Dl prof.dr. Lupu Corvin revine în forță

 

Stimate Domnule Profesor Coja,

Revin cu completări privitoare la articol meu „Comentarii întârziate”. Citind nota redacției, scrisă de dumneavoastră, mai fac câteva precizări. Aveți dreptate. Nu am relatat toate problemele care până în prezent au fost clarificate.

1)                  Securitatea nu l-a „abandonat” nici o clipă pe Ceaușescu. Securiștii au fost tot timpul în preajma Ceaușeștilor. Gl. Vlad l-a amenințat pe col. Ardeleanu (șeful U.S.L.A.) că dacă Ceaușeștii scapă, el va fi trimis în fața Justiției Militare. Traseul întortocheat pe care a fost dus Ceaușescu, a făcut parte tot din proiectata imagine falsă a fugii lui Ceaușescu. Cel care l-a și dus pe Ceaușescu în U.M. de la Târgoviște a fost lt. col. de securitate Dinu, adjunct al șefului Securității Dâmbovița, care a rămas în unitate până la împușcarea lui Ceaușescu și care a murit foarte suspect, curând după evenimente.

2)                  Apoi, doar aparent Ceaușescu a dispus de direcția lui de deplasare. Ceaușescu i-a cerut lui Maluțan să fie dus pe Aeroportul Otopeni, iar din turnul de control lui Maluțan i s-a spus că dacă va încerca să aterizeze pe Otopeni va fi doborât. Între cabina lui Maluțan și spațiul pentru pasagerii din elicopter era un geam pe care pilotul îl deschidea de câte ori vorbea cu Ceaușescu, după care îl închidea la loc. Ceaușescu nu auzea ce vorbea Maluțan cu turnul de control. Maluțan i-a spus lui Ceaușescu că nu se poate ateriza pe Otopeni. Atunci, Ceaușescu a cerut să zboare la Snagov. Maluțan a cerut voie turnului de control și s-a aprobat o deplasare la Snagov. Oricum, Ceaușescu avea doi securiști lângă el, care aveau misiune clară să nu scape. Acuma, complotiștii din Securitate și din Armată derulau piesa „șoarecele și pisica”… De la Snagov, telefonic, i s-a spus lui Ceaușescu că cel mai bine este să meargă la Târgoviște. Era exact locul unde i se pregătise ultima haltă din viață. Acolo, „întâmplător” (?), comandantul se numea Kemeny (schimbase numele în Chemenici) și era ungur, iar șeful de stat major se numea Varga și era tot ungur… Ceaușescu i-a cerut lui Maluțan să ceară de la bază o escadrilă de elicoptere care să-l însoțească și să-l păzească. Maluțan a transmis și i s-a răspuns să-i dea lui Ceaușescu asigurări că vor veni elicopterele și să-l ducă cu vorba. Maluțan a relatat la Comisia „Decembrie 1989” toate acestea.

3)                  Da, generalul Vlad era și inteligent și foarte experimentat și foarte temut și ascultat fără crâcnire de întregul aparat de securitate. Într-adevăr, până când a fost deposedat de putere de „emanații revoluției”, cărora le era frică de el și care l-au transformat în copilul devorat al „revoluției”, gl. Vlad a stăpânit întreaga situație și a acționat în aceeași direcție cu serviciile secrete străine, cu trădătorii din armată și cu cei din Partidul Comunist. Gl. Vlad și subordonații săi care îi executau ordinele fără nici o abatere, au avut rolul decisiv în eliminarea prin asasinare a comandanților militari care au acționat pentru restabilirea ordinii publice și pentru apărarea țării de cei care o atacau din exterior prin intermediul serviciilor speciale, intrate în România cu un număr foarte mare de agenți.  În noaptea de 21/22 decembrie și în dimineața de 22 decembrie, până la orele 7.00, acești comandanți care au respectat legislația în vigoare, jurământul militar și ordinele comandantului suprem, restabiliseră ordinea publică în București. Până la asasinarea sa, generalul Milea dăduse ordinele necesare ca la București să fie aduse forțe M.Ap.N. suplimentare pentru menținerea ordinii. Mă refer la scoaterea din luptă și apoi la asasinarea gl. Milea, gl. Nuță, gl. Mihalea, col. Moraru, maior Trosca, cu toții comandanți „cheie” ai structurilor de forță. Desigur, au fost și numeroase alte persoane, civili și militari, asasinați după 22 decembrie 1989, fapte la care m-am referit în cărțile mele (lista este lungă).

