JANDARMERIA, PERMANENT ÎMPOTRIVA POPORULUI

În seara/noaptea de 21 dec. 1989 eram pe colțul intersecției dintre str. Batiștei și bd. N. Bălcescu, în fața sediului Băncii franceze. De acolo și pînă la trotuarul de vis-a-vis al bulevardului se întindea cordonul de militari. Beznă, timid spartă de lumina palidă a iluminatului public. Nu vedeam culoarea petlițelor, așa ca nu știu dacă erau militari din armată sau trupe de securitate (actualii jandarmi). Se scanda către ei: „Și voi sunteți români!”, ”Și voi aveți părinți!”. Un bătrîn, comandor de aviație pensionar, trecea prin fața cordonului înfigînd flori în țevile armelor. În acea lumină chioară se vedeau cu greu, sclipind, lacrimile acelor tineri în uniformă, prelingîndu-se pe obraji. La doi pași de mine, comandantul lor statea ca o statuie, nu spunea nimic, nu făcea nici un gest. Era încremenit și mut.

Deja fuseseră uciși primii tineri, în scurt timp aveau să fie uciși alții. Desigur, nu aveam autorizație de protest, nici declarații pe proprie răspundere, de mască nu se punea problema. Știam că putem fi și noi uciși, dar acceptam riscul cu speranța unei Românii mai bune, cu mai multe drepturi pentru noi. Iohannis, Cîțu, pretinsul revoluționar “cu rol determinant” Ciolacu și toți ceilalți ca ei nu au cum să înțeleagă asta.

Armata a trecut de partea poporului doar după ce trădătorii complotiști aveau drumul liber spre putere.

În teorie, după lege, jandarmeria este necesară și trebuie să aibe un rol pozitiv iar jandarmii jură credință țării. Țării, nu trădătorilor, criminalilor și mafioților.

Dar totuși, de peste 100 de ani, jandarmii au tot ucis români.

În 13 dec. 1918 s-au alăturat armatei și poliției la uciderea greviștilor tipografi.

Pe 16 feb. 1933, după ce frații Goldberg, patronii uzinei Grivița, s-au plîns că din cauza grevei producția stagnează și nu este profit, Armand Călinescu a trimis jandarmii să ucidă greviștii.

Silviu Vexler ar trebui să afle că frații Goldberg, a căror rapacitate a dus la uciderea de muncitori români, nu au fost (de pildă) olteni. După cum nu au fost olteni nici Mochi Fischer și frații săi, care au provocat răscoala “flămînzilor” în urma căreia armata a ucis 11.000 de tărani răsculați. Dacă cineva are de gînd să-mi spună că asta este propagandă comunistă și că au fost doar cîteva sute de morți, îi atrag atenția că dr. Nicolae Constantin Paulescu nu a fost comunist, iar el a publicat în anul 1913 această cifră.

Apreciem contribuția evreilor, în special la arta și cultura din România, apreciem faptul că în anii grei de după 1945, mulți români au fost ajutați nu de români ci de evrei, am avut astfel de cazuri și în familie. Dar nu putem uita, nu avem voie să uităm, ceea ce Vexler și Cîțu nu știu: cine a adus bolșevismul în țară, cine a instituit teroarea. Fiindcă dacă uităm, riscăm să se repete, ceea ce déjà a început. Și nici cine, după 1990, cu zîmbetul pe buze, au trecut la jefuirea economiei naționale beneficiind de o imunitate cvasi-oficială – dar am scris destul despre asta.

Între 1933-1940 jandarmii au împușcat (sau ștrangulat) legionari.

Singurii jandarmi criminali care au plătit pentru faptele lor au fost, în noaptea de 26/27 nov. 1940, generalul Ioan Bengliu (șeful jandarmeriei), colonelul Ștefan Gherovici (șef de serviciu) precum și cei trei maiori și 14 plutonieri care au comis masacrul de la Tîncăbești, împușcați de legionari la Jilava (datele diferă în raport de sursă).

Regele corupt și criminal Carol al II-lea a instituit în România “terorismul de stat”. Unii îi acuză pe legionari pentru aceste crime. Aceștia înseamnă că sînt de acord cu terorismul de stat, cînd nevinovații erau uciși de autorități fără să se poată apăra. Nu asta ne-a învățat Mîntuitorul, să mergem ca oile la tăiere. În ultima sa noapte, ne-a învățat să ne înarmăm nu ca să atacăm, ci ca să ne apărăm cînd sîntem atacati.

În 1948, jandarmeria a fost trasformată în trupele de securitate, care pînă în 1958/1959 a ucis luptătorii din munți și țăranii care se opuneau colectivizării. Noii șefi la nivel central (MAI) erau bolșevici NKVD-iști.

Putem spune că jandarmeria (sub cele două denumiri) i-a ucis pe cei mai buni, cei mai curați, cei mai curajoși români.

În dec. 1989, trupele de securitate au participat la reprimarea revoluției române.

X

În 1990 trupele de securitate au redevenit jandarmerie și, după cum am citit, au fost puse sub conducerea unor foști ofițeri de securitate, acum deveniți ofițeri de jandarmi. La început au fost o prezență atît de discretă încît nici nu-mi amintesc cînd i-am văzut prima dată.

Apoi a venit momentul în care puterile au început să mă lase și, cu tot regretul, să abandonez mitingurile și acțiunile de protest de la care înainte eram nelipsit. Privind în urmă, constat că în ultimii 10 ani am mai fost doar la 4 acțiuni, toate pe timp de zi, toate “cuminți”. Au fost prezenți și jandarmi, discreți și la locul lor. Obligatoriu, printre ei și tinere drăguțe cu cosițe blonde. Unii prieteni mi-au spus că jandarmii au fost instruiți să se comporte provocator – nu știu, dacă nu am fost prezent la mitingurile turbulente nu pot să mă pronunț.

