Sursa http://efnord.eforie.ro/web-holocaust/transnistria.htm
Transnistria

Prof. Dalia Ofer

Transnistria este o parte a genocidului si a Holocaustului. In sec. XX iastoria evreilor din Romania nu a fost tocmai pasnica in conditiile dilemei provocate de faurirea Romaniei Mari si de problemele de integrare si identitate nationala cu ceilalti evrei din Regat.In perioada interbelica Romania nu a fost un stat multicultural si multinational ca fostul Imperiu Austro-Ungar, Cehoslovacia sau Iugoslavia in care se manifestau tensiuni interetnice.
In unele orase, cum a fost Iasi s-a produs o imigratie evreieasca puternica. Cei veniti aveau o stare materiala de nivel mijlociu. ( Cei saraci nu aveau bani si forta ca sa imigreze, cei bogati nu aveau motiv). Multi imigranti erau tineri, si au aparut tensiuni cu localnicii. Romanii, si printre ei multi politicieni, au acceptat in parte ideea colaborarii cu nazistii, in buna masura si datorita pierderilor teritoriale suferite de Romania in 1940, pentru a caror recuperare s-a cultivat speranta.
Rusii au reorganizat teritoriile ocupate- Basarabia si Bucovina. In 1941, intrarea trupelor romane a fost privita ca o solutie pentru refacerea Romaniei Mari. In plus se gasea si solutia pentru rezolvarea problemei evreilor care creasera atatea tensiuni inainte. In acest sens jandarmeria romana a fost foarte activa.
Transnistria, ca spatiu, era o inventie a nazistilor. Pana atunci fusese o parte a Ucrainei. Ea a fost oferita Romaniei in contul Transilvaniei, dar Antonescu nu a anexat-o niciodata. Avea un statut special; nu era romaneasca, dar a fost ocupata de armata germana, apoi de cea romana. Avea administratie romaneasca iar ca moneda-marca germana.
De ce au fost dusi acolo evreii? Este greu de raspuns pentru ca unele documente nu sunt inca accesibile. Cert este ca deportarea evreilor s-a produs pentru ca nu puteau fi omorati in Basarabia, Bucovina si Romania de teama unei reactii a populatiei, in timp ce statutul incert al Transnistriei facilita asasinarea lor.
Brutalitatile practicate impotriva evreilor au fost o combinatie intre cele legitimate de autoritati, care s-au amplificat ca o avalansa si violente spontane ale populatiei antisemite. In iarna 1941/1942 liderii comunitatii din Cernauti au incercat sa ajute si sa organizeze deportarile si instalarea in Transnistria, in conditiile unei ierni deosebit de grele.
Distrugerea comunitatilor din Basarabia si Bucovina s-a facut si in timpul retragerii rusilor care au deportat multi evrei in Siberia, ceea ce in mod paradoxal i-a salvat. Evreii erau grupati atat in zonele rurale cat si urbane. In Odessa erau cei mai multi evrei, 180.000. Parte dintre ei au plecat cu rusii, altii au ramas pe loc. Ucraina avusese de suferit si inainte de razboi datorita cincinalelor socialiste paguboase, foametei, trimiterii in gulaguri, exterminarii culacilor, infiintarii de sovhozuri si colhozuri. Apoi odata cu razboiul au aparut distrugerile provocate de acesta: poduri, retele electrice, drumuri distruse. In plus administratia romaneasca nu era pregatita sa faca fata unei situatii atat de grele. Toate au inrautatit situatia evreilor deportati aici.
La recensamantul din 1926 fusesera inregistrati 1.200.000 ucraineni, 600.000 rusi, 300.000 evrei, 300.000 romani.
Pentru evrei, Transnistria a reprezentat un adevarat dezastru, totusi au supravietuit mai multi decat in lagarele de exterminare. I Transnistria au fost deportati 120.000-140.000 evrie ( Jean Ancel da 160.000), dintre care au scapat aproape 70.000. Aici nu existau lagare de exterminare, ca la Auschwitz, cu instalatii perfectionate. Existau ghetouri, ca la Moghilev, unde s-au putut organiza pentru a supravietui. Cei mai multi evrei au murit in perioada 1941-1943, datorita lipsurilor si greutatilor de tot felul.
Mersul razboiului si pierderile de la Stalingrad au dezvoltat un puternic sentiment antinazist ata la nivelul armatei cat si al civililor.
Pana in 1942 au existat planuri de a-i deporta pe evreii din Romania- ordine, trenuri speciale, organizarea evreilor. Pana la urma nu s-a intamplat nimic.
Evreii din Romania au incercat sa-i ajute pe cei din Transnistria. Wilhelm Filderman si-a mobilizat toate contactele politice interne si externe, apoi a fost si el deportat la Moghilev unde a ajutat la organizarea celor din ghetou.
In timpul discutiilor cu Aliatii, la Stokholm, Ancara, Cairo politicienii romani si-au luat angajamentul sa nu mai deporteze evrei.
Note de curs, Yad Vashem, Ierusalim, mai 2000