o veselie debordanta si de un optimism la fel de fara limite.
Putini stiu ca majoritatea povestilor mele sunt scrise cu lacrimi din inimă. Râd numai de snobi, fățarnici si tradatorii care cred ca scapa de Judecată.
„Cozile de topor” este una dintre povestile mele cele mai triste. O dedic Justitiarului, chiar daca m-a suparat cenzurandu-mi comentariile. Nu si-a dat seama probabil ca am forța cuvantului ce pune pe fuga multi infiltrati pe paginile celor deveniti țintă pentru ca sunt cinstiti.
Il ajutam…
Dumnezeu sa-l ajute si sa ne ajute ca popor, sa renastem din cenușă!
Zbor lin, Justitiarule, si iarta-ma ca m-am suparat pe tine.
Erai si tu la fel de lovit in inima ca si mine.
https://mariadakhel.blogspot.com/2014/02/cozile-de-topor.html?m=1
De ce pier cei buni asa?
Pentru ca pe cei buni ii doare inima de Romania. Pe cei răi si fățarnici nu-i doare nicăieri si sunt sănătoși tun.
Era sa mor de inimă cand am descoperit un șnapan român racoland copii si tineri din licee, ademenindu-i cu minciuni. Dupa care ii facea sclavii lui. Am citit pe un forum din Craiova ca acest experiment a fost facut si in Germania.
Era sa mor de inima, de durere, cand am văzut ca sustinatorii lui ma ataca pe mine si il periază pe el.
Nu am murit…Incă.
Justitiarul nu era singurul român tras in jos de compatriotii lui care asteapta tot timpul sa se sacrifice altii salvandu-i pe toti.
E convenabil sa se expuna numai unii, nu?
Ceilalti sa stea pe margine si sa șuiere si sa huiduie ca la meci. Dl Marius a greșit spunandu-si Justitiar. Oamenii se agață de simboluri si nu mai fac nimic, asteptand ca idolul lor sa faca totul. Iar Justitiarul era un om. Nu era Dumnezeu.
Din cauza asta nici nu reusim ca popor sa iesim din trista soarta de padure peste care se trece periodic cu tăvălugul. Constiinta au foarte putini. Restul? Biete fapturi fricoase care cred ca ascunse in spatele vreunui justitiar scapa sa nu fie ucise.
Poate ca Justitiarul, murind, a invins moartea si va Invia intr-un loc mai bun.
Mortii vii tac si stau ascunsi, asteptand sa vada din ce parte bate vantul ca sa se decida daca sunt cu Dumnezeu sau cu
” celalalt”.