Etnicii români reclamă modificările abuzive la Legea cetățeniei române și cer retragerea acestora. „O insultă la adresa istoriei!”
28 martie 2024 de Rost Online

Foto: Facebook
Etnicii români reclamă modificările aduse de Ministerul Justiției la Legea cetățeniei, caracterizându-le ca „o insultă la adresa istoriei”, și cer anularea acestora.

Concret, potrivit noilor prevederi cerute de Ministerul Justiției din România, etnicii români care solicită cetățenie română trebuie să dovedească cunoașterea limbii române printr-un certificat lingvistic la un nivel de cel putin B1 al Cadrului European comun de referință pentru limbi.

Această măsură ignoră faptul că, de exemplu, în Republica Moldova limba oficială este cea română, actele și dimplomele de studii fiind emise în limba română.

Totodată, se majorează termenul pentru analizarea dosarului de la 5 luni, cum este în prezent, la 2 ani.

Pe urmă, bolnavii pot depune dosarul doar dacă starea lor medicală este confirmată de un medic din România, însă în cazul persoanelor care nu se pot deplasa, este imposibil să vină în România..

Acestea sunt doar câteva exemple pentru care etnicii români reclamă modificările abuzive la Legea cetățeniei române și cer retragerea acestora.

În acest sens a fost inițiată o petiție, care se poate semna aici.

De asemenea, mai multe asociații care reprezintă etnicii români din Republica Moldova și din Ucraina au transmis un memoriu către principalele instituții din țara noastră.

Context

La începutul lunii februarie, Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică un proiect pentru modificarea Legii cetățeniei române, după cum a relatat RostOnline.

Ministrul Justiţie, Alina Gorghiu, a susținut că revizuirea Legii cetăţeniei este „un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver. ”

Reamintim că, în 2022, AUR a propus acordarea cetățeniei române pe baza unei declarații de apartenență la filonul cultural românesc, la fel cum procedează Serbia, Grecia sau Bulgaria, care acordă cetățenii pe criterii culturale.

Propunerea AUR a fost respinsă, la momentul respectiv, în Comisia pentru românii de pretutindeni din Senatul României, după cum a anunțat senatorul Claudiu Târziu, inițiatorul acestui proiect.