1 feb 2013 Autor: Liviu Iancu
Megaproiect la Constanţa: O companie olandeză va extinde digul din largul Portului, pentru 150 mil. euro
Citeste si:
Constanţa, cel mai verde judeţ din România, după investiţii de peste 1,5 mld. euro
Bilanţul anului 2012 pe infrastructură rutieră: pe ce a cheltuit România peste 1 miliard de euro
Compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors a semnat contractul pentru finalizarea lucrărilor de construcţie la digul de larg din Portul Constanţa, valoarea estimată a proiectului fiind de 642 milioane de lei, a anunţat vineri Ministerul Transporturilor.
Comisia de licitaţie din cadrul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa a atribuit contractul de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiţii „Finalizarea digului de larg în Portul Constanţa”, companiei Van Oord Dredging and Marine Contractors din Olanda.
Deschiderea ofertelor pentru licitaţia deschisă privind achiziţia lucrărilor a avut loc pe 18 februarie 2010, procedura de atribuire fiind blocată în instanţă în urma contestaţiilor şi litigiilor apărute pe parcurs. Câştigătorul contractului privind serviciile de consultanţă de supervizare a fost desemnat Haskoning DHV Nederland BV.
Proiectul are ca scop extinderea cu 1.050 de metri a digului existent, care va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare prin diminuarea agitaţiei valurilor, sporirea siguranţei navelor şi reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajărilor din incinta portuară.
Valoarea totală estimată a proiectului este de 642 milioane de lei, care include execuţia lucrărilor, consultanţa specializată şi alte cheltuieli conform devizului general.
Finanţarea este asigurată prin Programul Operaţional Sectorial în Transport 2007-2013, din fonduri structurale ale Uniunii Europene.
**
Mafia Securista
Contract cu dedicaţie pentru firma Van Oord. Păgubos pentru statul român, dar avantajos pentru firma olandeză. Se anulează licitaţia?
email print
1
Autor: Petru Zoltan 23 Iul 2013 – 21:15
Contract cu dedicaţie pentru firma Van Oord. Păgubos pentru statul român, dar avantajos pentru firma olandeză. Se anulează licitaţia?
Afacerea “Digul” a început în anul 2010, când Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CN APM) a organizat o licitaţie pentru prelungirea digului din Portul Constanţa. Această lucrare este benefică pentru că se măreşte zona de protecţie a radei interioare, dar şi pentru siguranţa navigaţiei. În cursa pentru contractul scos la licitaţie de compania de stat s-au înscris 11 ofertanţi. În primă fază, reprezentanţii CN APM au declarat câştigătoare oferta depusă de societatea Josef Mobius Bau AG. Însă, licitaţia a fost contestată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care a dispus anularea şi refacerea acesteia. Procedura de achiziţie a fost reluată. Din nou, oferta oferta depusă de societatea Josef Mobius Bau AG a fost considerată cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Ghinion, însă, pentru că şi de data aceasta licitaţia a fost contestată. Mai mult, Curtea de Apel Constanţa a decis eliminarea din competiţie a firmei Josef Mobius. Iar licitaţia s-a reluat. În iulie 2010, a fost declarată câştigătoare firma olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors. De data aceasta, Curtea de Apel Bucureşti a anulat licitaţia. Compania de stat a fost obligată de instanţă să atribuie contractul ofertantului clasat pe locul doi, adică Grupului Servicii Petroliere S.A – Jan de Nul N.V. A urmat o nouă contestaţie a licitaţiei. Instanţa a decis anularea tuturor licitaţiilor, precum şi a deciziilor CNSC. După doi ani de procese, a fost organizată o nouă licitaţie în urma căreia contractul a fost atribuit firmei olandeze Van Oord.
La data de 1 februarie a.c., s-a semnat contractul în valoare de 420.000.000 lei, fără TVA, adică în jur de 125 milioane euro. Dar, una s-a licitat şi alta s-a semnat. Surse din ministerul Transporturilor susţin că forma contractului nu a mai fost respectată, semnându-se un contract în defavoarea statului român, respectiv a Uniunii Europene care asigură 85% din finanţare, restul de la bugetul de stat. Contractul a fost semnat din partea companiei de stat de directorul general Decebal Şerban şi subalternii săi. Între timp, Şerban a fost schimbat din funcţie şi numit director adjunct. Inspectorii corpului de control ai ministerului Transporturilor susţin că au fost introduse mai multe clauze contractuale ulterior stabilirii ofertei câştigătoare, “care sunt defavorabile din punct de vedere economic pentru C.N. APM S.A. şi în totală contradicţie cu factorul principal aferent criteriului de evaluare: oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico economic, respectiv preţul ofertei”. În acest caz, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice ar trebui să se sesizeze.
