Dl Călin Kasper stârnește din nou admirația și recunoștința noastră

*

Mărțișorul este luna Basarabiei și Bucovinei ! A recunoștinței tuturor românilor față de basarabeni și bucovineni !

Fiindca veni vorba de Basarabia, iata un capitol din cartea mea „De la inima spre cer”, cu doi eroi basarabeni tot asa de reali ca oricare dintre noi:

” MANNERHEIM PE MELEAGURILE NOASTRE

Românii, prin felul lor de a simţi, nu pot să nu aibă o admiraţie plină de respect pentru eroul finlandez, cel care a dăruit ţării sale independenţa şi un renume în lume. Sunt însă şi români care au motive în plus de a-i fi recunoscători acestui Om Ales. Ion Cernei din Republica Moldova povesteşte că el a văzut lumina zilei doar datorită unei intervenţii salvatoare a generalului.

Karlovici Mannerheim, cum îi spune atât de pitoresc Cernei, general locotenent în armata ţaristă, conducea la Mărăşti în 1917 Corpul IV cavalerie. În timp ce parţi din trupele ruseşti bolşevizate părăseau frontul în debandadă, umblând după muieri şi băutură, grupul lui Mannerheim a rămas pe poziţii. Împreună cu armata generalului Prezan, căuta să facă faţă atacurilor armatei lui Mackensen.

Doi fraţi moldoveni, Luca şi Constantin Cernei din raionul Teleneşti, luptau în acelaşi pluton care aparţinea de corpul lui Mannerheim. Constantin era servant la o mitralieră Maxim, împreună cu alţi doi soldaţi. Dar, la un atac german puternic, plutonul lor a trebuit să se retragă. Constantin, rămas singurul în viaţă dintre servanţi, a văzut că fratele lui, Luca, fusese sfârtecat la burtă cu o baionetă. Nu putea să-l ia şi pe Luca în spate şi mitraliera. Aşa că mitraliera a trebuit s-o abandoneze. Retraşi pe un amplasament sigur, comandantul lui l-a întrebat unde-i era mitraliera. De ce n o luase cu el? Pe Luca puteau să-l ia sanitarii, datoria lui era să recupereze mitraliera, o armă foarte eficientă, de care se vor servi nemţii. Negru de supărare, polcovnicul rus a dat ordin ca Cernei Constantin să fie executat, ca să servească drept exemplu şi altor soldaţi. Atunci a apărut generalul Karlovici Mannerheim. Privindu-l pe Constantin, i s-a părut cunoscută forma unui obiect pe care acesta îl avea pus bine în buzunarul de la veston. Ordonându-i să-l scoată la vedere, a ieşit la iveală extractorul de la închizătorul mitralierei, piesă fără de care aceasta devenise de nefolosit. Bietul Constantin, copil de 18 ani, luat prea repede şi încă pe ruseşte, s-a pierdut şi a uitat să arate obiectul din buzunar cu care putea să se dezvinovăţească.

Prin intervenţia generalului Karlovici Mannerheim a fost salvată viaţa lui Constantin şi poate şi a lui Luca, ajuns la timp la un spital de campanie, unde s-a refăcut. Constantin este bunicul lui Ion Cernei povestitorul, cel care, dacă ar fi rămas fără bunic, avea toate motivele să bănuiască că şi existenţa lui ar fi fost în mare pericol.”

Nu stiu daca istoriografia noastra a consemnat faptul ca Mannerheim a luptat alaturi de romani in primul razboi mondial. Eu n-am gasit nici o mentiune, cat de mica, in acest sens. Poate ca exista, nu zic nu, dar pe cat ii stiu eu de ageri pe istoricii nostri, s-ar fi putut totusi ca acest „amanunt” sa le fi scapat. E foarte bine asa, ca mai mancam si noi, istoricii amatori, o pita pe langa ei.