G
214 aprobate

gert.frau@yahoo.com
89.136.113.152

 

Cuprinde acest Dicționar etimologic cuvinte vechi și rare, care au mai fost menționate foarte rar în alte dicționare și monografii? Academia ar trebui să scoată un ”vorbar” tezaur ”cumplit” (complet), cu toate cuvintele vechi care circulau atât la nordul Dunării, cât și la sud de acest fluviu. Astăzi nu se mai folosesc adoarea (adv. curând; lat. „ad hōra” sau „ad hāc hōrā”, cf. sp.ahora?), api (apoi), cotânge „copilandru, băiețandru”, bârdigaie „mațe intestine” (dac.*bre(n)digania, cf. alb.brëndës și/sau bârdigan „burtă, pântece”?), bere „petrecere sătească de Crăciun, de Vergel, de Armindeni”, cușman „bosorcău, vrăjitor” (să fie dacul pileat cu acea cușmă a sa?), tigoare „dihonie, ceartă, necaz”, ungheț „cuptor” (tipar dacic?), vântă (arh.vâltă), bugăt, etc.

(https://www.memoria-ethnologica.ro/wp-content/uploads/me_vol_14_15/memoria_ethnologica_vol_14_15_glosar.pdf)
(https://books.google.ro/books?id=whRbEAAAQBAJ&pg=PA185&lpg=PA185&dq=glosar+de+cuvinte+rare+%C8%99i+uitate&source=bl&ots=RQBMFQdJC6&sig=ACfU3U2JDuwywCr6ap6B0mJujwwtCyYQOw&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwj5udvP5ZuCAxUESfEDHU5RArUQ6AF6BAhWEAM#v=onepage&q=glosar%20de%20cuvinte%20rare%20%C8%99i%20uitate&f=true)

Sunt multe cuvinte romanice și dacice nedescoperite încă, și cel mai important, fără etimologie. Bârdigaie (*bârdiganie), de exemplu, cred că trece printr-o limbă slavică cu h din g (var.bârdihan), la fel ca alte cuvinte. Etimonul său cred poate fi același cu al alb.brëndës (intestine), deși acesta din urmă este reconstruit *en + *per-+*h₁n̥dóm (gr.ἔνδον, éndon ”în, înlăuntru”) sau *én + *tód.

Ar mai fi posibil un proto-dac. *vendr- + *ikā > *bre(n)dica, cu betacizare și metateza r-ului, cf. IE *we(n)d-er- (belly, intestines), ca și romanicul vintre (lat.ventrem, PIt. *wendtri-) sau lat.uterus. Nu exclud niciun dacic *per-endam, (*h₁n̥dóm), deși noi nu cred că avem *b din *mp/*np sau *(n)d din *nt, ca albaneza.
(https://en.wiktionary.org/wiki/venter#Latin)
(https://en.wiktionary.org/wiki/br%C3%ABnd%C3%ABs)
În română au loc niște metateze specifice, aș zice, substratului traco-dacic, iar unele transformări fonetice sunt comune și albanezei în poziție atonă: păr-/pâr- (alb.për-) din *pra-/*pri- sau făr-/ fâr- din fră- (fârtat, fărtat și arh. frătat), scâr- cf. scârlă, *screlă (alb.krel ”cârlionț”) și alb.shkërbej ”a imita” cf. shkep, shkrep, și altele. Vezi brebul și tr.Bebryces pentru metateza r-ului, iar privitor la silabicele ṛ, ḷ este aceeași chestiune cu lexicul slavic din română (-âr-, -âl-).

În concluzie, nu-s foarte multe cuvinte dacice în română, iar acelea care sunt au fost adaptate tiparului romanic. Pot face spume la gură bahadârcele astea dacopate, dar limba română este și rămâne o limbă romanică.