Preţul modificat
Contractul semnat cu Van Oord conţine mai multe modificări şi completări faţă de modelul prezentat în documentaţia de atribuire. Astfel, a fost introdusă sub clauza 13.9. care prevede că: “Preţul contractului poate fi ajustat în cazurile şi condiţiile reglementate exclusiv de lege şi numai în măsura strict necesară pentru acoperirea creşterii costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.” Dar nu este singura de acest fel. Prin această clauză s-a creat posibilitatea de ajustare a preţului doar prin creşterea acestuia, ceea ce crează practic un avantaj competitiv în raport cu oferta situată pe locul doi. Inspectorii au concluzionat că “prin introducerea acestei clauze contractuale s-a încălcat prevederile art. 97. Alin 5 din HG 925/2006, care spune că modul de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică nu trebuie să conducă în nici un caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anulare sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câştigător în urma finalizării procedurii”. Practic firma olandeză a fost avantajată.
Întrebat care au fos documentele care au fost întocmite pentru introducerea acestei clauze la semnarea contractului, Decebal Şerban a precizat că din câte ştie nu au fost întocmite documente suplimentare. “Nu am participat la discuţiile echipelor CN APM şi Van Oord, dar din cauza timpului scurt după pronunţarea deciziei instanţei şi până la semnarea efectivă a contractului, ştiu că s-a lucrat pe un draft al contractului din caietul de sarcini”. Colega sa, Mihaela Staetu a precizat că din echipa care a participat la discuţiile cu Van Oord a făcut parte şi Decebal Şerban, în calitate de director general.
Avantaj
Jurnalul Naţional a prezentat în exclusivitate o serie de modificări aduse contractului după finalizarea licitaţiei. Nemulţumiţi că informaţiile au fost făcute publice, directorii Lucian Băluţ şi Decebal Şerban au transmis un drept la replică în care susţin că, tarifere portuare prevăzute nu se aplică navelor care participă la lucrări de investiţii care au ca beneficiar compania de stat. “Faptul că acest angajament a fost menţionat şi în contract, nu modifică documentaţia de licitaţie deoarece angajamentul menţionat era în vigoare la momentul organizării licitaţiei şi cunoscut de participanţii la licitaţie.” În schimb, inspectorii îi contrazic, deoarece există o clauză în care se specifică că “Antrepenorul va fi scutit în plus, faţă de elementele regăsite în documentaţia de atribuire şi de plata tarifelor prevăzute la Cap V, Tarife speciale şi Cap VI Tarife pentru utilităţi şi servicii portuare specifice”. Această prevedere constituie un avantaj în favoarea ofertantului desemnat câştigător, aducând astfel pierderi APM Constanţa.
Bani în avans
Actualul director general, Lucian Băluţ, împreună cu trei subalterni printre care şi Decebal Şerban au aprobat să le plătească olandezilor de la Van Oord o sumă de 52.485.430 lei, adică în jur de 12 milioane euro, fără a avea toate documentele justificative. Legat de această plata, directorul economic al APM Constanţa, Daniela Şerban le-a precizat inspectorilor: “clauza contractuală se interpretează în sensul în care produce efecte”. Din răspunsul dat, rezultă faptul că această plată care a influenţat şi bugetul companiei nu ar produce efecte, menţionează mirat, unul dintre inspectori.