Trăim zile în care jandarmii au mai mult de treabă decît oricînd. Românii au început să iasă tot mai mulți în stradă (ceea ce trebuia făcut de mult, fiindcă acum mă tem că este prea tîrziu).

Jandarmii sînt într-o mare dilemă. Ei trebuie, pe de-o parte, să asigure menținerea și restabilirea ordinii publice, iar pe de-altă parte juraseră credință țării (repet, țării, nu trădătorilor).

În 1989, forțele de represiune știau foarte bine condițiile în care trăiau românii, măcar din faptul că le suportau și părinții lor. Și totuși, au tras în revoluționari. Tinerii cu lacrimi în ochi din decembrie 1989 au fost înlocuiți cu niște ucigași cu singe rece (cei mai mulți dintre ei, avansați ulterior în grad și funcție de Iliescu).

Și jandarmii de azi știu bine realitatea în care trăiește poporul roman, văd prăpastia spre care România este împinsă de o clică de imbecili incompetenți, trădători și corupți stabiliți de străini, dar nu le pasă – sînt bine plătiți să omoare în fașă protestele.

Ei trebuie să vegheze la respectarea legii. Dar ce competență au cei ce fac și votează aceste legi?

Iohannis ne explică (cu un zîmbet tîmp) că măsurile luate sunt conform consultărilor cu specialiștii. Care specialiști, cei mituiți de Big Pharma, cei care au ca sarcină de serviciu distrugerea României?

Care (și pe ce criterii) este specialistul care a stabilit că pînă la 100 de demonstanți este în regulă, dar de la 101 în sus este risc de infectare?

Care (și pe ce criterii) este specialistul care a stabilit că după ora 20 virusul zburdă în voie așa că se interzice ieșirea din casă exact atunci cînd în mod normal străzile sunt tot mai pustii?

Se forțează tot mai mult imbecilizarea românilor, domesticirea lor, obligarea de a accepta condiția de sclav.

Ne poate explica vreun specialist al lui Iohannis zbenguiala acestui virus? Cînd din județul Suceava au plecat (cu acordul lui Iohannis) mii de muncitori să culeagă sparanghelul nemțesc, Suceava era în carantină – azi, Suceava este județul cu cea mai mică rată de infectare. Au fost momente, diferite, în care Argeșul și Sibiul aveau 0 infecții – pe rînd, au trecut apoi pe locul I în topul infectărilor. De ce nu există explicații ale pretinșilor specialiști?

Aflăm că vaccinul nu asigură imunitatea permanentă, așa cum eram obișnuiți, trebuie repetat anual. Cu alte cuvinte, românii vor trebui să muncească de acum încolo pentru ca PIB-ul țării să fie dat la NATO, la Big Pharma (vaccinuri, teste cu rateuri dovedite, etc.),la noile industrii anexe (măști, mănuși, halate, dezinfectanți, etc.), la mituirea celor care au jurat credință țării și, evident, pentru îmbogățirea conducătorilor țării și camarilei lor.

Anul trecut am scris 20 de articole pe marginea pandemiei, în special din punct de vedere penal. A fost cineva arestat pentru încălcarea carantinei în cazul Suceava? A fost cineva arestat pentru izoletele achiziționate la prețul de 16.000 euro? Procurorii lui Iohannis sunt foarte bine plătiți pentru a scăpa infractorii.

În acest timp, Parlamentul României (în care NU există opoziție reală!) pregătește legi care să distrugă, în favoarea străinilor, ce a mai rămas din economia României. Iar în celelalte domenii ale vieții sociale se petrec lucruri care te fac să te crucești. După alegerile din decembrie, văzînd scorul scăzut al PNL, unii îi făceau „sîc!” lui Iohannis. Niște proști! PNL cu previzibilul aliat USR-PLUS și cu eternul trădător UDMR au o majoritate incontestabilă și liniștitoare. Iar cu un PSD condus de șantajabilul Ciolacu ajutat de cîțiva oameni ai serviciilor, stă foarte liniștit. Cele cîteva voci sincere de opoziție din parlament nu contează.

Dar au avut o surpriză neplăcută. Românii au ieșit din case, din diferite motive. Unii revoltați de restrîngerea nejustificată a drepturilor lor, alții revoltați de corupția enormă a PNL și a acoliților lor, alții revoltați de distrugerea restului de economie care ne mai rămăsese, alții revoltați că nu își mai pot cîștiga pîinea.

Acum, este nevoie de jandarmerie. Românii trebuie ținuți cu botul pe labe, ca niște căței bine dresați.

X

Azi l-am auzit la radio pe Iohannis. A recunoscut dreptul românilor de a protesta, a condamnat excesele. În regulă. După care a luat-o iar razna. Omul ăsta (dacă pot să îi spun așa unui robot) are ceva la bibilică, are o obsesie: înainte era cea cu “PSD,PSD” – acum este cu antisemitismul. Ce au aceste mișcări de stradă cu antisemitismul?

Oricît se opun Alexandru Florian, Silviu Vexler și alții, pentru foarte mulți români deținuții politici care au suportat fără să trădeze și fără să toarne ororile lagărelor bolșevice, peste cele din gulagul sovietic (să vă spuns cine a înființat, organizat și condus gulagul? am scris despre asta și am dat numele necesare) sînt eroii noștri. Ajuns președinte, într-un gest propagandistic, Iohannis a decorat UN fost deținut politic (Octav Bjoza) în numele tuturor martirilor neamului. În schimb, de trei ori în timpul mandatului său, a decorat cu ocazia Zilei Holocaustului foarte mulți evrei. Probabil că îl apăsa conștiința sa de german.

 

Dan Cristian Ionescu