Maghiar sau maghiarizat ?

Victor Grigor
211 aprobate
grigor.victor@yahoo.com
82.78.94.173

Constat ca raspunsul pe care i l-am dat domnului ( cu prefix schimbator in loc de nume) din nu stiu ce pricina, nu v-a parvenit, motiv pentru care incerc sa-l formulez acum din nou.

1.Procesul de maghiarizare a romanilor, germanilor si slavilor a inceput foarte timpuriu in Regatul Ungar,in primul rand prin maghiarizarea numelor. Astfel ca, inca din sec. XIV, in diplomele de inobilare si in alte acte apar forme maghiarizate ale numelor nemaghiare sau traduceri( fidele ori fanteziste ale acestora) exact ca in cazul toponimelor ori hidronimelor ce se gasesc pe teritoriul stapanit odata de unguri. Prin urmare, nu e de mirare ca un nobil valah _Turcus Toader din Mestecanii( Dragomiresit azi) este numit Torkos Tivadar din Nyres. Traducera e gresita fiindca Turcus era o forma diminutivala a etnonimului_ Turc, deci nu inseamna „mancacios”, asa cum isi imagina cel care a redactat diploma. Fenomenul ia o mare amploare in secolele urmatoare incat pe la 1700 constatam ca persoane fara nici un rang nobiliar, indicate drept valahi(olahi), poarta nume alterate sau complet maghiarizate. Astfel: Ioan Sipos din Hidegkut, Balos Miclaus, Simon Szaszari, Dumitru Csomakozi, Ioan Havasy, haiduci valahi din ceata lui Pintea din Magoja( Holomezo, in varianta maghiara) din districtul Chiuar ; ce sa mai vorbim de numele satelor cu populatie curat romaneasca de aici: Fersig, Tulghies, Finteus, Chechis,Hideaga, Posta, Sacalaseni, Laczfalva (de fapt _Sisesti) Busag, Cicarlau, Curtuius? Dar ce sa mai spunem de avalansa de nume maghiarizate aparute in sec. XVIII si XIX in acest distric :Chereches, Miclaus, Cormos, Bolchis, Chis, Olos, Oros, Ciolos ,Dobos, Ciontos? Deci, antroponimia si toponimia pot fi extrem de inselatoare atunci cand nu posedam cunostinte suficiente despre un fenomen de acest tip numit deznationalizare programata.

2. Moldovenii nu erau de loc naivi, insa atunci cand un ungurean tine „Pastele unguresc”, asa cum se zicea pe la noi pana nu demult, si care tine Craciunul deodata cu ungurii, nu cu ceilalti ungureni(ortodocsi sau greco-catolici)-atunci avanseaza si el ipoteza ca respectivii ungureni sunt chiar unguri.
Mai ales daca vorbesc si ungureste, iar atunci cand sunt intrebati de straini de ce neam sunt, nu-si afirma cu claritate etnia astfel ca, in absenta unor cunostinte lingvistice serioase din partea observatorilor, pot lasa impresia ca nu sunt romani, in ciuda magnificului port romanesc pe care-l poarta. Asa ca nu e de mirare ca atatia cercetatori superficiali ai fenomenului ceangaiesc au tras concluzii gresite.

3. faptul ca romano-catolicii stabiliti in Moldova in sec. XVIII si XIX vorbeau ungureste,nu e de mirare, fiind perfect explicabil, doar proveneu in principal din zonele invecinate_ Ciuc, Mures, Trei Scaune, unde procesul de maghiarizare a fost necrutator( intr-un secol disparand romanii din peste 200 de sate) . Ciudat era doar ca „maghiarii” sositi vorbeau MULTO BLESIUS limba maghiara, dupa cum afirma Peter Zold!. Oare sa se fi inselat Zold, sau Jaquet nu prea era mare expert in domeniul limbii unguresti?

4. Eu nu v-am dat lista cu locuitorii nemaghiari maghiarizati ai Baii Mari ca sa va spun ca respectivii erau maghiari, ci din contra_ ca ei doar se credeau maghiari. Concluzia este ca nu intotdeauna esti ceea ce afirmi ca esti_ adevar pe care il admiteti, vad, in cazul Ceangailor de azi care zic ca sunt romani, dar il respingeti in cazul acelorasi ceangai care altadata sustineau ca n-ar fi.Antroponimele, repet, in anumite situatii pot fi extrem de inselatoare. Romanii din Hajdu-Dorog, cei din jurul Debretinului_ azi complet maghiarizati, ba chiar si cei din jurul Satmarului , sunt cea mai buna dovada ca sub crusta numelor si a limbii adoptate( prin forta sau nu)se poate deslusi adevarata origine a unei populatii. Mai nou ne ajuta si genetica sa ne dam seama ca de secole bune nu mai exista maghiari , ci doar MAGHIARIZATI.

5. Bunicii mei materni se numeau Ianos si Agnes. N-au stiut ungureste si nici nu puteau sa pronunte doua dintre vocale specifice limbii maghiare. Pe celelate doua le putea rosti fiindca ele se regasesc si in gaiul romanesc pe care-l vorbeau desi , daca ne luam dupa nume, ei trebuiau sa fie _maghiari. De aceea nu cred ca este relevant sa conversam pe tema lexicului limbii maghiare pe care romano-catolicii moldoveni o vorbesc, ci in primul rand sa oservam incapacitatea (celor de origine romaneasca) sa pronunte sunetele acestei limbi_ ca dovada clara a nemaghiaritatii lor.