Şefii de la Administraţia Porturilor Maritime se contrazic în declaraţii
Jurnalul Naţional a prezentat pe 22 mai a.c. o parte dintre modificările aduse contractului încheiat între CNAPM şi Van Oord. În urma articolului, actualul director general, Lucian Băluţ, împreună cu directorul adjunct Decebal Şerban (foto), au transmis un drept la replică în care au încercat să demonstreze cu “argumente pertinente şi obiective, că nici una dintre afirmaţiile cuprinse în articolul – Contract strâmb pentru statul român în Portul Constanţa – nu are fundament şi nu conduce decât la generarea unor suspiciuni şi confuzii fără ca acestea din urmă să fie dovedite”. Pe lângă dreptul la replică, Decebal Şerban în calitate de persoană fizică se consideră calomniat, motiv pentru care a făcut o plângere la Tribunalul Bucureşti, deşi a fost contacat să-şi spună punctul de vedere. A refuzat. Mai mult, actualul director general, Lucian Băluţ susţine sus şi tare că: “Contractul corespunde cu cel iniţial din documentaţia de licitaţie, acesta fiind adaptat atât noilor acte normative publicate după întocmirea documentaţiei de licitaţie, cât şi solicitărilor de clarificări”. Fals! Pentru că inspectorii de la Corpul de Control au constatat că au fost făcute o serie de modificări, majoritatea în favoarea companiei olandeze Van Oord şi în defavoarea statului român şi a Uniunii Europene. Culmea, în faţa corpului de control directorul Decebal Şerban a recunoscut “existenţa anumitor modificări faţă de modelul de acord contractual secţiunea III aferentă documentaţiei de atribuire” care din punctul de vedere al acestuia “a urmărit corectarea erorilor materiale, a unor situaţii care rămăsese nereglementate contractual, precum şi completarea unor clauze incorect formulate”.
Inspectorii care au verificat contractul încheiat cu compania olandeză Van Oord, consideră că Decebal Şerban, în calitate de director general împreună cu subalternii săi care au semnat contractul cu Van Oord, pot fi acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice: “deoarece aceste persoane prin încheierea contractului cauzează eventuale prejudicii companiei”.
“Contractul corespunde cu cel iniţial din documentaţia de licitaţie, acesta fiind adaptat atât noilor acte normative publicate după întocmirea documentaţiei de licitaţie, cât şi solicitărilor de clarificări. La momentul semnării acestui contract, Decebal Şerban îndeplinea funcţia de reprezentant al autorităţii contractante având calitatea de director general al acesteia”. Prof. Dr. Ing. Lucian Băluţ, director CNAPM
“În această situaţie considerăm ca o posibilă infracţiune săvârşită de directorul general Decebal Şerban, împreună cu persoanele care au semnat contractul deoarece aceste persoane prin încheierea contractului cauzează eventuale prejudicii companiei”., Corpul de Control al Ministerului Transporturilor.
După evenimentele din decembrie 1989, în România nu s-a emis şi nu există încă până în prezent o „Lege a Investiţiilor” deoarece s-a vrut cu insistenţă ca aşa zişii „investitori” să îşi declare „escrocheriile lor financiare”, drept „investiţii în folosul cetăţenilor Românei”.
Politicienii noştri inconştienţi şi nepregătiţi, chiar mulţi dintre ei coruptibili, precum şi unii „economişti”, clamau pe toate posturile de radio-tv. „să vină investitorii” deoarece că noi românii nu avem bani(capital).
După aproape 25 de ani constatăm că unii dintre aceşti aşa zişi investitori, împreună cu; unii politicieni şi unele autorităţi ale Statului Român, au distrus economia României, iar ţara se află într-un dezastru economic şi social nemaiântâlnit în istorie.
Statul Român, în conivenţă(înţelegere) cu companiile multinaţionale, cele care au pus mâna pe serviciile de utilitate publică(petrol, lumină. apă, gaze, telecomunicaţii, etc.), au acţionat şi acţionează împotriva intereselor cetăţenilor României, jefuind împreună cu statul locuitorii României, cum nici domniile fanariote nu au făcut-o, invocând pretecxtul „contribuţiilor la bugetul statului” fără a menţiona profitul realizat pe spinarea românilor, sau mascarea profitului realizat prin diferite metode.
De unde bani pentru investiţii în dezvoltarea Românei dacă, ţara este jefuită de aceşti aşa zişi „investitori”.
Legile antinaţionale de privatizare şi de restituire a proprietăţii, sunt legi aberante pentru viitorul ţării, legi care nu se regăsesc în nici o ţară fostă „comunistă”. Aceste legi făcut posibilă distrugerea industriei şi a economiei din România, favorizând(legalizând) jafurile financiare asupra ţării şi a cetăţenilor săi.
Exemplu de jefuire a cetăţenilor României este aşa zisa Societate Comercială „FONDUL PROPRIETATEA” Societate Comercială pe Acţiuni care deţine: 20,11 la sută din acţiunile Petrom, 14,99 la sută din acţiunile Romgaz, 14,58 la sută din acţiunile Transgaz, 9,48 la sută din acţiunile Nuclearelectrica, 19,94 la sută din acţiunile Hidroelectrica, 15 procente din acţiunile Transelectrica, 12 la sută din acţiunile E .ON Gaz România, între 23 și 25 la sută din complexurile energetice (CET Turceni, CET Craiova, CET Rovinari), între 12 și 22 la sută din actualele filiale Electricasau companiile desprinse din fostele filiale Electrica.