4)                  Da, a fost prima oară când un elicopter a aterizat pe acoperișul sediului C.C. al P.C.R. În declarația dată în 25 mai 1995, la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”, col. Vasile Maluțan (asasinat a doua zi, 26 mai 1995) a declarat că în momentul în care i s-a ordonat să aterizeze pe sediul C.C. a spus că nu poate din cauza numeroaselor antene pe care le știa acolo. I s-a comunicat că toate antenele fuseseră luate din cale. Deci, a existat o premeditare a aducerii elicopterului. În aer fiind, gl. Stănculescu, prin turnul de control, i-a transmis lui Maluțan să aterizeze, să oprească motorul și să aștepte. Maluțan a declarat că necunoscând rezistența acoperișului, nu a respectat ordinul de a opri elicea elicopterului, întrucât la pornire ea face mari vibrații și atunci ar fi fost pericolul să se fisureze acoperișul clădirii.

5)                  Este corect. Gl. Neagoe i-a spus lui Maluțan să asculte de gl. Stănculescu. În aer armata controla toate zborurile. Aeroportul Otopeni era sub controlul Armatei. Complotiștii știau că pe Otopeni se afla avionul guvernului S.U.A. care venise să-l ridice pe Ceaușescu, care primise azil din partea Casei Albe. Armata era cea care trebuia să evite orice alte evoluții decât arestarea lui Ceaușescu și, la timpul potrivit, să facă cu el ce se va ordona. Începând cu ora 9.00 dimineața, practic, toate deciziile importante pentru complotiști au fost luate din sediul M.Ap.N. de generalii sovietici Mihailov și Bociaev.

6)                  Da, Ceaușescu a fost compromis mediatic. Toată țara a știut că el a fugit ca un laș din sediul C.C. al P.C.R. și ar fi vrut să fugă mai departe cu miliardul lui de dolari, dar revoluționarii l-au prins și l-au predat vajnicei noastre armate, care l-a supus judecății drepte a poporului. Operațiunea „fuga” a reușit. Sunt autori care au demonstrat că primul care a lansat teoria „fugii” a fost generalul Vlad, care la ora 12 și ceva a telefonat la Timișoara generalului Emil Macri și lui Filip Teodorescu și le-a spus că dictatorul a trădat, a fugit ca un laș și i-a lăsat de izbeliște, fără ca ei, „slujbașii cinstiți au statului”, să știe ce să facă.

7)                  Reconstituirea evenimentelor nu am făcut-o numai eu. Au fost mulți investigatori și cercetători. Este o bibliografie foarte largă. Nu am făcut-o doar „din afară”, ci și „dinăuntru”. Am găsit acces și înăuntrul sistemului ticăloșit.

Cu respect,

 

Profesor Corvin Lupu

P.S. Privitor la cei doi comentatori „de serviciu”, „Surena” și „666”, care dau senzația că vor să bulverseze tot ceea ce se clarifică despre trădarea Securității în decembrie 1989 și care se comportă în afara oricărui cadru academic și încearcă să complice și să tulbure tot ceea ce se limpezește, vă asigur din nou că procedura de comandă privitoare la ridicarea aparatelor de zbor din flotila prezidențială era în decembrie 1989 cea prezentată de mine.

 *

 Nota redacției – În mod sigur nu a existat un leit motiv cu „fuga lui Ceaușescu ca un laș”! Această acuzație nici măcar la proces nu i s-a adus! Doar a fost evident că Ceaușescu a pierdut controlul și nu a mai făcut ce a vrut! Acordați prea mare importanță acestui „slogan” în edificiul de ipoteze construit! Repet: eu, ca martor al evenimentelor publice, nu am sesizat că i s-a adus lui Ceaușescu acuzația că a fugit! Nici în mass media, nici în  acuzațiile aduse de complotiști! S-o fi spus, răzleț, această vorbă, dar ea nu a reverberat! Nu s-a insinuat în mentalul public! Dimpotrivă, mulți români regretă că N.C. nu a reușit să „fugă”, în China sau Iran ori SUA…

Dar nici complotiștii nu au putut să se țină de planul lor! Câteva lucruri care trebuie lămurite:

  1. Chiar a existat acel avion SUA și invitația de a-i prelua pe soții Ceaușescu?
  2. Ceaușescu a acceptat să ia avionul? I s-a spus cine va mai fi cu el în avion?
  3. Depoziția lui Maluțan în fața comisiei a fost publicată?
  4. Maluțan urma să mai fie anchetat și moartea sa a pus capăt anchetei? O anchetă neterminată? Mai avea ceva de adăugat Maluțan?

i.c.