Aceste active, enumerate mai sus, sunt cele mai atractive active din România.
Parte din profitul realizat de cele mai bune active ale României, nu vor mai constitui surse de venituri la bugetul consolidat al Statului Român, venituri necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu administrația, învăţământul, sănătatea, dezvoltarea, etc.
În ce ţară din lume s-a mai întâlnit UN ASEMENEA JAF prin care profitul celor mai atractive active ale ţării sa fie prăduit de o rapace minoritate financiară naţională si internaţională, sub forma unei societăţi comerciale – Fondul Proprietatea, în timp ce ţara se zbate în mari nevoi.
Est clar faptul că prin aceste legi se acţionează împotriva intereselor ROMÂNIEI.
Totodată se poate afirma că; cu banii daţi americanilor de la Behtel pentru autostrada Transilvania, era posibil fabricarea în ţară(România) a tuturor utilajelor terasiere necesare pentru întreg programul de autostrăzi din România, cu costuri mult mai mici decât cele actuale.
Deasemeni constatăm că astăzi trebuie să cumpărăm materialele necesare programelor de dezvoltare ale României, incusiv cele pentru autostrăzi, cu preţuri mult mai mari comparativ cu costurile de producţie, preţuri care asigură profitul companiilor străinine după cum urmează; bitumul nostru de la austrieci, carburanţii din petrolul nostru de la austrieci, ruşi, unguri; cimentul nostru de la francezi, metalul, oţelul beton de la alţii pentru că industria metalurgică românească a fost desfiinţată cu concursul ruşilor de la MECEL. Exemplele pot continua.
Nu am înţeles şi nu pot să înţeleg nicând cum clasa politică de după anul, 1989 a emis legi antinaţionale, de trădare a intereselor naţionale. Este posibil ca aceste legi să fi fost emise de forţe politice care vor distrugerea Statului Român.
Tebuie de schimbată din temelii clasa politică din România, clasă care a făcut posibil actualul dezastru economic şi social al ţării.
De ce spuneți „statul”? Statul este o abstracțiune, nu poate fi autorul unor gesturi, al unor ilegalități!
Statul este reprezentat de instituţiile sale, de reprezentanţii săi, persoane juridice ori persoane fizice.
Unele dintre aceste persoane juridice ori persoane fizice au fost populate de indivizi străini de interesele cetăţenilor României, trădători ai intereselor naţionale, inamici ai românilor.
Nu se pot explica altfel cum au fost promovate legile anticonstituţionale şi antinaţionale de privatizare şi de restituire a proprietăţilor, legi care au permis distrugerea industriei, a economiei,înstrăinarea bunurilor proprietate publică, vânzarea către străini a terenurilor arabile ale ţării. Statul Român a fost acaparat de indivizi trădători ai intereselor naţionale.
Dacă se agaţă de această „operaţie” procurorii?
După cum se vede are dreptate V.V. Ponta. Funcţionarii de stat se tem să semneze din cauza procurorilor!Din această cauză este necesară o lege pentru dezincriminarea funcţionarilor de stat pentru greşeli în funcţie.Nu degeaba Hrebenciuc şi Şova se străduiau să urgenteze o asemenea lege.
Şi câţi încă o mai aşteaptă cu sufletul la gură! Din greşală în greşală spre victoria finală! (Distrugerea Statului Român)
Doar avem in functii de raspundere oameni cu doctorate!
Sa nu se inteleaga ca am ceva impotriva doctoratelor luate cinstit, dar pe langa doctorate mai trebuie si responsabilitate, cinste si dragoste de tara.
„dar pe langa doctorate mai trebuie si responsabilitate, cinste si dragoste de tara.”
Si le-ai gasit la ponta/ naum / naumovici pe toate!
Istoria il va catolga pe acest derbedeu NEISPRAVIT (conceput de parinti partial) ca TICALOSUL ABSOLUT! care va avea nevoie si de o TEAPA tot ABSOLUTA! Dupa lege sau facuta de „intreprinzatori particulari”; ca pe acestia ii sufoca cel mai mult!